duminică, 14 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 724

Partidul România Mare revine pe scena politică cu o abordare nouă și cu lideri dedicați

    Cu aproximativ un an înainte de alegerile din 2024, peisajul politic românesc devine din ce în ce mai interesant, cu partidele tradiționale și cele mai noi formațiuni politice concurând pentru susținerea alegătorilor. În acest context, Partidul România Mare (PRM) revine în forță pe scena politică, într-o mișcare neașteptată, aducând o schimbare semnificativă în peisajul politic local și național.

    La congresul său din 2023, PRM a adoptat o nouă poziționare doctrinară, declarându-se un partid de centru. Această mișcare a marcat începutul unui proces de rebranding și reorganizare a partidului, în timp ce se pregătește pentru alegerile importante din 2024.

    În Bacău, PRM se află în centrul atenției înaintea începerii oficiale a campaniei electorale, cu un nou lider la conducerea organizației locale. Elena Carmen Popescu, o figură proaspătă în peisajul politic, a fost numită recent lider al filialei PRM Bacău, obținând încrederea și votul colegilor de la centru.

    Cu o lipsă de experiență politică solidă, Elena Carmen Popescu aduce însă cu ea ambiția de a se impune și de a construi o organizație puternică în Bacău, în perspectiva alegerilor iminente. „Vreau să transmit românilor patrioți să vină alături de mine în Partidul România Mare pentru a răzbate împreună în aceste vremuri dificile și pentru a lupta pentru viitorul nostru, al urmașilor noștri, precum și al pământului nostru românesc, cu credință și nădejde că vom reuși,” a declarat Elena Carmen Popescu, noul președinte al PRM Bacău.

    Bărbatul care l-a împușcat pe hackerul băcăuan, acuzat că a ordonat răpirea familiei procurorului de caz

    Bărbatul condamnat pentru că a împușcat mortal un hacker din Bacău pe este subiectul unui nou dosar penal care îl vizează într-un complot sinistru din spatele gratiilor, relatează Gândul. El este suspectat de a fi ordonat răpirea familiei procurorului care l-a trimis în judecată.

    Bărbatul a revenit în România la începutul anilor 2000, după o perioadă petrecută ca luptător în Legiunea Străină. Deși a dus o viață discretă în capitala României, a atras atenția prin câteva meciuri de kickboxing televizate în cadrul promoției Local Kombat.

    Povestea sa ia o turnură dramatică în primăvara anului 2020, atunci când a fost înșelat într-o tranzacție cu un pirat cibernetic de 21 de ani, Iulian Cezar Oancea. Acesta i-a promis un software pentru accesarea telefoanelor mobile la distanță pentru o sumă de 500 de euro, dar în final l-a înșelat.

    Realizând că a fost victima unei înșelăciuni, acesta a acționat violent, împușcându-l mortal pe tânăr în scara blocului său din Bacău.

    Apoi a fugit în Franța, unde a fost localizat și prins de autoritățile franceze în mai 2020.

    În vara lui 2020, a fost condamnat la închisoare pe viață pentru omor calificat, tâlhărie calificată, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și uz de armă fără drept de către magistrații Tribunalului Bacău.

    Cu toate acestea, într-un nou dosar deschis pe numele său, anchetatorii susțin că ar fi comandat, din penitenciar, răpirea familiei procurorului de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, care instrumenta dosarul său.

    Acest caz a ajuns în atenția Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar ancheta este coordonată de celebrul procuror Marius Iacob, cunoscut pentru implicarea sa în dosare importante precum Elodia și Colectiv.

    România evacuează ucrainenii din Israel dar nu poate evacua românii din Gaza

      Autoritățile românești au organizat evacuarea a sute de cetățeni ucraineni din Israel dar nu reușesc săajute cetățenii români blocați în Fâșia Gaza. În vreme ce pentru ucraineni au fost alocate avioane speciale, românii din Gaza, dacă vor reuși să treacă în Egipt, ar trenui să cumpere bilete la cursele comerciale.

      A doua operațiune de evacuare a cetățenilor ucraineni din Israel a avut loc în dimineața zilei de 16 octombrie. Un avion cu 155 de cetățeni ucraineni, inclusiv 107 femei și 23 de copii, a decolat de pe Aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv cu destinația Cluj-Napoca, România. Această acțiune a fost realizată cu sprijinul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Avram Iancu” din județul Cluj, echipelor medicale SMURD și Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), care a pus la dispoziție spații temporare de cazare pentru evacuați.

      În contrast, situația rămâne nerezolvată pentru aproximativ 350 de cetățeni români blocați în Fâșia Gaza. Din acest număr, aproximativ 200 de români au solicitat ajutor pentru a fi evacuați. Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că Celula de Criză lucrează în mod continuu pentru a găsi o soluție și a asigura evacuarea cetățenilor români din această zonă tensionată, în condiții de siguranță.

      Potrivit surselor guvernamentale, 240 de cetățeni români s-au deplasat la granița cu Egiptul, sperând să fie evacuați din Fâșia Gaza. Autoritățile române sunt în contact cu acești cetățeni și sunt pregătite să le ofere transport cu autocare după ce vor trece frontiera cu Egiptul.

      De acolo, românii evacuați vor fi conduși la un aeroport, de unde vor ajunge în țară prin intermediul unor curse aeriene.
      Situația din Orientul Mijlociu rămâne fragilă, iar aceste evacuări reprezintă o dovadă a eforturilor autorităților pentru a aduce pace și siguranță cetățenilor lor în mijlocul tensiunilor regionale.

      1912: Se deschide noul sezon balnear la Slănic-Moldova, iar ziarul împlinește 10 ani

      Continuăm prezentarea serialului dedicat ziarului ,,Curierul Slănicului Moldova” (din colecția Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu” din Iași și Bibliotecii Centrale Universitare ,,Lucian Balga” din Cluj-Napoca), primul din România care a oglindit viața unei stațiuni balneare.

      În fapt, un  jurnal al stațiunii Slănic-Moldova, care acoperă o perioadă istorică mai puțin cunoscută publicului larg, cea din perioada ,,La Belle Époque”; un model peste timp de promovare a turismului balnear al „Perlei Moldovei”, așa cum a fost denumită stațiunea pentru prima dată, chiar de către acest ziar.

