Interviu cu Excelența Sa, Ambasadorul Japoniei în România, domnul Takashi Katae
Prezent în Bacău cu ocazia derulării celei de-a VIII-a ediții a programului cultural „Japonia, departe-aproape de Bacău”, Excelența Sa, domnul Takashi Katae, Ambasadorul Japoniei în România, a avut amabilitatea de a acorda ziarului „Deșteptarea” un interviu, care a debutat cu următorul mesaj:
„Înainte de toate, țin să vă mulțumesc pentru că îmi oferiți ocazia de a mă adresa cetățenilor din Bacău prin intermediul acestui interviu!”
– Excelență, Japonia este percepută adesea ca o civilizație a echilibrului dintre tradiție și ultramodernitate. Care credeți că este lecția cea mai importantă pe care societățile europene, inclusiv România, o pot învăța astăzi de la Japonia?
– Cred că lecțiile pe care le putem învăța de la Japonia și pe care doresc să le subliniez cel mai mult sunt cultura colaborării la nivelul comunității, bazată pe spiritul civic și respectul reciproc, precum și atitudinea de a acumula mici progrese, de a face permanent mici îmbunătățiri – conceptul Kaizen din cultura organizațională, adică îmbunătățirea continuă. Chiar și într-o epocă a inovației tehnologice accelerate, grija față de semeni și luarea în considerare a interesului societății în ansamblu constituie fundamentul care permite concilierea durabilității cu incluziunea. În același timp, Japonia învață multe lucruri de la Europa, iar acceptarea diversității, creativitatea și deschiderea față de alte culturi se pot aprofunda doar prin învățare, apropiere și cunoaștere reciprocă.
– Deși despărțite geografic de mii de kilometri, România și Japonia par să împărtășească un respect profund pentru memorie, familie și patrimoniu. Cum vedeți apropierea culturală dintre cele două popoare?
– Cele două țări au multe puncte comune, elemente care converg, precum grija față de familie, respectul față de învățăturile strămoșilor și față de tradițiile locale, precum și aprecierea naturii și a anotimpurilor. De asemenea, sunt comune cultura politeții și a ospitalității, pe care o putem identifica chiar și în artele marțiale și în sporturile de contact, precum și respectul pentru meșteșuguri și artizanat, cum ar fi sculptura în lemn sau broderia. Desigur, există diferențe în ceea ce privește istoria, religia și sistemele sociale, dar acestea nu reprezintă bariere, ci ocazii de a învăța reciproc din punctele forte ale celeilalte țări. Sper ca această apropiere să capete forme și mai bogate prin intermediul schimburilor culturale și al cooperării în domeniul educației.
– Evenimentul nostru are loc chiar de Ziua Copilului. Într-o lume dominată de tehnologie și schimbări rapide, ce rol considerați că mai au cultura, muzeele și educația în formarea noilor generații?
– Cultura, muzeele și educația sunt elemente indispensabile pentru a putea face față valului de schimbări despre care ați amintit. Cultura conferă identitate și poveste, iar muzeele devin spații de dialog care leagă trecutul de prezent și diferitele regiuni de întreaga lume. Tehnologia digitală extinde experiențele și, prin combinarea cu educația care cultivă gândirea critică și imaginația, devine o forță care permite noii generații să modeleze viitorul cu încredere și empatie. Acest eveniment organizat de Ziua Copilului – „Japonia, departe-aproape de Bacău” – va fi o ocazie excelentă de a cultiva curiozitatea și creativitatea copiilor.
– Japonia impresionează prin disciplina socială și prin respectul pentru spațiul comun. Credeți că aceste valori se pot transmite și prin cultură și diplomație culturală?
– Da, cultura și diplomația culturală reprezintă mijloace eficiente de a împărtăși în mod natural valori precum respectul față de normele sociale și spațiul public. Bunele maniere, curățenia, punctualitatea și grija față de semeni nu se impun prin forță, ci se transmit prin experiențe concrete, precum proiecte comune, programe de schimb de experiență și vizite reciproce. Colaborarea dintre artiști, studenți și comunitățile locale are puterea de a transmite valori mai bine decât o pot face cuvintele.
– Excelență, Japonia a oferit lumii unul dintre cele mai spectaculoase exemple de modernizare realizată fără abandonarea identității naționale, modelul epocii Meiji fiind adesea invocat în acest sens. În același timp, lumea continuă să admire disciplina, respectul pentru educație și codul moral asociat simbolic ethosului samurailor. Cum reușește Japonia contemporană să păstreze echilibrul dintre tradiție și modernitate într-o epocă dominată de globalizare și tehnologie?
– Esența echilibrului Japoniei contemporane constă în integrarea valorilor universale și durabile cu tendințele actuale. Se pune preț pe esența ce trebuie păstrată, în timp ce tehnologiile și noile forme de exprimare sunt actualizate cu îndrăzneală. Printre exemplele pe care le pot oferi se numără protejarea patrimoniului cultural material și imaterial, transmiterea înțelepciunii locale, inovarea în designul meșteșugurilor tradiționale, precum și valorificarea modernă a festivalurilor și artelor spectacolului. În același timp, se promovează digitalizarea și utilizarea tehnologiilor centrate pe om, îmbunătățind calitatea serviciilor medicale, educaționale și publice. Acest echilibru este susținut de o cultură a consensului, care armonizează opiniile diverse, și de un context social care permite experimentarea.
– În încheiere, mulțumindu-vă pentru această oportunitate, vreau să vă întreb, Excelență, care ar fi proverbul japonez pe care doriți să-l transmiteți românilor, ca sfat, lecție sau motiv de reflecție?
– Nu știu dacă ceea ce urmează să vă spun poate fi trecut în categoria proverbelor, dar conținutul său este următorul: „Ichigo Ichie” (一期一会). Traducerea în limba română ar fi: „Profitați de fiecare clipă a vieții pentru a deveni mai buni! Altfel, ratăm oportunități ce nu se mai repetă.”
– Excelența Voastră, domnule Ambasador al Japoniei în România, vă mulțumesc pentru timpul acordat și pentru această pledoarie pentru înțelepciune, cunoaștere și diplomație culturală!
Interviu realizat de Alin Sebastian Popa
