Romanii manifesta un optimism ponderat fata de viitorul apropiat

Mai mult de o treime din populatie considera ca, la sfarsitul lui 2005, viata lor era mai proasta sau mult mai proasta decat cu un an an urma, totodata manifestand un optimism ponderat fata de viitorul apropiat, reiese dintr-un sondaj al Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii. Potrivit studiului realizat de CURS, la comanda Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) si prezentat miercuri, starea de spirit a populatiei la sfarsitul anului 2005 (determinata prin indicatorii: perceptia calitatii vietii comparativ cu anul trecut si perceptia evolutiei calitatii vietii peste un an) este una negativa, aproape doua cincimi din populatie considerand ca an prezent viata lor este mai proasta (32 la suta) si mult mai proasta (7 la suta). an acelasi timp, 25 la suta dintre cei chestionati considera ca viata lor este mai buna sau mult mai buna, iar 36 la suta ca este la fel. Referindu-se la viata oamenilor din localitatea lor, 47 la suta au raspuns ca este mai proasta sau mult mai proasta, 40 la suta ca este la fel si doar 13 la suta ca este mai buna sau mult mai buna. an privinta situatiei din tara, 60 la suta au raspuns ca viata oamenilor este mai proasta sau mult mai proasta, 31 la suta ca este la fel, iar 9 la suta ca este mai buna sau mult mai buna. antrebati cum cred ca vor trai peste un an, 36 la suta au raspuns ca mai bine sau mult mai bine, 33 la suta mai prost sau mult mai prost, iar 31 la suta la fel. Datele sondajului se anscriu, potrivit autorilor, an parametrii altor cercetari, relevand ca, an continuare, evaluarile populatiei privind situatia de viata sunt antr-o masura mai mare negative, gradul de pozitivitate/negativitate al evaluarilor ramanand relativ la acelasi nivel ca an anii precedenti. La antrebarea care sunt cele mai importante probleme ale populatiei, respondentii au plasat pe primele trei locuri sistemul de asigurari de sanatate, cresterea economica si ambunatatirea sistemului educational. Urmeaza, ca importanta, traficul de influenta si nepotismul, discriminarea, ambunatatirea sistemului educational, simplificarea reglementarilor privind deschiderea unei afaceri, combaterea violentei an familie, crearea de spatii de joaca pentru copii si protejarea mediului anconjurator. Structura ierarhica a celor zece probleme constituie o medie ponderata, calculata pe baza importantei atribuite de respondenti fiecareia dintre ele pe o scala de la 1- deloc importanta, la 10 – foarte importanta. Autorii sondajului considera interesant de consemnat faptul ca ierarhia primelor trei locuri anregistrata pe totalul esantionului este aceeasi la barbati si femei, tineri si varstnici, persoane cu nivel scazut si ridicat de instructie, urban si rural. an privinta impotantei atribuite valorilor morale, cei mai multi dintre cei chestionati pun pe primul loc credinta an Dumnezeu, urmata de respectul pentru ceilalti oameni respectarea legii libertatea individului egalitatea toleranta ancrederea an ceilalti oameni, indiferent de etnie respectul pentru cultura si traditiile altor popoare. Desi valorile morale “respectul pentru ceilalti oameni&#8221 si “respectarea legii&#8221 sunt percepute ca foarte importante (locurile II si III an cadrul ierarhiei), un procent redus din populatie considera ca acestea sunt si respectate an Romania. Primele trei valori morale din ierarhia stabilita pe totalul esantionului se regasesc an toate categoriile socio-demografice analizate, dar ordinea acestora difera la tineri si persoanele cu studii medii (care plaseaza pe locul I respectul pentru ceilalti oameni) si persoanele cu studii superioare (unde pe primul loc este respectarea legii). Esantionul a fost de tip stratificat, probabilist, bistadial, a fost facut pe 1.238 de persoane si este reprezentativ pentru populatia de 15 ani si peste a Romaniei, cu o eroare tolerata de &plusmn2,8 la suta, pentru o probabilitate de 95 la suta.Esantionul a cuprins 79 localitati – 41 urbane si 38 rurale – din cele 41 judete si municipiul Bucuresti, acoperind 93 de puncte de esantionare, selectia gospodariilor si a persoanelor facandu-se aleator, interviurile avand loc la domiciliul subiectilor.Scris de DSA