      Serialul poate fi urmărit și pe site-ul Serviciului Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău (SPJPTCAS), pe site-ul www.turism-bacau.ro.

      În acest episod: ,,Curierul Slănicului Moldovei”, Nr. 1, Anul X, Duminică, 10 iunie 1912.

      Din sumarul acestui număr: Se deschide sezonul balnear 1912, o dată cu împlinirea a zece ani de la apariția ziarului, primul și principalul promotor al stațiunii; planuri de viitor pentru administrația Slănicului; epidemiile ,,importate” în special de la ruși, nu pătrund în stațiune; igiena stomacului; localitățile balneare și climaterice din țară; încă un mare nume al medicinei românești acordă consultații la Slănic-Moldova; pe lângă reprezentațiile de teatru, în stațiune vor avea loc și spectacole ale trupei Teatrului de Operetă de la București, condusă la acea vreme de maestrul Alecu Bărcănescu.

      Primul număr al ziarului din 1912 anunță deschiderea noului sezon estival așteptat de majoritatea vilegiaturiștilor care au optat și în acest an pentru stațiunea Slănic-Moldova: ,,După cum poeții așteaptă cu nerăbdare sosirea primăverii, care deschide noi orizonturi de visare și inspirație, tot astfel, suferinzii, clienții obișnuiți ai stațiunii balneare așteaptă lunile de vară, pentru a-și putea îndeplini, la rândul lor, marele vis, acela de a petrece cât mai mult timp în stațiune, pentru a se trata și a se recrea, departe de praful, căldura și zgomotul marilor orașe”. Însă, mai spune ziarul, apare și acum același impediment menționat și cu alte ocazii, respectiv sezonalitatea scurtă a stațiunilor românești, în comparație cu cele din străinătate, care au un caracter permanent, exemplul cel mai elocvent fiind dat de stațiunea Karlsbad (actuala Karlovy Vary), atât de asemănătoare cu Slănicul Moldovei: ,,Aici stă și explicația faptului că suferinzii așteaptă atât de mult apropierea sezonului balnear, pentru a se putea refugia în stațiunile indicate și a putea urma cura prescrisă. De aici rezultă și faptul că mai multe localități balneare sunt reduse la un sezon din cale afară de scurt, la un timp prea limitat pentru cură și anume, cele câteva săptămâni de vară”. Mai departe se arată că Slănicul Moldovei poate constitui o excepție de la această regulă, întrucât este printre puținele stațiuni din țară care întrunește toate condițiile de cazare, tratament, refacere și divertisment, nu doar în sezon, ci pe tot parcursul anului: Într-adevăr, Slănicul nu este numai admirabila stațiune balneară renumită pentru apele ei alcaline fără pereche în țară-la drept vorbind este unica din acest punct de vedere-dar  mai este înzestrat de natură cu o risipă de calități atrăgătoare. Hidroterapia, mai mult ca excelentă, cheamă aici pe nenumărații clienți ai bolii atât de modern, care se cheamă neurastenia. Pentru toți aceștia, fie ei suferinzi sau simpli vizitatori, apa nu este totul. Ei vin să găsească farmecul unei șederi atât de plăcute, mulțumită celor mai variate distracții. Iar în orele necesare odihnei au repausul în tovărășia cu adevărat mângâietoare a codrilor seculari și a izvoarelor limpezi, cu necontenitul geamăt pe care îl îngână tremurul frunzelor”. Și, concluzia de final: ,,De aceea, în comparație cu alte stațiuni balneare, Slănicul din Moldova oferă priveliștea rară de a fi populat în număr mare în timpul întregului sezon de vară, motiv pentru care și-a dobândit pe drept cuvânt reputația și faima de care se bucură, prestigiul de a fi prima dintre toate stațiunile climaterice și balneare ale țării. Toate succesele și îmbunătățirile realizate se vor adăuga la cartea voluminoasă în ani a Slănicului, ceea ce va întări încă o dată aureola sa de Suveran nedisputat și neîntrecut, Coroana băilor românești”.

      O dată cu deschiderea sezonului, ziarul mai anunță și aniversarea a zece ani de la apariția primului său număr, la 28 iunie 1897. Trebuie să menționez și faptul că anul 2022 a marcat împlinirea a 125 de ani de la apariția acestui ziar, primul care a apărut într-o stațiune din România, an în care s-a demarat acest inedit și unic proiect, repectiv serialul care îi este dedicat și prezentat în premieră într-o publicație online, ziarul ,,Deșteptarea”, dar și pe site-ul de turism al SPJPTCAS Bacău, www.turism-bacau.ro.

      Întrucât vizitatorii stațiunii nu sunt în fecare sezon aceiași, redactorul-șef al ziarului, Moise Miereanu, reia în acest nou număr, articolul ,,Zece ani de atunci…”, în care povestește momentul în care a apărut ideea înființării ziarului, precum și sprijinul primit din partea epitropului de atunci, Athanasie Gheorghiu: ,,De la început încă, propunerea mea fu primită cu cea mai măgulitoare bunăvoință. Dl. Athanasie Gheorghiu înțelese importnața unui ziar al Slănicului și promise toată încurajarea… Mulțumit de frumosul sprijin ce l-am câțtigat, mă pusei pe lucru…

      Azi sunt zece ani de atunci… `Curierul Slănicului` este o parte vie din imensa bogăție a Slănicului. El și-a creat o viață proprie. Și unica încercare a unui ziar balnear n-a dat greș!

      Și dacă azi nu mai poate contesta nimeni serviciile `Curierului`, găsim de a noastră datorie de a mulțumi dlui Athanasie Gheorghiu, fostul epitrop al Casei `Sf. Spiridon`, fără de ajutorul căruia, desigur că încercarea noastră n-ar fi ajuns la rezultatul strălucit de astăzi! Astfel, cu numărul de față, `Curierul Slănicului` intră în al 10-lea an de existență. Încrezător că și în sezonul acesta, vizitatorii Slănicului vor face ziarului nostru o primire caldă, salutăm deschiderea noului sezon al băilor, ca și pe vizitatorii care și-au anunțat sosirea aici. Ziarul va apărea săptămânal, în fiecare duminică, până la sfârșitul lunii august și tot la prețul de 10 bani”.

      În articolul ,,Întrezăriri în viitor” se vorbește despre progresul și înflorirea Slănicului din ultimii 10 – 15 ani, dar și despre ce se întrevede în viitorul apropiat, punându-se un accent mai mare pe rolul infrastructurii, ca și condiție de bază a dezvoltării și modernizării stațiunii, ceea ce implicit va conduce și la creșterea fluxului de turiști. Se amintește aici, cât de izolat era Slănicul din cauza lispei unor drumuri și șosele bune și ce schimbare în bine s-a petrecut după construirea noii șosele și a unor poduri mai mult decât necesare. Și că, datorită stării foarte bune în care se află și a modului în care este întreținută (cu toate spațiile aferente, n. a.) ,,ar putea susține și o linie ferată”. De fapt, ziarul reiterează ideea că o linie ferată ar însemna enorm pentru viitorul Slănicului: ,,Cu noi mijloace de comunicație și în special prin făurirea unei linii ferate, Slănicul va deveni cu mult mai accesibil diferiților vizitatori și progresul stațiunii se va măsura zilnic. Prin înmulțirea numărului de vizitatori, hoteluri noi se vor clădi. Clădirile acestea vor împestrița în chip pitoresc sălbăticia naturală minunată care colorează Slănicul. În legătură cu aceasta e vorbă că o companie ungurească a decis construirea unei linii ferate peste munți, pentru transportul lemnului. Dacă lucrul se va adeveri, o linie ferată românească pusă în legătură cu cea ungurească ar da posibilitate Slănicului să devină o stațiune balneară internațională. Perspective minunate se întrezăresc și-i numai o chestiune de timp până când vor fi înfăptuite. Nu-i vorba despre visuri imposibile izvorâte dintr-o iubire exagerată a Slănicului, ci sunt idealuri de realizat, întemeiate pe o cunoaștere profundă a valorilor pe care le ascunde această stațiune”.

      Din păcate, calea ferată a rămas doar o mare neîmplinire, sau poate că, la cum evoluează astăzi transportul feroviar românesc, mai bine că nu s-a mai realizat…

      Problema pandemiilor care s-au răpândit în lume și la începutul secolului XX, în special cea de holeră (care au culminat ulterior cu tifosul exantemic și gripa spaniolă), au băgat în sperieți comunitățile umane. Îngrijorarea față de aceste fenomene nefaste s-a manifestat și în presa scrisă, astfel că și în acest ziar au fost trase semnale de alarmă pe această temă, însă cu mențiunea că la Slănic-Moldova, datorită aerului curat și răcoritor, ca și a apei sănătoase, lispită de bacilli, bolile infecțioase nu duc o viață bună: ,,Epidemiile se țin lanț. Vecinătatea cu Rusia ne-a cauzat deseori, momente de restriște din punct de vedere sanitar. Orașele sun bântuite de bacilii tuturor bolilor infecțioase și molipsitoare. Apele trebuie filtrate, bălțile asanate, cartierele dezinfectate… și lumea aleargă îngrijorată în zilele călduroase de vară, în căutarea aerului curat și răcoritor, a apelor lipsite de bacilli și a atmosferei dătătoare de sănătate și viață. În această privință, Slănicul are o putere magică. Bacilii și tot soiul de boli infecțioase nu duc viață bună aici. Bacilii pier în valurile de ozon care plutesc în văzduh. Microbii nu se pot dezvolta în apele cristaline care izvorăsc din munți. La Slănic, toți care au avut norocul să-l viziteze sau să se trateze s-au putut convige de un mare adevăr, precum că, la Slănic nu sunt epidemii și la Slănic și traiul este ieftin”.

      În articolul ,,Igiena stomacului” se spune, pe drept cuvânt, că acesta este cheia sănătății, pentru că, ,,prin hrana zilnică ce o introducem în el susținem funcționarea tuturor organelor noastre” și că se cuvine a cunoaște și a respecta regulile de igienă, tocmai pentru ca stomacul să-și poată îndeplini importanta sa menire: ,,Hrana trebuie să fie întotdeauna bine aleasă, să fie curată, proaspătă și bine pregătită, după toate cerințele culinare. Înainte de a o înghiți, ea trebuie să fie bine mestecată în gură. Să nu încărcăm niciodat stomacul cu mâncăruri grele, multe și repede înghițite, să nu mâncăm cu lăcomie, căci suferințele sale nu vor întârzia de a se arăta. Când stomacul nu poate mistui (digera) cu ușurință, îl vom ajuta cu apele alcaline ca cele de la Slănic.

      După masă, o mică plimbare este foarte indicată și așa cum spunea un fiziolog, omul mistuie mai mult cu picioarele, decât cu stomacul”. Reguli care sunt valabile și astăzi, dar tot mai puțin respectate, Deh, stresul, programul etc…

      Despre darurile pe care le-a făcut natura stațiunilor din țara noastră se vorbește în articolul ,,Localitățile noastre balneare și climaterice”, care poate fi și un îndemn adresat tuturor, pentru a le vizita, a se trata și a se relaxa: ,,În stațiunile noastre găsim trei factori principali care contribuie din plin la tratarea multor boli: aerul curat și îmbătător de bun, lumina surâzătoare și îmbătătoare a soarelui, apa proaspătă și înzestrată cu puteri vii, nesecate. Nu trebuie uitat însă, că și clima dulce sau tare, de la camp sau de la munte ori mare, ca și regimul alimentar rational, exercițiile fizice regulate, repausul corpului și al spiritului, joacă, fără îndoială, un rol însemnat în viața și sănătatea omului; mai ales când e vorba de vindecarea bolilor, ele devin niște ajutoare puternice, uneori salvatoare. România, ca nicio altă țară, se bucură de această deosebită favoare a naturii, de a ne prezenta o mulțime de frumoase și mândre localități, unde se găsesc vărsate, în tot belșugul și splendoarea lor, un aer bun, o lumină dulce și ape minerale excelente. Iar în fruntea acestora se află Slănicul Moldovei”.

