N-au mai vrut sa dea bani pentru lucrari
Efectele inundatiilor care s-au abatut asupra cartierului CFR din municipiul Bacau ar fi putut fi diminuate considerabil, daca Primaria ar fi acceptat sa continue finantarea unor lucrari privind mutarea conductelor de utilitati ce traverseaza albia pârâului Negel. Desi incepuse un proiect in acest sens, prin intermediul Companiei de Apa (fosta RAGC), municipalitatea a stopat finantarea executarii supratraversarii, astfel incât albia râului a fost blocata in dreptul unui podet. Neavând pe unde sa se scurga, puhoiul de apa a navalit in casele si curtile locuitorilor din cartierul CFR. Colac peste pupaza, reticenta Primariei a impiedicat inclusiv derularea unui proiect de regularizare a albiei parâului. Acesta era realizat de Directia Apelor Siret. Institutia a instiintat in repetate rânduri Primaria Bacau cu privire la necesitatea finalizarii lucrarilor, insa edilii nu au miscat niciun un deget in acest sens.
In decembrie 2008, Regia Autonoma de Gospodarire Comunala Bacau (RAGC) incheia un contract cu societatea Rom-Gan Construct SRL in vederea realizarii supratraversarii pârâului Negel cu conducte de apa si canalizare. Potrivit Acordului Contractual nr.1099 din 3 decembrie 2008, costul lucrarilor a fost evaluat la 6,44 miliarde lei vechi (aprox. 150.000 de euro). Prin adresa nr.1006 din 18 februarie 2009, RAGC anunta societatea constructoare ca avea bugetate pentru acest proiect doar 4,8 miliarde lei, suma insuficienta pentru finalizarea lucrarilor si ca lucrarile de constructii-montaj pot incepe pe 19 februarie 2009.
In pofida fondurilor insuficiente, societatea Rom-Gan Construct a acceptat sa inceapa lucrarile de supratraversare a conductelor. Prima factura emisa (nr.127 din 10 martie 2009) avea valoarea de 1,84 miliarde lei vechi.
Nu au platit
Reprezentantii societatii constructoare sustin ca dupa emiterea primelor facturi, RAGC – devenita intre timp Compania de Apa – a refuzat plata acestora, desi avea bani suficienti pentru decontarea lucrarilor. Laurentiu Ganea, patronul societatii, afirma ca fosta RAGC avea bugetate 4,8 miliarde lei vechi pentru realizarea supratraversarii, asa ca ar fi avut de unde plati. "A fost vorba de o rea-vointa. Lucrarea a fost prinsa in bugetul primariei pe 2009 cu suma de 4,8 miliarde lei vechi. Ea costa 6,44 miliarde, dar noi am acceptat sa lucram pentru ca din calculele noastre reiesea ca suma de 4,8 miliarde acopera cea mai mare parte a proiectului. La un moment dat, am observat ca nu vor sa ne faca plati, desi aveau bani pentru asta. Am facut mai multe adrese si notificari catre RAGC, dar nu am mai primit niciun ban. In cele din urma am decis sa-i dau in judecata", a povestit Ganea. El a dezvaluit ca a cerut o intrevedere cu primarul Bacaului, Romeo Stavarache, in incercarea de a debloca situatia creata, dar acesta a dat bir cu fugitii. "Am fost o singura data la Primarie, la o discutie. A stat ascuns trei ore, dupa care eu am plecat. Nu a avut curaj sa vorbeasca cu mine. Eu cred ca, de fapt, nu s-a vrut sa se faca acea supratraversare", a apreciat constructorul.
Lucrare prinsa in buget
Proiectul supratraversarii cu conducte a pârâului Negel fusese prins in "Lista obiectivelor de investitii" aprobata de municipalitate pentru anul 2009. Potrivit Hotarârii nr.435 din 22 decembrie 2008 a Consiliului Local, supratraversarea conductelor de utilitati avea alocata suma de 4,8 miliarde lei vechi, suma asigurata din bugetul local.
In martie 2009, Consiliul Local a aprobat bugetul de venituri si cheltuieli a SC Compania de Apa Bacau. Conform HCL 50 din 23 martie 2009, supratraversarea pârâului Negel era prinsa in Contul de executie privind creditele bugetare pentru finantarea investitiilor. Nu si banii necesari realizarii investitiei.
