Cam o luna a trecut de la inundatiile catastrofale care au lovit nemilos judetul Bacau. La fel ca la Revolutie, cei mai multi dintre oraseni au privit la televizor dezastrul, fara sa-si dea seama de dimensiunile acestuia. Greu, greu de tot, mecanismul incearca sa se puna in miscare. Dar vaicarelile si lipsa de bani lasa ca distrugerile sa nu se poata inlatura usor. In acest timp, zorii unei zile mai frumoase inca nu se-arata, pentru ca malul nu a reusit sa acopere limitele omenesti

Ore de chin la Manastirea Casin

Pentru locuitorii comunei Manastirea Casin, noaptea de 12 spre 13 iulie nu poate fi uitata usor. Apele raului Casin, ajunse la debite inspaimantatoare, au inundat gospodarii si terenuri agricole, au rupt un pod important ce facea legatura cu satul Parvulesti. Violenta suvoaielor a antrenat sute de busteni, de la un depozit forestier din zona, a surpat maluri si a indus panica in randul celor ce aveau locuintele in apropierea malurilor Casinului. In plus, primarul comunei, Gabriel Apreotesei, are de facut
fata unei situatii deosebite. Locuintele aflate in zona inundata trebuie stramutate in regim de urgenta. In comuna au existat si locuinte distruse complet, iar locuitorii Neculai Bezedea, Neculai Amihulesei, Valeriu Mititelu, Ion Ciompea si Gheorghe Rusu au nevoie de un acoperis deasupra capului.

Cai de legatura distruse

Toate puntile care traversau raul Casin au fost maturate de suvoaie. Primaria a fost nevoita sa recurga la improvizatii pentru ca oamenii care locuiesc in satul Parvulesti sa poata ajunge in comuna. O mare problema o reprezinta podul a carui structura a fost compromisa. aDin discutiile avute cu specialistii, a rezultat concluzia ca repararea acestui pod s-ar putea ridica, lejer, la suma de 10 miliarde de lei, imposibil de asigurat de catre bugetul local. Alte trei punti pe sufe, construite in anii “70, au fost distruse de ape si trebuie refacute si acestea”, ne-a declarat primarul Apreotesei.
Unii specialisti considera ca distrugerile provocate de apele Casinului nu ar fi fost atat de mari, daca pe cursul raului nu ar fi existat barajul de la Marasteanu, o adevarata problema pentru comuna. Aluviunile carate de ape au dus la colmatarea acestuia, iar raul a fost deviat spre zona locuita. Impreuna cu specialistii de la Hidroelectrica, primarul a luat in calcul spargerea acestui baraj, care reprezinta un pericol pentru comuna in caz de inundatii.

Nepasarea oamenilor

Pe raza Ocolului Silvic din Manastirea Casin
s-au inregistrat pagube uriase. Sunt 16 poduri si podete distruse, drumuri avariate, plus doi muncitori care si-au pierdut viata fiind surprinsi de viitura. Urmele calamitatii petrecute acum o luna se inlatura foarte greu. Multi locuitori ai comunei asteapta totul din partea autoritatilor, fara sa se implice in nici un fel in operatiunile de reconditionare a drumurilor, ori de refacere a podetelor. Apelurile primariei locale au ramas, in cele mai multe cazuri, fara raspuns.

Romii din Gura Vaii striga dupa ajutor

Circa 1.600 de romi din comuna Gura Vaii au fost grav afectati de recentele inundatii, 50 de case fiind complet distruse de ape, in timp ce alte 220 de locuinte au fost masiv avariate. Practic, intreg catunul romilor a fost zguduit puternic de viituri. Situatia romilor din Gura Vaii devine din ce in ce mai dramatica, ei fiind nevoiti sa doarma in corturi sau in carute. Chiar si cei care mai au locuinte dorm pe afara, pentru ca serpii si-au facut salas prin casele lor. Situatia romilor din Gura Vaii nu a fost inca lamurita, cautandu-se in prezent solutii pentru stramutarea lor. Fiind pentru a treia oara cand sunt inundati, ei nu mai vor sa locuiasca pe malul apei. Autoritatile locale si judetene incearca sa gaseasca un teren pe care sa reconstruiasca satul romilor.

