Întreaga activitate desfăşurată de Isus Cristos în mijlocul oamenilor a avut ca ultim scop să vestească sosirea Împărăţiei lui Dumnezeu pe pământ, şi deci începutul mântuirii. Isus însuşi a spus clar că împărăţia cerurilor nu poate fi descrisă prin cuvinte omeneşti. De aceea, pentru a ne transmite mesajul său de mântuire, El s-a folosit de pilde şi asemănări. O astfel de imagine la care a apelat Isus în cuvântările sale, este aceea a ospăţului de nuntă, a banchetului, imagine care apare şi în liturgia cuvântului din duminica a 28-a de peste an.

La invitaţia lui Dumnezeu, omul trebuie să răspundă nu atât printr-o credinţă interioară, ascunsă, cât mai ales prin exteriorizarea acestei credinţe în fapte concrete. Tocmai acest lucru îl subliniază Isus în evanghelie. Este greu să admitem că oamenii pot refuza o invitaţie la nuntă, mai ales când invitaţia este făcută de un rege şi nu de un om obişnuit. Şi apoi nu există nimic de pierdut. Totul este pregătit, iar invitaţia este pusă sub semnul gratuităţii totale. Se cere doar prezenţa, chiar cu mâna goală, şitotuşi mulţi refuză să vină. Invitaţia la acest banchet de nuntă este invitaţia la mântuire, invitaţie pe care Dumnezeu a adresat-o mai întâi poporului ales, predilect, Israelului.Invitaţie care apoi a fost făcută tuturor popoarelor, tuturor oamenilor, deci şi fiecăruia dintre noi. Mântuirea anunţată de Dumnezeu este universală. Ea nu exclude pe nimeni, dar toate popoarele şi toate naţiunile se vor aduna pe muntele cel sfânt al Domnului, muntele Sion, locul întâlnirii cu adevăratul Dumnezeu.

Mântuirea va consta în comuniunea cu Dumnezeu, comuniune care va fi definitivă şi eternă. Idealul creştin nu e o morală oprimantă, apăsătoare, plină de interdicţii, dar o libertate fericită care trebuie înţeleasă corect. Credinciosul nu este un sclav aplecat sub jugul unor legi grele, dar o persoană liberă. Existenţa creştină e o sărbătoare şi nu o condamnare. La celebrarea euharistică ar trebui să se vadă speranţa veselă care cuprinde inima celui care crede în Cristos, pentru că Euharistia „prefigurează şi anticipă ospăţul escatologic al împărăţiei Tatălui”. Trebuie să trăim pe acest pământ încât la sfârşitul vieţii, îmbrăcaţi fiind cu haina de nuntă, să putem repeta şi noi cu psalmistul, plini de încredere şi de bucurie: „Voi locui de-a pururi în casa Domnului!”

Pr. Richardo-Dominic Baciu, Biserica Catolică „Sf.Nicolae” Bacău

 



PUBLICITATE