O lege contestata de toata lumea
Sistemul asistentei sociale va fi reformat din temelii. La stabilirea beneficiilor sociale, deci si a alocatiilor, se va tine cont inclusiv de bunurile din proprietatea sau folosinta familiei. Cei care vor refuza un loc de munca ori participarea la cursuri de calificare vor pierde beneficiile sociale. Mai grav este ca legea transfera aproape toate obligatiile pe umerii primariilor.
Sistemul national de asistenta sociala din Romania va fi reformat din temelii iar schimbarile preconizate nu vor fi deloc in favoarea beneficiarilor, judecand dupa continutul proiectului de lege, afisat pe site-ul Ministerului Muncii. Dupa ce legea va intra in vigoare, nu mai putin de 15 acte normative care se refera la alocatii, ajutoare, servicii sociale pentru protectia copilului, a persoanelor cu dizabilitati, a celor varstnice etc. vor fi modificate, in conformitate cu ea. Sistemul va fi compus din beneficii de asistenta sociala si din servicii de acest gen. Beneficiile se vor acorda in bani sau in natura. Cele in bani se vor concretiza in alocatii, indemnizatii, ajutoare sociale, de urgenta, financiare, burse si facilitati, precum plata unor contributii de asigurari sociale si/sau asimilarea unor perioade de contributie, acces la mediul fizic, informational si comunicational. Pe langa acestea, vor fi promovate si programe de sprijin educational financiar pentru copiii si tinerii proveniti din familiile defavorizate. Ajutoarele in natura pot fi bunuri de folosinta individuala sau indelungata, alimente, rechizite, uniforme scolare etc.
Pedepse dure
Daca persoana care primeste beneficii sociale se incadreaza in munca sau incepe o activitate pe cont propriu, ea va primi o majorare a sumei acordate. Aceasta daca indeplineste conditiile prevazute de lege. Perioada de plata poate fi prelungita trei luni din momentul angajarii sau in locul unor beneficii sociale pot fi date stimulente. La randul lui, angajatorul care incadreaza in munca persoane carora li se dau beneficii sociale poate avea facilitati fiscale sau de alta natura. Dar familiile care indeplinesc conditiile si au dreptul la beneficii sociale le pot pierde foarte usor. Cei care refuza un loc de munca, participarea la cursuri de formare profesionala sau la alte masuri active risca diminuarea cuantumului beneficiului sau taierea lui si interdictia de a mai primi altul pe o anumita perioada.
"Am fost pasati primariilor"
Noua lege nu aduce nimic bun nici asistatilor, nici institutiilor de ocrotire. Conform art. 80, "promovarea si respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilitati reprezinta o obligatie pentru autoritatile statului, pentru toate persoanele juridice de drept public si privat, precum si pentru toti cetatenii din Romania." Foarte bine suna, asa e normal sa se intample, dar cine asigura "masurile specifice de protectie si de asistenta sociala", in functie de nevoile acestor persoane? Pai, statul, "prin autoritatile administratiei publice centrale si locale" sau, asa cum arata alin. 3 al aceluiasi articol, "autoritatile publice competente." Legea nu le numeste, dar arata ca au obligatia sa asigure "accesul nemijlocit si neingradit la educatie, sanatate, ocupare" etc. "Am fost pasati primariilor", sustin beneficiarii acestui tip de protectie, aratand ca vor ajunge muritori de foame. Guvernul le mai da o lovitura: modifica modul de calculare a alocatiei, introducand factori noi. Daca pana acum, valoarea ajutorului era stabilita in functie de gradul de handicap, brusc sunt luate in calcul bunurile si veniturile familiei. Astfel, art. 82 stabileste ca, "in functie de gradul de dizabilitate, situatia familiala si socio-economica", acestea beneficiaza de alocatii, indemnizatii si facilitati, precum si de alte forme de sprijin. Tocmai asta ii revolta pe reprezentantii ONG-urilor care apara persoanele cu dizabilitati: "Toate drepturile se vor da in functie de situatia economica a familiei, arata Dorina Poinaru, presedintele Societatii Handicapatilor Fizic (SHF) Bacau. Ne intoarcem la perioada de dinaintea aparitiei Legii 448/2006, desi nu s-a facut nimic in domeniul protectiei persoanelor cu dizabilitati. S-a desfiintat totul, scoli speciale, ateliere… Majoritatea nu au nicio calificare. Inainte de ’89, era sarcina de la partid sa fie scolarizate si angajate persoanele cu handicap."
