Autostrada A13 Brașov–Bacău, unul dintre cele mai ambițioase proiecte de infrastructură din estul țării, pare să se îndepărteze tot mai mult de realitate. Deși are potențialul de a deveni o arteră economică esențială între Moldova și Transilvania, traseul său devine tot mai lung și mai sinuos – cel puțin în faza de proiectare.
Denumită și „coloana vertebrală” a coridorului de conectivitate Carpatia, autostrada ar urma să străbată munții și să unească două regiuni istorice cu economii complementare, dar despărțite de infrastructură deficitară. Cu toate acestea, obstacolele birocratice, limitările de mediu și obiectivele strategice militare au transformat studiul de fezabilitate într-o adevărată provocare tehnică și administrativă, scrie Mytex.ro.
Contractul pentru realizarea studiului a fost semnat în septembrie 2024 cu firma Consitrans SRL, pentru o sumă de 81 de milioane de lei (fără TVA), iar termenul de finalizare este de 24 de luni. Până acum, s-au efectuat aproximativ 14.000 de metri de foraje geotehnice, dintr-un total estimat la 36.000 de metri, esențiale pentru stabilirea stabilității terenului și a soluțiilor tehnice pentru viitoarele lucrări.
Traseul inițial, estimat la 162–164 de kilometri, se prelungește treptat, ajungând la 170–172 km, din cauza numeroaselor devieri impuse. Ajustările sunt determinate de necesitatea evitării unor zone sensibile, precum Dealul Lempeș (Sânpetru – Brașov) și Munții Bodoc–Baraolt, dar și a unor obiective strategice și rezidențiale – inclusiv infrastructura militară a companiei Romarm, unități medicale și cartiere aflate pe axa Brașov–Onești.
Pentru a limita impactul asupra mediului, proiectanții propun tuneluri ecologice și pasaje subterane, menite să asigure traversarea zonelor protejate fără fragmentarea habitatelor naturale. Totodată, relocarea traseului înseamnă exproprieri suplimentare, costuri mai mari și un calendar de execuție tot mai incert.
Deși complexitatea proiectului crește, beneficiile rămân semnificative: scurtarea timpului de transport între Moldova și Transilvania, dezvoltarea logistică și crearea de noi noduri economice care ar putea impulsiona investițiile regionale.
Autostrada A13 este eligibilă pentru finanțare europeană prin rețeaua TEN-T, însă succesul proiectului depinde de colaborarea eficientă între autoritățile centrale, locale și factorii de mediu. Într-o țară unde autostrăzile se construiesc mai ușor pe hârtie decât în teren, A13 devine un test de maturitate instituțională și de voință politică.
În concluzie, Autostrada Brașov–Bacău rămâne, deocamdată, o promisiune cu traseu prelungit – o idee care se luptă între realitate și birocrație. Dacă va fi dusă la capăt, ea ar putea însemna nu doar un drum nou peste Carpați, ci și o șansă reală de dezvoltare durabilă pe axa est–vest a României.
