29 martie 2024
ActualitateSimpozionul Naţional de Estetică: A fost sau nu a fost Eminescu şi...

Simpozionul Naţional de Estetică: A fost sau nu a fost Eminescu şi filosof?

Ultima zi, vineri, 18 octombrie, a Simpozionului Naţional de Estetică, ediţia cu numărul 24, şi-a desfăşurat lucrările la Centrul de Cultură „George Apostu”, începând cu ora 17.00, în sala Muzeului de Artă Contemporană. După o trecere în revistă a activităţilor din zilele precedente, care a aparţinut directorului centrului de cultură, Geo Popa, a urmat lansarea volumului II din cartea de studii şi analize „O istorie a opiniilor privind filosofia lui Eminescu”, semnat de prof.univ.dr. Ştefan Munteanu. Prezentat de prof. Dan Petruşcă, volumul se înscrie în seria de scrieri ale universitarului băcăuan, preocupat de mai bine de 25 de ani de poetica şi filosofia lui Eminescu, abordată, de-a lungul anilor, de la Maiorescu, până în zilele noastre, Ştefan Munteanu şi-a ales ca, mai întâi, să studieze tot ce au scris cei peste 30 de critici despre Eminescu, ca, în final, afirmă autorul, după acoperirea întregului material, asta înseamnă încă 2-3 volume, să-şi formuleze propriile opinii. O carte scrisă cu seriozitatea omului de la catedră, cu metodele ştiinţifice ale zilei, ce a presupus un extraordinar efort de acumulare, sinteză şi aşezare în pagină. Spre surprinderea cititorului şi a criticului, aceste două volume se citesc cu mare plăcere, autorul conducându-ne cu ştiinţă, dar şi cu talent, în alte epoci, reliefând esenţialul, obiectiv, din scrierile criticilor pro şi contra creaţiei eminesciene. Întrebarea pe care şi-a pus-o de la început Ştefan Munteanu a fost una clasică oricărei polemici: Eminescu a fost numai poet sau şi poet şi filosof? Pornind de la afirmaţiile lui Titu Maiorescu şi, mai ales, George Călinescu, autorul s-a hotărât „să nu mai şadă comod doar în Călinescu”, ci să caute, să caute, pentru a demonstra că unul în parte şi celălalt în totalitate s-au înşelat. Şi nu numai cei doi, cât şi alţi „comentatori” care nu l-au studiat pe Eminescu, nu l-au înţeles sau din rea voinţă au pus etichete.

Dacă în zilele anterioare a fost vorba de literatură, filosofie, estetică, teatru, muzică, dans, a venit şi rândul artei plastice, pentru a închide cercul Dialogului artelor.

Pe simezele Muzeului de Artă contemporană a expus artista Ecaterina Ajder, din Chişinău, pictură, textile, artă cu un puternic accent pe tradiţiile populare, pe tehnicile moştenite şi învăţate din filonul creaţiei tradiţionale. Cel care ne-a dezvăluit esenţa şi conţinutul creaţiilor artistei din Republica Moldova a fost prof.univ.dr. Petru Bejan, de la Universitatea „Al.I. Cuza” Iaşi, după care a fost lansat şi ultimul număr al Revistei „Vitraliu”, editată de Centrul de Cultură „George Apostu”. Am spus ultimul număr nu în sensul apariţiilor, ci efectiv va fi ultimul număr, după cum a afirmat Geo Popa. Despre revistă şi despre ecourile acestei ediţii, care a pregătit-o pe cea de-a 25-a a Simpozionului Naţional de Estetică, cât şi un interviu cu acad. Alexandru Boboc, în edițiile următoare ale ziarului Deşteptarea.



spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri