20 aprilie 2024
Sport(S)PORTretul săptămânii: Bianca Ghelber, speranțe pentru Tokyo

(S)PORTretul săptămânii: Bianca Ghelber, speranțe pentru Tokyo

E sportiva numărul 1 a SCM Bacău în 2020. Și principala speranță a clubului băcăuan la Jocurile Olimpice care ar urma să aibă loc la vară, la Tokyo. Aruncătoarea de ciocan Bianca Ghelber speră ca în acest an să-și treacă în palmares prezența la cea de-a treia Olimpiadă din carieră. „Mi-am planificat ca, undeva prin luna mai, să atac baremul olimpic, însă am convingerea că, în condițiile în care la Olimpiadă merg primii 32, pot ajunge la Tokyo și cu rezultatul de anul trecut”, mărturisește Bia, care, după o mini-vacanță cu prilejul sărbătorilor de iarnă, și-a reluat deja pregătirile: „Nu stau, că nu-i de stat. În 2021 avem treabă. E un an cu… ochi oblici”.

[lock_content]

Data și locul nașterii: 1 iunie 1990, Roman.



Stare civilă: căsătorită cu Viorel Ghelber, împreună au o fetiță, Victoria, în vârstă de cinci ani și jumătate.

Principala realizare profesională: „Sunt mai multe. În capul listei aș plasa locul 6 la Mondialele de Seniori, iar în imediata apropiere se află acel loc 4 de la Campionatul European de Seniori. Sigur, foarte importante sunt și rezultatele de la juniori, cu atât mai mult cu cât am fost multiplă campioană și a lumii, și a Europei la această categorie de vârstă”.

Principalul regret profesional: „Sincer, nu am regrete. Consider că tot ce a ținut de mine am reușit să fac”.

 

Sportivul preferat: „Mihaela Melinte. Dintotdeauna a fost modelul meu, iar faptul că acum este antrenoarea mea reprezintă o împlinire. Împreună formăm un cuplu foarte sudat. Este esențial ca între sportiv și antrenorul său să existe o chimie aparte; altfel, e foarte greu să faci performanță”.

Hobby: „Mai nou, mă relaxează foarte mult să mă uit la filme. Totodată, îmi place să ascult muzică, după cum ador să gătesc. Gătesc de toate: de la sarmale la cozonaci. De Crăciun am făcut o salată de boeuf nota 10. Am și un secret la ea: pe lângă castraveciori murați pun și gogonele fără semințe”.

Mâncarea preferată: „Mă dau în vânt după paste de toate felurile”.

Muzica preferată: „Îmi place Andra, îmi place Smiley și nu-mi plac absolut deloc manelele”.

Actori favoriți: „Gerard Butler și Vin Diesel”.

Nu poate trăi fără…: „Familie”.

Vacanța perfectă: „Evident, cu familia, obligatoriu pe o insulă exotică, fără grii și cu lume foarte puțină în jur. Consider că ar fi ceea ce ne-ar asigura o relaxare totală”.

Oraș de suflet: „Clujul. Având în vedere că în ultima vreme aici s-au ținut mai multe concursuri la care am participat, am reușit să-l descopăr mai în detaliu. E un oraș superb, iar oamenii sunt și ei mai diferiți”.

Trei lucruri de luat pe o insulă pustie: „Ciocanul de aruncări sigur nu-l iau. Măcar aici să mai scap de el! Trei lucruri? Sigur o carte, apoi o undiță, ca să-mi procur mâncare. De altfel, sunt pasionată de pescuit. Când eram la Snagov în cantonament, și aveam liber, stăteam pe ponton cu undița în mână. Mai trebuie să aleg un lucru. Aș alege o barcă, de fapt nu o barcă, ci un yaht, cu care să plec de pe insulă. Ba nu! Aș lua un lac de unghii pentru că-mi îmi place mult să-mi omor timpul făcându-mi unghiile” .

Trei dorințe pe care i le-ar putea îndeplini peștișorul de aur: „E bună și undița la ceva, nu? Prima dorință ar fi să ies campioană olimpică. A doua, să am o casă mai mare și mai frumoasă. Iar a treia dorință, să mai am un copil. Dacă nu aș fi continuat cu sportul, sigur mai făceam un bebe. Dintotdeauna mi-am dorit să am trei copii”.

Personalitatea cu care ar ieși la o cafea: „Andreea Marin, mai ales că este și ea din Roman, ca și mine. Dar, deși suntem concitadine, nu am apucat vreodată să o cunosc. Prin urmare, o cafea ar fi pretextul ideal”.

O nebunie pe care a făcut-o sau pe care ar fi dispus să o facă: „Nu știu dacă e o nebunie, dar mi-ar fi plăcut să schiez. N-am făcut-o pentru că mi-a fost frică de accidentări”.

Ce a învățat în aceste vremuri create de pandemia noului Coronavirus: „Să prețuiesc mai mult viața cu tot ce are bun în ea”.

Ascultă sau spune bancuri? „Ascult. Nu prea știu să spun. Dar un banc bun îl ascult cu plăcere”. Nu știm dacă e cu adevărat un banc bun, dar îl spunem. Mai ales că e un banc cu temă: suntem la Jocurile Olimpice, iar în finala probei de aruncare a ciocanului, favoriți sunt un rus, un bulgar și Bulă. Rusul aruncă 85 de metri. Intervievat, el spune: „Vin dintr-o familie de militari, iar asta mi-a dat forță și disciplină”. Urmează bulgarul, care reușește o aruncare de 90 de metri. „Vin dintr-o familie de țărani. Noi muncim de dimineața până seara la câmp, iar asta mi-a dat putere și rezistență”. În sfârșit aruncă și Bulă, care reușește un fantastic rezultat de 95 metri, ce-i aduce titlul olimpic. La interviuri, Bulă spune: „Vin dintr-o familie de foarte mari leneși, în care tata avea o vorbă «Băiete, dacă cineva îți pune un ciocan în mână, aruncă-l cât de departe poți»”.

Cum se vede la 70 de ani: „Sincer? Nu prea mă văd. Totuși, dacă fac un efort, cred că aș fi o băbuță drăguță, ha, ha! Și nu doar drăguță, ci și activă. Și, fără doar și poate, o bunică apropiată de nepoți”.

[/lock_content]

 

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri