Într-o conferință de presă la care au participat președintele consiliului Județean Bacău, Cristina-Breahnă Pravăț, primarul municipiului, Lucian-Daniel Stanciu Viziteu, Vasile Asandei, director general al ADR Nord-Est, administratorul public al județului, Valentin Palea și administratorul public al orașului, Ciprian Piștea, a fost semnat contractul de finanțare pentru proiectul Reabilitare și modernizare Parc Cancicov și amenajarea spațiului expozițional la Muzeul de Științe ale Naturii.
„În acest proiect exostă un parteneriat între Municipiul Bacău și Consilul Județean. Proiectul include modernizarea tuturor spațiilor verzi existente și mărirea parcului cu aproximativ două hectare, obținute prin expropierea terenurilor private”, a explicat Lucian – Daniel Stanciu Viziteu, primarul Municipiului Bacău. Proiectul prevede plantări de arbori, gazonări, amenajarea unui lac în preajma Muzeului de Științe ale Naturii, reabilitare alei, mobilier urban, locuri de joacă și alte dotări.
„Valoarea proiectului este de 77 milioane de lei, din care UE finanțează 55,3 milioane de lei”, a precizat primarul Viziteu. „Marcăm astăzi un angajament și un model de guvernare locală pe care ni l-am asumat asumat noi, atât Consilul Județean cât și municipalitatea băcăuană, un model de guvernare locală bazat pe colaborare și dialog, care va produce multe rezultate”, a afirmat Cristina Breahnă-Pravăț, președintele Consilului Județean Bacău. Evenimentul a avut loc la sediul Primăriei Municipiului Bacău, marți, 27 mai a.c. și a fost transmis live pe contul nostru de facebook, acolo unde conferința poate fi vizionată integral.
Parcul Cancicov – istoria unei oaze urbane în inima Bacăului
În mijlocul orașului Bacău, acolo unde natura și cultura se împletesc de aproape un secol, Parcul Cancicov respiră memoria unei comunități care și-a dorit, încă din anii ’30, un spațiu de recreere, reflecție și întâlnire cu frumosul. Cu o suprafață de 24,5 hectare, acesta nu este doar un parc, ci o parte esențială a identității băcăuanilor.
Un vis urban născut din inițiativa cetățenilor
Povestea Parcului Cancicov începe în anul 1935, când mai mulți locuitori ai orașului au adresat primăriei un memoriu în care cereau crearea unui parc public. Terenul ales – situat între Spitalul „Pavel și Ana Cristea”, calea ferată și vechiul stadion – era atunci un spațiu viran, folosit în parte ca „țarină”, adică teren agricol pentru uzul cetățenilor. Autoritățile locale au luat inițiativa în serios, iar în mai puțin de trei ani, visul colectiv prindea contur. Sistematizarea a fost realizată pe baza unui proiect întocmit de arhitectul peisagist Eduard Pinard, cel care a gândit structura aleilor, zonele de verdeață, locurile de odihnă și reperele vizuale ale parcului. Pe 9 mai 1938, prin Decret Regal, parcul a fost înființat oficial, purtând inițial numele de Parcul Carol, în onoarea regelui în exercițiu.
De la Parcul Carol la Parcul Cancicov
Parcul a trecut prin mai multe denumiri, reflectând contextul istoric și politic al vremurilor. După abdicarea regelui Carol al II-lea, în 1940, parcul a fost cunoscut pentru scurt timp sub numele de Parcul Nou sau Parcul Eminescu, în onoarea poetului național. După 1946, în perioada regimului comunist, parcul a fost redenumit Parcul Libertății. După Revoluția din 1989, numele parcului a fost schimbat în Parcul Cancicov, în onoarea lui Mircea Cancicov, un important om politic liberal, născut în Bacău, care a avut o contribuție majoră la dezvoltarea urbanistică a orașului în perioada interbelică.
Un parc al memoriei și culturii
Parcul Cancicov este mai mult decât o întindere de verdeață – este un spațiu cultural și memorial. De-a lungul timpului, aici au fost amplasate busturile unor personalități marcante ale literaturii și istoriei românești: Mihai Eminescu, Ion Creangă, Alecu Russo, Costache Negri, Mihail Kogălniceanu, C. Pintea, și chiar al lui Mircea Cancicov. Monumentul acestuia din urmă, realizat de sculptorul băcăuan Mihai Bejenariu în 1997, a fost turnat în bronz și amplasat la intrarea principală, însă a fost vandalizat în 2009 și astăzi nu mai are placa explicativă de marmură.
Între modernizare și conservare
De-a lungul decadelor, parcul a cunoscut și transformări funcționale. În anii 1961–1962, construirea Teatrului de Vară a modificat o parte din structura originală. Desființarea stadionului vechi și înlocuirea acestuia cu Muzeul de Științe ale Naturii a fost o altă etapă importantă în redefinirea funcțională a zonei. Cu toate acestea, spiritul locului a rămas neschimbat: o grădină publică menită să ofere liniște, frumusețe și educație.