      În acest nou sezon, ziarul anunță că un alt renumit medic va oferi consultații de otorinolaringologie (ORL), la Stabilimentul de inhalații și aer comprimat (Inhalatorul) din stațiune. Este vorba despre prof. dr. Nicolae Meţianu (1881 – 1965), personalitate medicală recunoscută pentru știința și competența sa, care a reușit să impună otorinolaringologia ca specialitate medico-chirurgicală după modele europene. A fost șef al Catedrei de ORL a Facultății de Medicină din Cluj-Napoca și doctor docent la Clinica de Otorinolaringologie din cadrul Facultății de Medicină din București. A mai fost și președinte al Clubului Sportiv ,,Universitatea” din Cluj-Napoca, pe vremea când președintele de onoare era un alt nume celebru al medicinei românești, prof. dr. Iuliu Hațieganu, primul profesor de clinică medicală și primul decan al Facultății de Medicină din Cluj (1919), fondator al școlii clujene de medicină internă. Medicul și profesorul Nicolae Mețianu a inițiat, alături de alți colegi din străinătate, înființarea societății medicale ,,Societas ORL Latina”, care a avut loc la Lyon, în anul 1929. Scopul acestei societăți este realizarea unei conexiuni între școlile de otorinolaringologie din lumea latină și alinierea științifică la nivelul de progres al țărilor anglo-saxone. Conform statutului său, Congresul ,,Societas ORL Latina” se desfășoară din doi în doi ani într-o țară latină. Nicoale Mețianu a făcut parte dintr-o familie cu nume sonore, cel mai important reprezentant al acesteia fiind preotul Ioan Mețianu. Acesta a fost Mitropolit al Transilvaniei și colaborator direct al lui Andrei Şaguna; a condus lucrările de înălţare a Catedralei Metropolitane din Sibiu și a apărat drepturile limbii materne în şcolile româneşti.

      Și tot din acest număr al ziarului mai aflăm că pe lângă reprezentațiile de teatru vor avea loc în stațiune și spectacole ale trupei Teatrului de Operetă de la București, condusă la acea vreme de maestrul Alecu Bărcănescu, actor de teatru și film, artist liric, compozitor și dirijor. În 1912, acesta înființează împreună cu brăilenii Alexandru Macedonescu și Ionel Cigalea ,,Asociația lirică”, cu câţiva membri în board, iar singurul capital erau aptitudinile artistice ale lui Alexandru Bărcănescu, Constantin Tănase, G. Niculescu Basu, Robert Frank şi P. Ghimpeţeanu. Între 1914 – 1915, împreună cu marele acor Constantin Tănase pleacă într-o călătorie de studii în Austria, Franța, Germania. A cântat prima oară pe scena Ateneului, împreună cu Ion Băjenaru și Constantin Grigoriu, sub bagheta tatălui său, Constantin Bărcănescu, vestit tenor, prieten cu Mihai Eminescu, despre care se spunea că avea o voce unică. Alecu Bărcănescu a compus și  muzică de scenă pentru piese de Iamandi, Lucreția Petrescu, Mircea Rădulescu, T. Mușatescu, Sorbu, A. Maniu, I. Pillat, Al. Kirițescu, Dragoș Protopopescu, V. Eftimiu, Iorga, Caragiale etc.

      A jucat în filmele ,,Cei doi Bărcăneşti” (1917), ,,Vagabonzii de la Cărăbuş” (1927) și ,,Căsătoria” (1919).

      Text adaptat, adnotat și completat de Romulus-Dan BUSNEA

      Proiect inițiat și derulat de către Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău (SPJPTCAS), cu sprijinul Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu” din Iași (BCU Iași), Bibliotecii Centrale Universitare ,,Lucian Blaga” din Cluj (BCU Cluj) și cotidianului ,,Deșteptarea”.

      Sursa: BCU Iași, BCU Cluj; Foto imagini vechi Slănic-Moldova: Colecția ing. Mihai Ceucă, Bacău. Grație domniei sale, o mare parte dintre fotografiile publicate în numerele acestei publicații se regăsesc și în episoadele prezentate, la care se adaugă și multe altele.

      Mențiuni: Drepturile de autor pentru publicarea acestor texte sunt deținute de SPJPTCAS Bacău, prin persoana lui Romulus-Dan Busnea, cu acordul BCU Iași și BCU Cluj. În conformitate cu ,,Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe”, niciun material conținut în acest serial nu poate fi reprodus integral sau parțial fără acordul scris prealabil; adaptarea, adnotările și completările la toate numerele din colecția acestui unic și inedit ziar sunt menite să întregească și să lămurească multe informații și aspecte din viața cotidiană a stațiunii, ca și a personalităților vremii, care nu au fost în totalitate prezentate în paginile ziarului, tocmai pentru faptul că acestea erau cunoscute de lumea de atunci, în speță de cei din zona Moldovei, de unde veneau și cei mai mulți dintre vizitatorii stațiunii.

      (Va urma)

      Dorinel Umbrărescu (UMB) își propune să deschidă cel puțin două secțiuni ale Autostrăzii Buzău-Focșani până la sfârșitul anului viitor

        UMB se pregătește să atingă un moment semnificativ în dezvoltarea autostrăzii Buzău-Focșani, parte a Autostrăzii Moldovei (A7), prin deschiderea a cel puțin două din cele patru secțiuni planificate până la sfârșitul anului următor. Această veste a fost confirmată de Cristian Pistol, directorul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

        Într-un interviu acordat publicației Gândul, Pistol a menționat că, pe lângă secțiunile Pizzarotti-Retter și Trace-Coni de pe tronsonul Ploiești-Buzău (49 km), se așteaptă ca anul 2024 să aducă deschiderea a cel puțin două secțiuni între Buzău și Focșani. Mobilizarea companiei de construcții a fost impresionantă, chiar dacă a avut loc un incident care nu ar trebui să împiedice în mod semnificativ progresul general al proiectului.

        Pistol nu a specificat care secțiuni au cele mai mari șanse de a fi deschise, însă secțiunile 1 și 4 sunt cele mai scurte din punct de vedere al lungimii, acoperind 5, respectiv 10 kilometri.

        Chiar dacă secțiunea 1, Buzău-Vadu Pașii, are doar 4,6 km, aceasta include un pod semnificativ de lung, cu o lungime de 1360 de metri.

        Pentru toate cele patru secțiuni, stadiile de finalizare fizică, conform raportului CNAIR, se situează între 18% și 21%.

        „Sunt convins că pe următoarea secțiune, de la Buzău la Focșani, cel puțin două secțiuni vor fi gata anul viitor. Termenele de finalizare nu sunt atât de scurte. Mobilizarea este foarte bună. Este păcat că am avut un incident pe această secțiune. Să fim cu toții mai atenți pentru a preveni astfel de evenimente negative cu pierderi de vieți umane să se mai întâmple. Antreprenorul este serios. Perspectivele de a circula pe această secțiune de autostradă sunt semnificative”, a subliniat Cristian Pistol.

        Dorinel Umbrărescu lucrează în prezent la zece secțiuni din cele treisprezece ale autostrăzii A7 Ploiești – Pașcani, finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care include întregul traseu de la Buzău la Pașcani. Lucrările la primele două secțiuni, de la Ploiești la Buzău, sunt deja în curs de desfășurare.

        Mănăstirea „Sf. Ierarh Nicolae” Parincea – filmare cu drona

          În inima Moldovei, pe traseul ce leagă orașul Bacău de satul Parincea, se află o așezare monahală cu o istorie bogată și o tradiție spirituală care aduce lumină și în zilele noastre. Mănăstirea „Sf. Ierarh Nicolae” Parincea este un loc de adăpost pentru sufletele în căutarea liniștii și păcii interioare. Această mănăstire este un monument istoric care a fost înființat în 1991, prin strădania a două chipuri monahale, Evlampia Corciu și Mihail Valea. Cei doi inițiatori au întreprins această ctitorie după ce fuseseră alungați din mănăstirile de metanie cu aproape 50 de ani în urmă, în urma decretului comunist din 1959.

          Reîntorși în apropierea locurilor natale, Evlampia Corciu și Mihail Valea, împreună cu monahia Filoteea Costea, au pus bazele primei zidiri ale mănăstirii. Deși nu mai exista o vatră monahală în acel loc, nucleul spiritual era reprezentat de o mică biserică de lemn, proprietate a satului Zlătari, construită în 1702 și ocrotită de Sf. Nicolae. Această biserică de lemn este cea mai veche construcție de acest tip de pe Valea Răcătăului și este o mărturie a timpurilor trecute.

          Arhitectura simplă a bisericii de lemn, de factură populară, a fost realizată de meșteri locali, unul dintre aceștia, Vasile, fiind menționat pe mobilierul interior. Biserica a fost reparată în perioada 1894-1931, fiind împodobită cu un iconostas din secolul al XVIII-lea. În 1993, au început lucrările de restaurare, urmărindu-se aducerea ei cât mai aproape de forma inițială. Odată cu creșterea obștii monahale, a fost construită o nouă biserică, de zid, între anii 1998-2002, sub îndrumarea arhitectului Mariana Moldoveanu. Aceasta a fost pictată în stil bizantin de către pictorul Mihai Chiuaru din Bacău în 2004 și a fost sfințită pe 12 septembrie a aceluiași an.

          Pe lângă biserici, corpul de chilii al mănăstirii s-a extins până în 2005, oferind locuri de odihnă pentru oaspeții vizitatori, într-un mediu plin de liniște și frumusețe naturală.

          Mănăstirea „Sf. Ierarh Nicolae” Parincea este un adevărat loc de tihnă și spiritualitate în mijlocul naturii. Acest loc păstrează tradiția și spiritualitatea moștenite de la strămoși și reprezintă un punct de referință important pentru comunitatea locală și pentru toți cei care caută un refugiu de liniște și contemplare. Cu arhitectura sa autentică, pictura iconostasului și atmosfera plină de sfințenie, această mănăstire rămâne un loc al căutătorilor de liniște și călătorilor în căutarea unui loc în care să se conecteze la spiritualitatea autentică a Moldovei.

          Video: Ovidiu Imbrea

          Un băcăuan și-a reîntâlnit camaradul din Armată, după 30 de ani, pe un șantier din Amsterdam

          Într-un moment plin de surprize și emoții, doi foști camarazi militari, care nu s-au mai văzut de 30 de ani, s-au reîntâlnit întâmplător pe un șantier din Amsterdam.

          Adrian și Victor, ambii veterani ai UM 01264 Bacău, au avut parte de o revedere care le-a adus amintiri și bucurie neașteptată.

          Adrian a povestit despre întâmplarea fericită pe Grupul Fostilor Militari in Termen, unde a declarat că, în timp ce se afla la cantina șantierului, l-a observat pe Victor Artenie și băiatul său la o masă.

          Cu toate că trecuseră decenii de la ultima lor întâlnire, Adrian a simțit o stranie familiaritate cu Victor dar a ezitat să îl întrebe.

          Cu toate acestea, surpriza a fost completă când Victor l-a strigat pe nume.

          Cei doi foști camarazi au reluat legătura și au petrecut momente de amintiri și schimb de experiențe din vremea serviciului militar.

          Revederea neașteptată a demonstrat că viața poate aduce împreună oameni chiar și după mulți ani și distanțe considerabile.

          Această întâlnire neașteptată a adus bucurie și emoții pentru cei doi veterani și le-a arătat că viața este plină de surprize plăcute, chiar și atunci când te afli departe de casă.

          Delgaz Grid începe amenajarea coridoarelor verzi pentru rețelele electrice aeriene

            Delgaz Grid a demarat primii pași pentru amenajarea coridoarelor verzi de-a lungul rețelelor electrice aeriene. Astfel, în județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui, aproximativ 100 de hectare de habitate valoroase au fost identificate și pregătite pentru transformare.

            Proiectul ambțios al companiei vizează amenajarea a 13.000 de kilometri de coridoare verzi de-a lungul liniilor aeriene de înaltă tensiune, începând de la Marea Neagră și extinzându-se până în Suedia.

            În cadrul acestei inițiative, în România, se vor amenaja aproximativ 1.200 de hectare pe o distanță de 370 de kilometri de linii electrice.

