* economia judetului Bacau este caracterizata de preponderenta comertului in dauna industriei si de existenta antreprenorilor locali mai puternici chiar si decât multinationalele * pentru acest an, Comisia Nationala de Prognoza anunta ca salariile bacauanilor vor creste cu doar 41 de lei, fata de 2013, cel mai putin din toata Regiunea Nord-Est
Bacauanii vor primi la leafa, in acest an, luna de luna, cu 41 de lei mai mult decât in anul 2013, dupa cum estimeaza Comisia Nationala de Prognoza. Insa, acelasi for ne arata ca indicele de scumpiri este mult peste ceea ce poate acoperi preconizata majorare. In plus, cresterea salariala din Bacau este cea mai mica dintre toate judetele Regiunii Nord-Est si cu doua treimi sub media zonei.
Concret, in judetul Bacau, salariul mediu net va creste anul acesta de la 1.328 la 1.369 lei. In Iasi, creste de la 1.455 la 1.538 lei, cu 83 lei; in Botosani creste de la 1.185 la 1.245 lei, cu 60 lei; in Neamt creste de la 1.188 la 1.245 lei, cu 57 lei; in Suceava creste de la 1.212 la 1.273 lei, cu 61 lei; in Vaslui creste de la 1.198 la 1.261, cu 63 lei. In comparatie, la Bucuresti, unde se regaseste cel mai mare salariu mediu net lunar, acesta creste de la 2.349 la 2.470 lei, cu 121 lei.
Investitori straini, cu târâita
Revenind in Bacau, una dintre cauzele salariilor relativ mici si a majorarii si mai mici este faptul ca industria a fost inlocuita masiv de comert, unde lefurile sunt reduse, dupa cum apreciaza Martin Fartade, om cu mare experienta in miscarea sindicala locala si martor nemijlocit al modificarilor din economia judetului.
In plus, o alta caracteristica a economiei locale este ca antreprenorii români care s-au dezvoltat aici sunt mai puternici decât multinationalele, ceea ce, de asemenea, tine lefurile relativ jos.
Judetul Bacau are o populatie de 610.000 locuitori, cu 90.000 oameni mai putini decât in 2002. Un judet relativ mare, dar cu un nivel scazut al investitiilor straine. Exista circa 800 de firme straine in activitate, cu circa 8.000 de angajati. Cifra lor totala de afaceri se ridica la circa un miliard de lei, cu un profit net realizat de 73 de milioane de lei.
Cei mai multi investitori au venit din Italia (424 firme, cu o cifra de afaceri de aproape 380 milioane lei). Cele 12 firme cipriote se afla pe locul secund ca cifra de afaceri, adica 249 milioane lei. Clasamentul, dupa acelasi indicator, al cifrei de afaceri, ii mai include pe olandezi (28 firme, 106 milioane lei), austrieci (35 firme, 92 milioane lei), francezi (58 firme, 61 milioane lei), elvetieni (20 firme, 50 milioane lei), germani (130 firme, 35 milioane lei), americani (19 firme, 12 milioane lei), greci (30 firme, 8,4 milioane lei).
Exemplul sinuos al Comanestiului
Judetul Bacau a fost, în trecut, unul dintre polii industriali din regiunea Moldovei si gazduia de la fabrici de panificatie la unitati de exploatare a titeiului si de la confectii la prelucrarea lemnului. Mare parte din industria bacauana nu a supravietuit, însa, evolutiei economice de dupa 1990. „Am avut nu numai petrol si carbune, ci si al doilea combinat de prelucrare a lemnului din tara, dupa capacitate”, spune Viorel Miron, primarul orasului Comanesti. Resursele de titei din zona erau extrase din pamânt de Petrom si trimise pentru prelucrare la rafinaria Darmanesti. Acum, economia orasului cu 20.000 de locuitori depinde de fabrica de placi panel detinuta de grupul austriac Holzindustrie Schweighofer, unde lucreaza 800 de oameni. Austriecii detin singura unitate mare din Comanesti, care acopera aproape jumatate din incasarile din impozite.
Influenta fabricii din Comanesti în economia judetului este subliniata si în „Strategia de Dezvoltare a Judetului Bacau”, document aflat în pregatire si publicat pe site-ul Consiliului Judetean Bacau, care mentioneaza ca „investitia realizata de grupul Schweighofer a determinat aparitia multor firme cu acelasi profil de activitate in zona, dar si în microregiunea Valea Trotusului”. Industria lemnului înseamna pentru Comanesti o posibilitate de a se dezvolta ca oras si este, din pacate, printre singurele optiuni. Mineritul s-a închis, dar mai exista resurse de minereu de carbune înca pe cât s-a exploatat, adica înca 30 de milioane de tone”, arata primarul Viorel Miron.
