Potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), aproape 3.000 de firme din întreaga țară au intrat în insolvență și alte 12.653 au fost dizolvate în primele patru luni ale anului.
Cele mai multe firme şi PFA-uri ajunse în insolvenţă sunt din Bucureşti – 572 – şi din judeţele Bihor – 192, Iaşi – 187 şi Timiş – 151.
Însă, situația se manifestă similar și la nivelul județului Bacău, unde, în perioada analizată, peste 600 de firme au avut probleme serioase care, în final, au dus la dispariția lor din economia județului, cele mai multe fiind firme din comerţ, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, dar şi din construcţii şi industrie.
Astfel, potrivit instituției, în perioada ianuarie-aprilie 2018, nu mai puțin de 52 de profesioniști din tot județul au iniţiat demersurile pentru începerea procedurilor de intrare în insolvenţă, dintre care 12 au fost numai în ultima lună. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, când și-au cerut insolvența „doar” 32 de firme, se constată o creștere cu 62 la sută a firmelor ajunse în incapacitate de plată. Situația a fost generată ca urmare a unui complex de împrejurări de piaţă cu impact negativ semnificativ în asigurarea fluxului capitalului de lucru. Însă, situația este pusă de specialiști și în seama greșelilor făcute de administratorii firmelor ajunse la insolvență – finanţarea deficitară a investiţiilor, investiţiile greşite şi…politica agresivă de constituire a dividendelor.
Revoluția fiscală și criza forței de muncă trag obloanele afacerilor
Tot în prima parte a anului, au fost consemnate 355 de dizolvări de firme (față de 222, în 2017), dintre care numai 68 au fost înregistrate în luna aprilie. Creșterea față de anul trecut este de peste 59 la sută. Statisticile Registrului Comerțului mai indică și un număr mare de firme care, din varii motive, au decis să-și suspende activitatea. Mai exact, în doar patru luni câte s-au scurs din acest an, au fost înregistrate 175 de suspendări de activitate (față de 111 în 2017), în creștere cu peste 57 la sută. De altfel, numai într-o lună (aprilie), 29 de firme și-au tras obloanele. Specialiștii în economie leagă acest fenomen de revoluția fiscală, de creșterea salariului minim pe economie și, nu în ultimul rând, de criza forței de muncă, în vreme ce autoritățile, susțin că, de fapt, dispar doar acele firme care nu aveau activitate.
Băncile – «cămătărie» legală în România
De altfel, de ani de zile, Camera de Comerț și Industrie (CCI) Bacău a tot arătat acuzator spre cauzele care au dus la situația disperată a mediului de afaceri băcăuan: instabilitatea cadrului legislativ, lipsa infrastructurii, fiscalitatea ridicată, birocrația excesivă etc.
„Numărul și valoarea mare a taxelor și impozitelor, costurile mari cu forța de muncă, taxele, impozitele, contribuțiile etc. care descurajează angajatorii în a menține locurile de muncă și în a crea altele noi, întârzierile mari în recuperarea TVA și a sumelor plătite pentru concediile medicale de la CNAS, lipsa de facilități fiscale pentru crearea de noi locuri de muncă, activitatea de producție, activitatea de export.”
* sunt doar o parte din cauzele arătate într-o analiză privind starea economiei județului, realizată de CCI Bacău
Acestora se adaugă și lipsa condițiilor de finanțare a afacerilor, în special sistemul bancar, care „nu este orientat spre finanțarea afacerilor în condiții favorabile pentru firme, dobânzile/penalitățile fiind mari, la fel și garanțiile exagerate impuse firmelor”. „Mai sunt și clauzele abuzive impuse în contractele de creditare, fără asumarea riscurilor și neimplicare în finanțarea afacerilor, băncile mulțumindu-se în a practica o «cămătărie» legală în România”, se mai arată în documentul Camerei de Comerț.
În prima parte a anului, au fost consemnate 355 de dizolvări de firme (față de 222, în 2017), dintre care numai 68 au fost înregistrate în luna aprilie. Creșterea față de anul trecut este de peste 59 la sută.