            Practic, scopul principal al acestui proiect este eliminarea vegetației care ar putea deveni un pericol pentru liniile electrice, în timp ce se păstrează copacii, tufișurile și arbuștii cu creștere lentă.

            Crengile tăiate vor fi rămase pe sol, contribuind astfel la crearea unui mediu propice pentru păsări, facilitând construcția cuiburilor.

            „Saloanele Moldovei” vorbesc aceeaşi limbă şi prin artă

            La Galeriile „Alfa” ale Muzeului de Artă din cadrul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” va avea loc miercuri, 18 octombrie 2023, ora 16.00, vernisajul Expoziției-concurs de artă plastică contemporană „Saloanele Moldovei” -ediția a XXXIII-a.

            Organizată împreună cu Uniunea Artiștilor Plastici din Republica Moldova, manifestarea numără printre parteneri instituții prestigioase de pe ambele maluri ale Prutului: Ministerul Educației, Culturii și Cercetării din Republica Moldova, Primăria Municipiului Chişinău, Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Complexul Muyeal „Iulian Antonescu”, Centrul de Cultură „George Apostu” Bacău, Uniunea Artiştilor Plastici din România, Uniunea Artiştilor Plastici din România – Filiala Bacău.

            Ediția din acest an a fost precedată de o  preselecție riguroasă a peste 400 de opere de artă, selectate fiind 226 de creații artistice de pictură, grafică, sculptură și artă decorativă. Juriul a distins 45 de lucrări,  9 dintre ele fiind premiate.

            Anul acesta, conform tradiţiei, Saloanele…au fost organizate de Muzeul Naţional de Artă al Republicii Moldova, vernisajul expoziţiei cu lucrările admise în concurs a avut loc pe 31 august 2023, de Ziua Limbii Române, la Centrul Expoziţional „Constantin Brâncuşi” din Chişinău, astfel că pe 18 octombrie, cu participarea reprezentanţilor instituţiilor organizatoare, de pe cele două maluri ale Prutului, expoziţia se deschide şi în Bacău, cele peste 200 lucrări fiind expuse pentru public la Galeriile „Alfa”, Galeria „Frunzetti” și Muzeul de Artă.

            Evoluția Fascinantă a Pardoselilor: De la Parchetul Tradițional la inovații SPC și LVT

            Descoperă cum pardoselile au evoluat de-a lungul decadelor, de la frumusețea clasică a parchetului tradițional la inovațiile tehnologice precum SPC și LVT. Află cum aceste transformări au adus confort și eleganță în casele noastre.

            Parchetul Clasic: O Eleganță atemporală

            Când spunem „parchet”, mulți dintre noi ne gândim la clasicul parchet masiv. Această frumusețe atemporală a adus caldură și naturalețe în casele noastre timp de secole. Cu lemnul său solid, textura sa naturală și culorile variate, parchetul tradițional a fost mereu sinonim cu eleganța. Timpul trece, dar frumusețea lui rămâne neschimbată.

            Parchetul laminat: Versatilitate și Durabilitate

            O revoluție în domeniul pardoselilor a venit odată cu apariția parchetului laminat. Cu aspectul său autentic de lemn, acesta a adus versatilitate și durabilitate în locuințele noastre. Stratul său decorativ bogat în detalii adaugă căldură și eleganță oricărui spațiu. Este perfect pentru cei care doresc aspectul natural al lemnului, dar și o rezistență sporită la uzură.

            Parchetul stratificat: Unirea formei și funcției

            În călătoria noastră prin lumea parchetului, ajungem la parchetul stratificat. Acesta combină frumusețea lemnului masiv cu funcționalitatea avansată. Cu straturi multiple, inclusiv un strat superior din lemn masiv, parchetul stratificat este stabil și rezistent la variațiile de umiditate. Este o alegere excelentă pentru spații în care fluctuațiile termice și umiditatea pot reprezenta provocări.

            Parchetul SPC: Performanță de Vârf într-un Design Elegant

            Evoluția parchetului ne-a adus către SPC – parchetul stratificat cu compozit de piatră și plastic. Această inovație oferă performanță de vârf și rezistență la apă. Stratul său rigid îl face potrivit pentru toate mediile și pentru zonele cu trafic intens. În timp ce ne bucurăm de frumusețea parchetului SPC, nu trebuie să ne mai facem griji cu privire la petele sau scurgerile accidentale.

            Parchetul Vinil Luxury (LVT): O Alegere Chic și Funcțională

            Ajungem în final la LVT, sau parchetul vinil luxury. Acesta este un adevărat simbol al echilibrului între stil și funcționalitate. Disponibil într-o gamă variată de modele și culori, LVT adaugă un șarm distinct fiecărui spațiu. Rezistența sa la apă îl face ideal pentru băi și bucătării, iar întreținerea sa ușoară ne oferă mai mult timp pentru a ne bucura de casa noastră.

            Alegerea tipului de parchet potrivit pentru casa ta depinde de mai mulți factori, inclusiv preferințele estetice personale, bugetul disponibil, nevoile specifice ale spațiilor și nivelul de întreținere pe care ești dispus să îl acorzi. Iată câteva sfaturi care te pot ajuta să iei o decizie informată:

            1. Parchetul Masiv: Dacă apreciezi farmecul autentic al lemnului natural și nu te deranjează întreținerea periodică pentru a menține aspectul său, parchetul masiv poate fi o alegere minunată. Este ideal pentru spații în care nivelul de umiditate este stabil și nu prezintă riscul scurgerilor sau petelor.
            2. Parchetul Laminat: Dacă bugetul tău este o preocupare majoră și dorești un aspect de lemn natural la un preț mai accesibil, parchetul laminat poate fi o opțiune bună. Este rezistent la zgârieturi și ușor de curățat, dar trebuie evitat în zone cu niveluri ridicate de umiditate.
            3. Parchetul Stratificat: Parchetul stratificat oferă un echilibru între aspectul natural al lemnului și rezistența la umiditate. Este potrivit pentru spații cu fluctuații de umiditate, precum băile sau bucătăriile. Acesta poate fi o alegere excelentă dacă dorești să păstrezi aspectul lemnului în mediile mai problematice.
            4. Parchetul SPC: Dacă umiditatea sau riscul scurgerilor sunt o preocupare majoră, parchetul SPC poate fi o opțiune ideală. Este rezistent la apă și poate fi folosit în orice încăpere din casă. Cu toate acestea, uneori, poate avea un aspect mai „rece” decât alte tipuri de parchet.
            5. Parchetul Vinil Luxury (LVT): LVT oferă o varietate incredibilă de opțiuni de design și este extrem de rezistent la apă și uzură. Este potrivit pentru aproape orice spațiu și este ușor de întreținut. Dacă dorești o pardoseală versatilă cu un aspect sofisticat, LVT poate fi alegerea ta.

