O idee care, până nu demult, era catalogată de mulți drept „teorie a conspirației” riscă să devină realitate legislativă în România. Posibilitatea ca recuperarea datoriilor către primării să fie externalizată către firme private sau alte entități specializate este prevăzută indirect într-un act normativ aflat deja în vigoare, iar criticii avertizează că măsura ar putea deschide calea implicării unor operatori externi în colectarea creanțelor fiscale locale. Dezbaterea a fost reaprinsă după ce avocata Elena Radu a atras atenția asupra prevederilor din OUG nr. 7/2026, care obligă Guvernul să pregătească până la începutul anului viitor cadrul legal pentru externalizarea serviciilor de colectare a datoriilor către bugetele locale.
Potrivit articolului XVI din actul normativ, Guvernul trebuie să elaboreze un proiect de act normativ cu putere de lege care să stabilească „condițiile pentru a recurge la externalizare, condițiile atribuirii serviciilor, inclusiv competența și procedura de colectare” a creanțelor bugetare și fiscale locale.
Elena Radu susține că această prevedere reprezintă un pas important către implicarea unor entități private în procesul de recuperare a datoriilor către autoritățile locale. Potrivit acesteia, ideea a fost prezentată anterior într-un proiect legislativ care prevedea explicit posibilitatea cesionării creanțelor fiscale și bugetare locale către executori judecătorești sau operatori economici specializați în recuperarea creanțelor.
În forma finală a OUG nr. 7/2026 nu apare termenul de „cesionare”, însă este menționată obligația Guvernului de a reglementa externalizarea serviciilor de colectare.
Din punct de vedere practic, externalizarea ar putea însemna că anumite activități de recuperare a datoriilor restante către primării vor fi efectuate de entități externe, specializate în colectarea creanțelor. În funcție de modul în care va fi redactată viitoarea legislație, aceste servicii ar putea primi atribuții privind urmărirea și recuperarea sumelor datorate de contribuabili către bugetele locale.
Criticii măsurii avertizează că o astfel de abordare ar putea duce la o presiune mai mare asupra persoanelor care înregistrează restanțe la plata impozitelor, taxelor sau amenzilor locale. De asemenea, aceștia solicită clarificări privind limitele competențelor care ar putea fi acordate firmelor implicate în procesul de colectare.
Pe de altă parte, susținătorii externalizării ar putea argumenta că măsura urmărește creșterea gradului de colectare a veniturilor locale și reducerea sumelor restante la bugetele administrațiilor publice.
OUG nr. 7/2026 a fost aprobată de Senat și se află în prezent în procedură parlamentară la Camera Deputaților, unde urmează să fie dezbătută și votată legea de aprobare a ordonanței.
Dezbaterea se concentrează în prezent asupra modului în care va fi definită noțiunea de „externalizare a serviciilor de colectare” și asupra atribuțiilor concrete pe care le-ar putea primi entitățile private în raport cu contribuabilii care au datorii către bugetele locale.
