aNew Turnul Babel”
Fostul paradis locativ dintre cele doua razboaie mondiale, Colonia Bistritei, a devenit un iad terestru. Rromii isi construiesc ilegal caricaturi de locuinte si transforma zona intr-un mediu pestilential. Locatarii din vecinatatea zonei spun ca vor sa-si ia lumea in cap.
Autoritatile sunt intre ciocan si nicovala.
In 2002, cu aprobare de la inalta stapanire, atelierele scolii Profesionale, din Colonia Bistritei – devenite pericol public pentru educatia si securitatea elevilor – au fost demolate. O mare suprafata de teren a ramas disponibila, fiind gestionata apoi de Consiliul Local. In vecinatatea fostelor ateliere se afla cartierul Colonia Bistritei, locuit in proportie de suta la suta de rromi. Treptat, locatarii de aici au prins gustul extinderii imobiliare. E un fel de a zice… imobiliare, pentru ca in zona au aparut tot felul de constructii caraghioase, un fel de caricaturi ale habitatului. Am depistat vreo zece injghebari de acest gen. In preajma acestor insolite constructii se afla si strada Gazariei, pe care sunt construite legal case ale unor gospodari de traditie. Acestia se simt agresati de atmosfera creata aici de alocatarii din Colonia Bistritei care invadeaza ilegal, necivilizat zona”. Florinel Vasile Cohaltir, sosit recent din Italia, in concediu, aflat in vizita la o ruda din zona, zice: aCartierul rezidential pe care acesti oameni si l-au tras ilegal aici este o plaga a orasului, a civilizatiei. Candva, acest cartier, locuit si de muncitorii specialisti care lucrau la Fabrica de Postav, era unul de lux. Traiam ca in paradis, aici: curatenie, civilizatie, liniste, armonie. Era mai bune decat in zona centrala a orasului”.
Mai rau ca in comuna primitiva
O doamna care locuieste pe strada Gazariei, la nr. 23, refuza, de teama, sa-si spuna numele, dar zice: aAcum, aici este iadul pe pamant. Gunoiul menajer, veceurile construite aiurea, animalele moarte, scandalul cotidian sunt vedetele locului. Sa vedeti cum isi bat caii, cum isi chinuiesc animalele, cum urla… Nu putem spune nimic, de teama represaliilor. Ca sa poti trai, trebuie sa stai in patratica ta, sa induri. Se tot extind ilegal cu constructiile, nu-i impiedica nimeni. Ne-am saturat. Ne vine sa ne luam lumea in cap, dar unde sa ne ducem? Nici in comuna primitiva nu era asa de rau. Era o epoca a fericirii. Macar era aerul curat, nu exista mizerie, puteai admira natura”.
Un ticnit Turn Babel,
cazut pe orizontala
Am intrat in aceasta zona. Ne-a izbit, olfactiv, un infern pestilential. Senzatiile sunt greu de descris. In zona, lumea este relativ calma si bucuroasa chiar, datorita posibilitatilor de extindere a acartierului rezidential”. Intrebam daca exista autorizatii de constructie. Unii se uita la mine ca la un aterizat fortat de pe Luna, altii isi dau coate, zambind. Nu lipsesc nici cei care formuleaza interogatii de tipul: aDar ce te intereseaza pe mata? Care-i treaba?” Numai in pielea primarului Ionel Turcea sa nu fii: aOf. stim. S-au extins, au construit, n-au autorizatii. Avem aici o problema sociala foarte delicata. Nu este vorba numai despre conditiile de habitat, ci si despre educatie, in general. Macar daca n-ar fi mizeria aceasta! Pe caldurile acestea, intelegem ce calvar traiesc oamenii din vecinatate. Pur si simplu nu poti sta acolo. Oamenii au dreptate. Am masurat zona, am parcelat-o si vom da celor indreptatiti cate trei sute de m.p. pentru a construi legal si civilizat. Incercam sa-i educam, sa sprijinim salubrizarea zonei, dar este foarte greu… Am fost acolo si cu buldozerele, am lucrat, dar, peste cateva zile, mizeria era din nou suverana”. Plecam din Colonia Bistritei cu impresia ca am parasit un ticnit si insalubru Turn Babel cazut pe orizontala, un loc in care nimeni nu se intelege cu nimeni nici macar cu Legea. Suntem in secolul XXI pe hartie.Scris de Ion Fercu