            Înainte de a lua o decizie finală, este important să consulți un specialist în parchet sau un designer de interior pentru a discuta despre specificațiile exacte ale casei tale și pentru a obține sfaturi personalizate. De asemenea, ar putea fi util să examinezi mostre de parchet pentru a vedea cum se potrivesc cu estetica generală a locuinței tale.

            Dacă sunteți în căutarea inspirației și a celor mai bune soluții pentru pardoseli, vă invităm cu drag să vizitați showroom-ul Eparodoseli din București! Aici, veți descoperi o gamă variată de parcheturi și pardoseli, fiecare cu propria sa poveste și caracteristică specială.

             

             

            Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva 2023: Pelerinaj record și siguranță garantată

              În perioada 7-16 octombrie 2023, orașul Iași a fost martorul unei manifestări religioase impresionante organizate de Mitropolia Moldovei și Bucovinei cu ocazia Hramului Sfintei Cuvioase Parascheva. Acest eveniment a atras un număr record de pelerini, cu toate că autoritățile au reușit să mențină siguranța și ordinea fără incidente majore, grație eforturilor depuse de structurile Ministerului Afacerilor Interne, coordonate de Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău.

              Aproximativ 450.000 de persoane s-au adunat la Mitropolia Moldovei și Bucovinei din Iași pentru a participa la evenimentele desfășurate în onoarea Sfintei Cuvioase Parascheva. În cele zece zile de manifestări religioase, 360.000 de persoane au participat la pelerinajul la Racla cu Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, în timp ce alte 90.000 de persoane au fost prezente la celelalte evenimente religioase, inclusiv procesiunea Calea Sfinților și Sfânta Liturghie Arhierească.

              Ziua de vârf a evenimentului, 14 octombrie 2023, a fost marcată de o afluență maximă, cu aproximativ 70.000 de pelerini așteptându-se să se închine la racla Sfintei Cuvioase Parascheva. Această prezență masivă a generat un șir de oameni care se întindea pe o distanță de peste 5 kilometri, iar timpul de așteptare a variat între 20 și 24 de ore.

              În ciuda dimensiunilor impresionante ale evenimentului, autoritățile au făcut tot posibilul pentru a asigura siguranța participanților. Personalul structurilor Ministerului Afacerilor Interne și al Poliției Locale Iași a fost implicat activ în prevenirea și combaterea faptelor antisociale, garantând protecția tuturor celor prezenți în spațiul public. În acest context, au fost aplicate 246 de sancțiuni contravenționale în valoare de 43.250 lei, iar au fost constatate 5 infracțiuni.

              În plus, s-a acordat o atenție deosebită asigurării primului ajutor. Echipajele medicale de urgență și de prim ajutor au acordat sprijin în 641 de situații cu afecțiuni medicale diverse, iar în 56 de cazuri, au fost necesare investigații medicale de specialitate, rezultând transportul a 56 de persoane la spital.

              Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva 2023 a reprezentat un adevărat exemplu de coordonare și colaborare între autorități, organizatori și voluntari. Prin efortul comun, au reușit să ofere pelerinilor un mediu sigur și o experiență religioasă de neuitat. Această manifestare religioasă de amploare demonstrează unitatea și devotamentul comunității în fața tradițiilor și credinței.

              Alin Sebastian Popa, noul manager al Complexului Muzeal ”Iulian Antonescu”: ”Cred cu tărie în utilitatea și unicitatea ofertei mele manageriale”

              Din 21 septembrie 2023, Complexul Muzeal ”Iulian Antonescu” are un nou manager, în persoana istoricului dr. Alin Sebastian Popa, numit prin concurs pentru această funcție. Vineri, 14 octombrie, Alin Sebastian Popa a lansat, în cadrul Simpozionului Național de Estetică, organizat de Centrul de Cultură ”George Apostu”, cea de-a doua ediție a volumului său „Fizionomii urbane și structuri etno-sociale din Moldova. Bacăul în tranziția de la târg la oraș”, primul studiu de antropologie urbană aplicat Bacăului, despre care crede că este ”un spațiu cu o istorie fabuloasă, un colosal patrimoniu cultural, un veritabil muzeu în aer liber nevalorificat încă”.

              ”Cred foarte mult în valoarea acestei cărți și tot ce îmi doresc este ca ea să genereze, în sfârșit, dezbatere, un dialog despre noi, băcăuanii.”

               

              Laura Huiban: Vineri seară, în cadrul Simpozionului Național de Estetică, ai lansat cea de-a doua ediție a volumului „Fizionomii urbane și structuri etno-sociale din Moldova. Bacăul în tranziția de la târg la oraș”. Ce reprezintă ea? Putem vorbi despre o monografie sau despre un studiu de antropologie urbană?

              Alin Sebastian Popa: Bacăul în tranziția de la târg la oraș – 1864-1938” este titlul lucrării mele de doctorat. În anul 2010, atunci când am susținut lucrarea în ședință publică, la Facultatea de Istorie, din Iași, tematica cercetării mele a reprezentat o premieră. E un truism; orice teză de nivel doctoral trebuie să aducă ceva nou, la nivel tematic sau metodologic. Din această perspectivă, fără nicio rezervă, pot spune că volumul reprezintă primul studiu de antropologie urbană aplicat Bacăului; în același timp, lucrarea are meritul de a umple un nedrept gol monografic pentru evoluția localității în perioada modernă. Așadar, pot spune că sunt primul istoric din România cu titlul de doctor în … Bacău. Pe scurt, eu… „mi-am găsit Bacăul”.