Persoanele cu handicap contesta legea
Acum, oamenii nici nu se mai gandesc sa se angajeze. "Au tot incercat si au constatat ca agentii economici vor persoane cu handicap care sa nu aiba, de fapt, niciun handicap si sa fie frumoase, tinere, rezistente. Noi am contestat aceasta lege din stadiul de proiect, am fost si la Ministerul de Finante, si la Camera Deputatilor, dar nu am rezolvat nimic", arata Dorina Poinaru. Consiliul National al Dizabilitatii din Romania a contestat aceasta lege, motivand ca trateaza persoana cu handicap ca pe "o fiinta umana nelibera", dependenta de familie, dar si de consiliile locale, care se zbat in saracie lucie, la ora asta. "Primariile nu sunt in stare nici sa-si plateasca telefonul si lumina, de unde vor lua bani pentru plata indemnizatiilor?", se intreaba persoanele cu handicap. Marioara Popa, presedinta ASCHN – Centrul "Daniel", arata ca guvernantii "nu sunt in stare sa faca o strategie, sa evalueze nevoile persoanelor cu handicap, stiu doar sa le taie din drepturi. Comisia de evaluare ar trebui innoita, schimbata, acolo e coruptia, nu la noi! Acolo se duc sarsanalele! Eu sunt de acord ca e criza si ca sunt romani carora nu le place sa munceasca, sunt de acord sa se faca curatenie, dar sa aduci bani la buget pe spatele celor care si asa sunt amarati este inadmisibil!"
"Nu sunt prevazute sursele de finantare"
Capitolul VII – "Finantarea asistentei sociale"- este unul dintre cele mai importante. Spre disperarea celor care gestioneaza serviciile sociale, actul normativ este foarte ambiguu in desemnarea institutiilor care vor avea obligatia sa acopere costurile – guvern, consiliu judetean, consiliu local etc. – si a procentelor de participare, fie ca e vorba de centre rezidentiale, fie ca e vorba de sprijinirea persoanelor neinstitutionalizate. "Nu sunt prevazute exact sursele, deci nu se stie cine va suporta cheltuielile, arata Dana Titaru, director adjunct pe componenta «Adulti» a Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bacau. Legea e in mod intentionat ambigua, pentru a lasa institutiilor posibilitatea sa zica «Nu e treaba mea, ci a celuilalt». Cand legiuitorul spune «autoritati locale» poate sa insemne si consiliu judetean, si prefectura, si consiliu comunal…" Tonul vag este dat de art.128, primul din Capitolul VII, care arata ca "asistenta sociala se finanteaza din fonduri alocate de la bugetul de stat, de la bugetele locale, din donatii, sponsorizari sau din alte contributii din partea unor persoane fizice ori juridice" etc.
Statul va acoperi doar 30 la suta
Problema asta exista si pana acum, prin urmare, noua lege nu aduce niciun castig. Persoanele cu dizabilitati, familiile sarace, copiii abandonati, varstnicii vor putea fi pasati de la o institutie la alta, de la o administratie la alta. Art. 135, alin.4, precizeaza ca alocarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finantarea serviciilor sociale va fi intre 80 si 100 la suta, pentru copiii care necesita protectie speciala, dar pana la 80 la suta in cazul persoanelor cu dizabilitati, a celor fara adapost, pana la 60 la suta pentru serviciile destinate copilului si familiei, pana la 50 la suta, cand e vorba de protectia varstnicilor, si pana la 30 la suta pentru alte servicii sociale. "Pana la 80 la suta" poate insemna si 1 la suta sau 0,5 la suta. Prin urmare, statul poate sa aloce cote importante din TVA, ca pana acum, sau poate sa dea extrem de putin, restul fiind in sarcina primariilor si a Consiliului Judetean. De altfel, la art. 131, legea precizeaza ca "autoritatile administratiei publice locale de la nivelul municipiilor, oraselor si comunelor, precum si de la nivel judetean constituie un fond propriu de asistenta sociala", care se asigura din bugetele locale si din sume defalcate din bugetul de stat, dar acestea "reprezinta maximum 30 la suta din valoarea totala a fondului constituit". Prin urmare, statul nu va acoperi 80 la suta din cheltuieli, ci doar o treime, asta in cel mai fericit caz.
La stabilirea beneficiilor de asistenta sociala se va tine cont de toate mijloacele de trai ale persoanei singure sau ale familiei solicitante. Concret, vor fi evaluate veniturile monetare si toate bunurile pe care le detine cel care cere beneficii sociale. Vor fi luate in considerare inclusiv sumele de bani pe care familia respectiva le-ar putea obtine prin valorificarea bunurilor mobile sau imobile, aflate in proprietate sau folosinta. Asadar, de la ajutorul social sau alocatia de sustinere, de exemplu, ar putea fi excluse familiile care au chiar si numai un autoturism modest, dat in folosinta de catre parinti. Pe de alta parte, nici cuantumul beneficiilor sociale nu va fi de invidiat. El va fi determinat in raport de indicatorul social de referinta, care acum este de 500 lei, prin aplicarea unui indice social de insertie.
Silvia Patrascanu
Elena Tintaru