Potopul s-a oprit la Urechesti

Comuna Urechesti are nesansa de a fi situata pe cursul inferior al raului Trotus. Dupa ce aduna debitele mai multor rauri, dar si cele ale catorva zeci de parauri, Trotusul descinde intr-o zona joasa, cu o forta aflata la apogeu. Practic, comuna nu se poate apara in fata unei viituri de amploarea celei din noaptea de 12 spre 13 iulie.

Trotusul, un calvar greu de uitat

Primele imagini ce s-au infatisat privirii, in zilele ce au urmat dezastrului hidrologic, au fost cele ale unei albii extinse dincolo de orice limita. Peisajul parea desprins dintr-o poveste despre potopul biblic. Trotusul nu a cunoscut nici o opreliste si s-a revarsat, fara nici un fel de complexe, peste tot. Relieful de campie a facilitat infiltrarea apei si distrugerea unor importante cai de comunicatie. Nimeni n-ar fi crezut ca suvoaiele puteau ajunge pana in curtile oamenilor si puteau spulbera case solide, garduri din fier, fantani betonate. Dupa ce calea ferata Adjud-Onesti a fost transformata intr-o panglica scofalcita, iar soseaua a fost rupta ca o bucata de prajitura, apele s-au rafuit cu gospodariile oamenilor. Familia Popa nu se afla acasa in noaptea de groaza din 12 spre 13 iulie. Trotusul le-a facut praf anexele gospodaresti, le-a patruns in casa, dupa ce a spart peretii, si a umplut de mal mobilierul si chiar televizorul proaspat cumparat. Si locuinta fiului, aflata vizavi, a fost inundata, fiind distruse bunuri in valoare de zeci de milioane. In disperare de cauza, fiul a cumparat niste boltari pentru a le amenaja batranilor un loc unde sa poata dormi. Alaturi, la familia Bulz, apele au spulberat cu totul o locuinta, din care nu s-au mai pastrat decat urmele fundatiei. aMai bine ma duceam si eu in pamant, decat sa raman fara casa”, ne-a spus, printre lacrimi, Neculai Bulz. Casa fiicei lui a scapat, dar poarta peste tot urme cumplite de noroi si pietris.

Autoritatile asteapta sprijin

Primaria locala nu are, deocamdata, solutii definitive si viabile care sa duca la prevenirea unor noi drame de acest gen. Primarul ne-a declarat ca este nevoie de fonduri uriase pentru lucrari de amenajare a albiei Trotusului si de realizare a unui sistem de diguri, capabil sa reziste viiturilor. aImi este teama sa fac un calcul al distrugerilor pe care le-am avut si al sumelor de care este nevoie pentru ca asemenea fenomene sa nu se mai repete. Numai pe raza comunei Urechesti este nevoie de cel putin 12 kilometri de diguri. Pe calea unei recente hotarari de guvern au fost alocate doar 32 miliarde, ceea ce reprezinta aproape nimic”, a precizat primarul Talaba.
Abia dupa ce viitura si-a stins efectul, autoritatile locale au putut evalua, cat de cat, amploarea distrugerilor facute de ape. Nu mai putin de 20 de utilaje grele specializate au lucrat aproape o luna si tot nu au reusit sa inlature definitiv urmele calamitatii. A fost carata o cantitate de circa 40 000 metri cubi de mal si mizerii aduse de ape si tot nu e de ajuns. O mare problema au fost cele 20 tone
de diverse cadavre, carate de suvoaie de pe tot cursul Trotusului si ramase peste tot, pe domeniul public al comunei. Aceste hoituri au reprezentat un veritabil pericol de imbolnavire pentru populatie. O uriasa suprafata agricola, insumand 450 hectare, a fost grav afectata, munca oamenilor fiind zadarnica, din primavara si pana la data producerii inundatiilor.Scris de Catalin BUZINCHE/Florin TANASE



PUBLICITATE