Membrii Comitetului Director al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Bacău (ADIB) s-au reunit marți, 14 septembrie, în cadrul unei ședințe având ca tematică centrală situația sistemului de alimentare cu apă din județ. S-a pus accent în special pe pierderile, de anul trecut, înregistrate în sistemele de alimentare cu apă, administrate de Compania Regională de Apă Bacău (CRAB).

În acest sens, s-a avut la bază un studiu elaborat de compania Elsaco Esco, profilată pe servicii de consultanță tehnică și soluții în domeniul eficientizării energetice și de resurse. Analiza indică faptul că, anul trecut, circa 20,5 milioane de metri cubi de apă (mai mult de 60% din cele 30 de milioane de mc apă intrată în sistem în tot județul), nu au realizat venituri operatorului regional. Pierderile au fost determinate, în principal, de infrastructura veche, cu grad ridicat de uzură, dar și de infrastructura relativ nouă, cu deficiențe de proiectare sau execuție. Ponderea este reprezentată de pierderile fizice – 54%, la care se adaugă consumurile nefacturate – 5% și pierderile comerciale – 1%. „Din apa facturată, deci cea care aduce venituri companiei CRAB, doar 29% reprezintă consum facturat utilizatorilor finali, deci apă la tarif de rețea de distribuție, iar 11% este apă facturată la tarif de transport”, au arătat reprezentanții Elsaco Esco. Cert este că pierderile cele mai mari sunt înregistrate în sistemul de alimentare cu apă a municipiului Bacău – peste 9,9 milioane de metri cubi, urmate de cele de la conducta de aducțiune Dărmănești-Onești, restul fiind la nivelul celorlalte localități din județ – Moinești, Târgu Ocna, Dărmănești, Dofteana, Buhuși etc.

Municipiul Bacău: pierderi de aproape 10 milioane de metri cubi de apă

În vederea reducerii acestor pierderi, specialiștii de la Elsaco Esco propun o serie de măsuri care trebuie implementate în perioada imediat următoare. Astfel, se cosideră că, numai prin reabilitarea rețelelor (măsură deja implementată prin programul POIM), s-ar putea ajunge la reducerea cu peste 45 % (circa 9,3 milioane de mc de apă)a acestor pierderi. „Nu va fi suficient, deși admit că sunt investiții mari, ci vor trebui implementate și alte măsuri care să eficientizeze sistemele. Pentru că, la momentul actual, infrastructura prezintă un grad de uzură atât de ridicat, încât aceste reabilitări nu ajung pentru a atinge performanțe extraordinare. Am analizat și alte măsuri pe care le-am și propus, care vor conduce la o reducere suplimentară, de 5,6 milioane de metri cubi. Deci, încă 27% din apa care nu aduce venit”, a arătat Mariana Pătrășcan, reprezentanta companiei Elsaco Esco. Se dorește, astfel, ca atât operatorul de apă și ADIB, cât și proprietarii rețelelor (UAT-urile), pe lângă continuarea reabilitărilor, să realizeze un control activ al piederilor, în paralel cu îmbunătățirea vitezei și calității reparațiilor și un management al presiunii. „Concluzia este că, din pierderile totale de la nivelul județului, de 20,5 de milioane de metri cubi de apă, 10 milioane sunt înregistrate la nivelul municipiului Bacău. Pierderi pe care le plătim noi, cetățenii. (…) Dacă vom continua fără să facem nicio investiție la nivelul municipiului, CRAB va risca să ajungă în colaps. Și nu cred că este vina operatorului sau a ADIB-ului.  S-ar impune realizarea unui regulament prin care să determinăm primăriile care au pierderi foarte mari să facă un plan de reabilitare a conductelor. Să treacă pe lista investițiilor tocmai această urgență. (…) Soluția nu este creșterea tarifelor, a taxelor la apă, ci eficientizarea acestei activități, creșterea cantității de apă facturată. Nu are cum să supraviețuiască operatorul cu 28% din apă facturată, asta e clar”,  a subliniat Valentin Ivancea, președintele Consiliului Județean Bacău. Ca titlu informativ, cele aproape 10 milioane de metri cubi de apă, risipită numai în municipiul Bacău – echivalentul a 380 de bazine olimpice – ar fi fost suficientă pentru irigarea a sute de mii de hectare de teren agricol.

Măsurile luate, bune, dar nu suficiente

Auditul realizat la nivelul CRAB relevă faptul că, printre altele, operatorul de apă a reușit, pe lângă contorizarea tuturor consumatorilor industriali și monitorizarea periodică a consumurilor acestora, să țină evidența consumatorilor paușal (în procent de 99,06%), să monteze contoare inteligente, cu transmitere de date la distanță (numai în Bacău, în ultimul an, fiind instalate aproape 2.800 de astfel de contoare), să depisteze consumurile neautorizate, eliminându-le (cum ar fi consumatorii frauduloși din Ardeoani), și sigilarea tuturor hidranților ș.a. În continuare, se propune operatorului de apă implementarea unei alte serii de măsuri, cum ar fi controlul activ al pierderilor în rețelele de distribuție Bacău, Moinești, Târgu Ocna, Dărmănești, Dofteana și Buhuși, precum și un management al activelor și al presiunii în aceste rețele, în paralel cu îmbunătățirea vitezei și calității reparațiilor. De cealaltă parte, și proprietarii rețelelor, respectiv UAT-urile, vor trebui să adopte măsuri urgente care să reducă pierderile de apă: de la continuarea reabilitării conductelor vechi, identificate de operator ca prezentând un grad ridicat de uzură (inclusiv realizarea de conexiuni la rețeaua existentă, branșamente și dezafectarea conductelor vechi, înlocuirea vanelor nefuncționale etc), reabilitarea conductelor neconforme (conducte cu deficiențe de proiectare/execuție care conduc la avarii frecvente), până la realizarea de stații de pompare, în vederea reducerii presiunii medii din rețea (acolo unde este cazul) și la reducerea numărului de racorduri la conductele de transport (în special, pentru conductele de transport din sistemul Dărmănești). La nivelul municipiului Bacău, se recomandă finalizarea lucrărilor de execuție și darea în gestiune a tuturor rețelelor, „astfel încât acestea să fie operate de aceeași entitate, la nivel de sistem”,  întrucât aici se înregistrează, în continuare, avarii, iar acestea nu pot fi remediate de către operator, nefiind în administrarea acestuia.

 



PUBLICITATE