Legea Educatiei Nationale, aflata in dezbatere publica pentru urmatoarele doua saptamâni, dupa o prima lectura a Guvernului, va aduce schimbari nu doar pentru elevi, ci si pentru profesori. Programa ar urma sa fie simplificata, iar 25 la suta din timpul de predare va fi in libera „administrare“ a profesorului. Totodata, profesorii sunt obligati sa aiba studii superioare daca vor sa intre in sistem.
Legea prevede ca programa scolara sa fie axata pe obtinerea de competente-cheie: de comunicare în limba materna si în limbi straine, cunostinte de matematica, de utilizare a calculatorului, de comportament social, de atitudine civica, antreprenoriale, culturale si de învatare permanenta. In plus, profesorului i se acorda mâna libera pentru 25 la suta din timpul de predare, când poate organiza activitati legate de obiectul de studiu. “Mi se pare ca va fi o problema la curriculum. Oricum, munca unui profesor depaseste cele opt ore pe zi pentru care este normat”, a declarat profesorul de româna Crina Antip. “Aceasta schimbare ar presupune ca si programele scolare sa fie mai putin stufoase. Timpul nu ne ajunge nici acum”, a adaugat Marcelin Antal, invatator. Profesorii se intreaba si cum vor fi verificati de activitatile pe care le-au desfasurat si se tem ca pentru acest timp vor fi nevoiti sa intocmeasca alte planuri de lectie.
Fara titularizarea profesorilor
Concursul de titularizare se va da la scoala si nu centralizat ca pâna acum. Angajarea profesorilor in sistem se va face de catre fiecare unitate de invatamânt in parte, in functie de nevoi. “In situatia in care apar restrângeri de activitate, inspectoratul nu va mai fi obligat sa organizeze concurs pentru ocuparea posturilor vacante”, a declarat Manole Chiriac, liderul Sindicatului Liber din Invatamânt, filiala Bacau, care atrage atentia ca o parte din cadrele didactice vor “migra” in fiecare an, in incercarea de a gasi solutii pentru completarea normei.
Se cer doar studii superioare
În învatamântul preuniversitar nu vor mai putea intra decât profesori cu studii superioare. Dascalii care sunt in prezent la catedra au la dispozitie 10 ani pentru a-si completa studiile. Candidatii pentru posturile de profesori trebuie sa aiba pe lânga cei trei ani de facultate, un masterat didactic de doi ani si un an de stagiu practic. Profesorii considera ca, prin acest demers, vor fi din ce in ce mai putini tineri dispusi sa intre in sistem. “Aratati-mi câti au ramas in sistem. Majoritatea fac altceva. Prefera mediul privat, deoarece in invatamânt nu esti incurajat sa ramâi”, sustine Ciprian Iliesei, profesor de româna. Cadrele didactice se plâng si de faptul ca odinioara se organizau numeroase cursuri de perfectionare obligatorii, dar gratuite. Acum, orice calificare in plus il costa pe dascal.
„Cel mai mare minus – dependenta de CL“
Proiectul de lege prevede si descentralizarea invatamântului preuniversitar. “Cel mai mare minus al acestei legi este ca vom ramâne la cheremul Consiliilor Locale. Daca mentalitatile nu se schimba, iar educatia nu va fi prioritara pentru alesii locali, vor suferi elevii”, este de parere Voichita Timosenco, profesor de chimie. “Ce pregatire au consilierii locali sa hotarasca daca un om este competent ca sa fie cadru didactic?”, se intreaba retoric si invatatorul Maria Antica. Pentru stimularea performantei dascalilor, scolile vor desemna, în baza unei metodologii specifice, “Profesorul anului”, ca semn al excelentei în predare. La nivel judetean si national va fi desemnat “Profesorul anului” pentru fiecare disciplina. Proiectul este supus dezbaterii publice si poate fi consultat pe site-ul Ministerului Educatiei.