Notificari si scrisori de atentionare
Prinsa intre ciocan si nicovala, Compania de Apa a remis Primariei Bacau mai multe notificari in care anunta ca societatea Rom-Gan a facturat o parte a lucrarilor si doreste incasarea banilor. In total, potrivit corespondentei oficiale purtate cu institutia edilitara, Compania de Apa a transmis trei scrisori de atentionare Primariei, prin care cerea virarea banilor destinati platii lucrarilor executate de Rom-Gan. Primaria nu a schitat niciun gest la cererile financiare ale furnizorului de utilitati.
Petrus Radulescu, directorul executiv al Companiei de Apa, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca lucrarea a avut un buget complet, pentru ca altfel nu putea fi scoasa la licitatie. "Nu am cum sa va dau prea multe detalii. Nu sunt in localitate. Lucrarea stiu ca a fost intrerupta din lipsa resurselor financiare. Nu stiu ce fel de informatii aveti, dar asta pot sa va spun. Lucrarea a avut un buget complet, altfel nu se putea tine licitatie", a spus Radulescu. Mai mult, in toamna lui 2009, Compania de Apa a remis o adresa nr.7364 catre Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP) prin care cerea lamuriri cu privire la cazul supratraversarii pârâului Negel. Raspunsul ANRMAP stipuleaza ca responsabilitatea realizarii investitiei ar apartine Companiei de Apa, devreme ce aceasta avea prinsa in buget suma destinata finantarii buclucasului proiect.
Regularizare blocata de indiferenta edililor
Tergiversarea finantarii lucrarilor de supratraversare cu conducte a pârâului Negel a stopat un alt proiect de anvergura, desfasurat prin intermediul Directiei Apelor Siret: regularizarea albiei pârâului. In iulie 2009, Directia Apelor a remis Companiei de Apa o Instiintare prin care atentiona societatea de utilitati ca "prin neexecutarea supratraversarilor, nu se pot continua lucrarile prevazute in programul pe anul 2009". Concret, Directia Apelor viza dezafectarea podetului de beton existent pe cursul Negelului si consolidarea digului de protectie in zona acestuia. Lucrarile nu au mai fost realizate niciodata, pentru ca supratraversarea cu conducte nu s-a mai concretizat. Prefectul Neculai Olaru, fost sef al Directiei Apelor la data respectiva, a confirmat pentru cotidianul Desteptarea ca regularizarea Negelului nu a mai putut avea loc. "Directia Apelor a facut demersuri la acea data pentru a preintâmpina evenimente nedorite. In cazul de fata trebuia realizata deblocarea cursului Negelului si a albiei acestuia, mai ales ca existau precedente legate tot de obturari ale cursului. In proiect era prinsa si supratraversarea conductelor pentru ca Directia Apelor avea in plan dezafectarea podetului. Acest lucru nu s-a intâmplat nici pâna astazi. Sigur, acesta poate fi si unul dintre motivele pentru care cartierul CFR a fost inundat", a apreciat fostul sef al Directiei Apelor Siret.
De cealalta parte, Emil Vamanu, directorul tehnic al Directiei Apelor Siret, a declarat ca institutia a corespondat din plin cu Primaria Bacau. "Nu e rezolvata problema cu fondurile pentru finantarea lucrarilor. Utilitatile trebuiau ridicate pe acea estacada, iar lucrarile trebuiau continuate", a explicat Vamanu.
MAI va fi sesizat
Blocajul care a dus la inundarea cartierului CFR va ajunge pe masa Ministerului Administratiei si Internelor (MAI). Subprefectul Constantin Scripat a anuntat ca MAI urmeaza sa efectueze un control in acest caz. "Pe baza informatiilor si documentelor pe care le detin rezulta ca principalii vinovati de situatia creata sunt Primaria Bacau si RAGC, societate care ii este subordonata. Pentru clarificarea situatiei si depistarea unor masuri concrete, vom solicita un control de la o alta institutie decât Directia Apelor, Serviciul de Gospodarire a Apelor, Primarie sau RAGC. Ca sa fiu mai concret vom sesiza MAI si vom cere efectuarea unui control", a declarat Scripat.
Lucrari sistate din cauza unui… proprietar
Intr-un raspuns remis cotidianului Desteptarea, Primaria Bacau s-a aparat precizând ca lucrarile de supratraversare cu conducte sunt responsabilitatea Companiei de Apa si ca ele au fost sistate din cauza unui… proprietar. "Investitia la care faceti referire este finantata si executata de catre Compania de Apa. Din informatiile noastre, Compania de Apa a sistat pentru o perioada aceste lucrari ca urmare a refuzului unui proprietar din zona de a permite accesul utilajelor executantului lucrarii pe terenul sau, proprietate privata”, se arata in raspunsul citat.
Lucian Bogdanel
