Groparii. Un cuvant, in spatele caruia se ascund maxim 15 persoane cu aceasta meserie. La noi in judet. Sunt putini, nu-i cunoastem si apelam la ei doar atunci cand ne moare cineva drag sau din familie. Ninge, ploua, este ger naprasnic sau mercurul termometrelor arata peste 35 de grade Celsius, groparii isi face meseria: sapa groapa mortului, chiar in ziua in care va trebui inmormantat. Nu se plang de bani, de conditii de munca sau de altceva. Tot ce vor este sa aiba de lucru.

La Cimitirul Central, deja nu mai sunt locuri de veci. S-au concesionat toate, singura sansa pentru cineva sa-si poata ingropa ruda aici fiind renuntarea vreunui proprietar la locul concesionat. “Sunt gropar de sase ani. M-am obisnuit aici. De meserie sunt lacatus mecanic, dar aici am mai multa libertate&#8221, spune Dan C., seful groparilor de la Cimitirul Central. Vineri, ei nu au avut de sapat nici o groapa. Doar de facut curatenie in cimitir, ca de, doar se percepe o taxa de intretinere. De toti sunt patru. Zgribuliti de frig, stau fiecare pe unde pot. Evita sa stea de vorba cu noi, insa fara sa isi poata motiva atitudinea. “Noi suntem mici si vrem sa fim lasati in pace. La morti nu ma uit niciodata pentru ca ii visez noaptea. Am cosmaruri&#8221, mai spune Dan, un tanar caruia nu-i dai mai mult de 40 ani. Preturile sunt extrem de variate pentru un loc de veci, in functie de categorie: la sectia speciala pretul ajunge la patru milioane lei, la clasa I 3,5 milioane lei, iar la clasa a doua trei milioane lei. Iar pentru intretinerea unui loc de inhumare taxa anuala ajunge la 185.000 lei. La capitolul sapat gropi, ceea ce stiu ei cel mai bine sa faca, costul este de 860.000 de lei, in tarif fiind inclusa si amenajarea momantului dupa inhumare. “Nu prea avem multe gropi de saptamana. In ultimul timp, chiar au fost putine, maxim trei – patru pe saptamana&#8221, precizeaza Dan, cu gandul la recordul obtinut in urma cu cateva luni, cand, intr-o singur zi, au avut de sapat nu mai putin de noua gropi. Despre ciubuc nu vrea sa povesteasca prea mult. Iese maxim o gaina, cateva sute de mii de lei sau ceva de mancare. Destul, dar nu deajuns. Tarife se percep si pentru transportul mortului la capela sau de la aceasta spre locul de inhumare, 170.000 lei, respectiv 250.000 lei. Pana si identificarea locului de vechi costa 80.000 lei, iar cercetarea in arhiva poate fi facuta doar daca platesti suma de 40.000 lei.

Masa de pranz, luata printre morminte

La Cimitirul Nou de la Sarata, alti patru gropari, insa aceleasi tarife percepute pentru serviciile prestate. Locul de veci de clasa I se ridica la trei milioane lei, pe cand cel de clasa a II-a costa doar doua milioane lei. I-am gasit pe gropari luand masa. Pe unul dintre morminte. Administratorul Ionel Acasandrei ii striga, insa doar Bogdan Ion vine intr-un suflet spre noi. Tata de cateva luni, Bogdan munceste ca gropar. Are doar 3,3 milioane lei pe luna si zece bonuri valorice, insa nu are unde sa se duca in alta parte. Nu-l primeste nimeni, ca doar cartea nu prea i-a placut. A terminat cu greu sapte clase si atat. Tremura din toate incheieturile de frig si cu greu poate sa ne vorbeasca. Cand vine vorba despre ciubuc, se abtine sa vorbeasca. Este seful Acasandrei de fata si el nu trebuie sa afle ce pica la vreo inmormantare. Locuri de veci mai sunt vreo 200, ca si la Cimitirul din Serbanesti. In schimb, la Cimitirul Gheraiesti mai mult de 20 de locuri de veci nu sunt. “Meseria de gropar este foarte grea. Este vorba despre munca fizica bruta, la urma urmei&#8221, spune Acasandrei.

Doar locuri de veci pozitionate spre sud la &#8222Invierea Domnului&#8221

Am ales, la intamplare, sa vizitam si Cimitirul care apartine de Parohia Bisericii “Invierea Domnului&#8221. Doi gropari, singurii de altfel, Neculai Botezatu si Iancu Mondan, sapa de vreo cinci ore la un mormant. Aflam ca este vorba despre o dezgropare de sapte ani. “Este mai greu acum, pentru ca pamantul e umed. Pentru azi, asta este singura dezgropare pe care o facem. Putina treaba, dar daca nu sunt morti?&#8221, spune, intrebator, Botezatu. La cimitir nu mai sunt locuri cu fata spre rasarit. Doar spre miazazi, adica Sud, insa lumea le refuza. Nu de alta, dar nu se odihneste bine mortul, dupa cum este superstitia. Un loc de veci este ceva mai scump aici, intre sase si sapte milioane lei. “Eh, de la inceputul anului doar 56 de inmormantari si 12 botezuri s-au facut la noi. Foarte putine&#8221, spune, cu of in glas, Costica Anghelina, administratorul cimitirului. Daca la celelalte cimitire groparii sunt angajati cu carte de munca, aici, cei doi nu primesc mai mult de 1 – 1,5 milioane lei pe luna. Doar atat si … ciubucul de la rudele defunctului, o gaina, un colac, ceva coliva. Despre echipament de protectie pentru vremea capricioasa nici nu intra in discutie. “Fiecare pe cont propriu&#8221, incheie Anghelina.

Scris de Carmen SERBAN