O prietenie de o viata este o sursa de speranta pentru copiii de la Gioseni. Ani de zile, o scotianca cu suflet mare, Irene Scott, a sustinut financiar copiii de la doua gradinite din Bacau, nr. 24 si cea de la Gioseni. Prin intermediul ei micutilor nu le-a lipsit nimic mai ales in pragul marilor sarbatori crestine. Chiar daca ea a trecut la cele vesnice anul trecut, prescolarii nu o vor uita niciodata, mai ales ca pastreaza inca jucariile pe care le-a trimis cu atâta drag.

O prietenie legata la Casa de Copii

Nicoleta Gora si Irene Scott s-au cunoscut la Casa de Copii. Ambele au lucrat acolo imediat dupa Revolutie si astfel s-au imprietenit. Dupa patru ani petrecuti in Bacau, Irene a luat din nou calea Scotiei si de atunci nu a uitat nici o clipa de prietenia sincera care a legat-o de Nicoleta. Impresionata de conditiile in care cresc si se dezvolta copiii bacauani, ea a continuat sa ii sprijine financiar. In anul 2005 aceasta frumoasa colaborare a devenit proiectul european “Zâmbet, culoare si prietenie” , derulat la Gradinita nr. 24, acolo unde a invatat fiul cel mare al Nicoletei Gora, Stefan. Prin el, toti copiii din grupa “Fluturasii” s-au bucurat de jucarii, dulciuri, instrumente muzicale si chiar costumatii pentru fetite.

“Irene Scott a fost un prieten de nadejde. Bucuria de a darui si altruismul ei erau nascute din dragostea pentru copii, oameni si viata”, a subliniat Nicoleta Gora, educator si prietena de peste 18 ani cu aceasta femeie cu suflet mare.

“Prichindeii” de la Gioseni – alta poveste de suflet

Dupa ce Nicoleta Gora a revenit la catedra si a fost repartizata la Gradinita Gioseni, Irene si-a indreptat atentia spre copiii deosebiti de care se ocupa prietena ei, 23 la numar. Din 2006, “Princhindeii”, adica grupa pregatitoare de la Gradinita cu Program Normal Gioseni, au primit donatii substantiale din partea lui Irene: dulciuri, jocuri, cadouri. “Irene a daruit intotdeauna cu doua mâini, nu a asteptat nimic in schimb. I-am trimis de fiecare data fotografii cu tot ce am primit sau am cumparat pentru copii. Astfel a dobândit incredere in mine”, a explicat Nicoleta Gora. Chiar daca femeia a decedat anul trecut in august, copiii au organizat pentru ea un minispectacol, in ziua in care si-ar fi sarbatorit ziua de nastere, 14 aprilie, cu speranta ca de acolo de sus ii priveste. “A fost un program spontan. Copiii si-au exprimat multumirea asa cum au stiut ei mai bine”, a explicat acelasi educator. Operele sale de caritate sunt continuate acum de prietenii lui Irene, carora ea le-a vorbit atât de frumos despre Nicoleta si copiii din Bacau. Ultimele cadouri au sosit de la Agnes Seath si Karl Orlick, ambii din Scotia. Cei doi nu au vizitat niciodata Bacaul si nu au cunoscut-o personal pe Nicoleta Gora. “Am desfacut cadourile pe care le-au trimis de curând: seturi de bucatarie pentru fetite si avioane pentru baieti si bineinteles dulciuri. Copiii au fost foarte incântati, iar parintii extrem de recunoscatori”, a marturisit Nicoleta Gora, care a conchis spunând “Am un singur regret: ca nu mai sunt asemenea oameni cum a fost Irene. O s-o port mereu in suflet”.

Andreea Lupascu

Alte articole