              – Care este istoria acestei cărți și ce ți-ai propus cu ea, ca autor și cercetător? Cărui public se adresează această lucrare?

              – Alin Sebastian Popa: Apariția acestei lucrări are la bază obligații de natură profesională. Între anii 2003 și 2013, atunci când am fost angajat al Facultății de Litere din cadrul Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău, parcurgerea treptelor ierarhiei universitare era condiționată de înscrierea la doctorat. În 2005, am fost acceptat ca bursier al Școlii doctorale din cadrul Facultății de Istorie din Iași cu tema mai sus amintită, sub coordonarea prof. univ. dr. Gheorghe Iacob. Au urmat cinci ani de „arheologie” documentară la Arhivele Naționale din Bacău și Neamț. Cărțile de istorie rezultate în urma studiului arhivistic se scriu foarte greu. Noi, istoricii, încercăm să reconstituim „lumi pierdute” prin intermediul documentelor. Este o responsabilitate uriașă, ce are în spate o muncă titanică; bunăoară, pentru finalizarea acestei lucrări, am fost nevoit să parcurg 17 fonduri arhivistice, 22 de culegeri de documente, 15 colecții de ziare, sute de lucrări generale, zeci de articole de specialitate. Toate acestea, fără a pleca la drum cu idei preconcepute, încercând să găsesc un echilibru între lucrările aflate pe raftul din dreapta și cele aflate pe raftul din stânga ale bibliotecilor publice și private și, nu în ultimul rând, înțelegând faptul că, la final, documentele te poartă spre propriul lor adevăr. Trebuie doar să-l vezi și să-l valorifici.

              Există cărți, nu multe, care au marcat destinul unor oameni, destinul unor comunități. Există cărți, numărate pe degetele de la o mână, care au dat lumii un alt curs, care au dat timpului un alt sens, un alt ritm. Cred foarte mult în valoarea acestei cărți și tot ce îmi doresc este ca ea să genereze, în sfârșit, dezbatere, un dialog despre noi, băcăuanii. Cartea se adresează în primul rând băcăuanilor și oferă o perspectivă asupra profilului lor identitar local.

              Laura Huiban: De ce ai ales această temă ca subiect al tezei tale de doctorat?

              Alin Sebastian Popa: În anul 2005, atunci când am demarat studiile doctorale, la aproape 600 de ani de existență, Bacăul nu avea niciun studiu monografic serios. La acel moment, istoriografia dedicată orașului/localității Bacău era alcătuită din lucrările „cronicarilor” Costache Radu, Grigore Tabacaru și Grigore Grigorovici, la care se adăugau studiul lui Ițic Kara („Obștea evreiască din Bacău”; 1995) și „Schița monografică a municipiului Bacău” (coordonator Ioan Ichim; 1971). Acest gol istoriografic a reprezentat o oportunitate, pe care m-am gândit să o fructific. 

              Laura Huiban: Ce aduce nou acest volum? Care e diferența specifică reprezentată de carte față de lucrările anterioare ale altor autori?

              Alin Sebastian Popa: Având ca obiect de cercetare istoria orașului Bacău, am avut decența de a limpezi conceptual „ideea” de oraș. Pare simplu, dar răspunsul la întrebarea „Ce este un oraș?” e deosebit de complicat, implicând aspecte demografice, administrative, juridice, economice, arhitectonice ș.a. Fără a avea pretenția că am găsit o definiție infailibilă, am încercat să ajung la esența lucrurilor privind la numeroasele urme lăsate pe teritoriul României de către reprezentanții unor culturi și civilizații cu profil urban bine conturat – grecii, romanii, sașii, maghiarii. Pe scurt, orașele nu pot exista în absența orășenilor și a principalelor atribute ale acestora – libertatea personală, dreptul comunitar de autoadministrare (drept de judecată, de a bate monedă, de a avea armată proprie, de a ridica ziduri de apărare pe cheltuiala comunității) și recunoașterea dreptului de proprietate. În perioada Evului Mediu, aceste privilegii se puteau obține fie prin cumpărarea lor, plătind puterii centrale sume mari de bani, fie luptând pentru ele cu arma în mână; revoluțiile moderne nu au făcut altceva decât să „naționalizeze” aceste drepturi, diluând specificul și autonomiile locale prin intermediul conceptului de cetățean. Faptul că în Bacău recunoașterea dreptului de proprietate imobiliară a venit abia în anul 1823 mă scutește de alte comentarii cu privire la teza urbanismului băcăuan din secolele XV-XVI. În altă ordine de idei, lucrarea abordează deschis specificul multietnic, multicultural, multiconfesional al Bacăului, reliefând, pentru fiecare segment comunitar, contribuția la dezvoltarea citadină. Este prima lucrare în care evreii, armenii și romii stau alături de români, în care sunt conturate, pe criterii etnice, hărțile așezării în teritoriu și hărțile socio-profesionale, imaginea de final ilustrând „felul de a fi”, năzuințele, tradițiile și coeziunea micro-comunitară pentru fiecare grup etnic. Este prima lucrare ce face loc în paginile ei oamenilor simpli, vieții private, loisir-ului, vieții infracționale din Bacăul de altădată. Nu în ultimul rând, am acordat o atenție deosebită perioadei Primului Război Mondial, momentul astral din istoria orașului și județului Bacău, acest spațiu fiind, fără nicio exagerare, epicentrul rezistenței statalității românești.

              Laura Huiban: Pledoaria ta de la lansarea cărții a părut o declarație de dragoste pentru Bacău. Unde te-ai născut? Ce înseamnă pentru tine acest oraș și acest județ, Alin Popa?

              Alin Sebastian Popa: Sunt născut în orașul Tecuci, județul Galați, fac parte din generația copiilor care au făcut primii pași în casa bunicilor și am fost „relocat” în Bacău la vârsta de trei ani, odată cu stabilirea părinților mei aici. Da, mă simt foarte atașat de aceste locuri, pe care am ajuns să le cunosc, a căror vibrație am ajuns să o simt, atât în sala de lectură din cadrul Arhivelor Naționale Bacău, cât și pe teren, în perioada în care am lucrat la Direcția Județeană pentru Cultură Bacău. Pentru mine, Bacăul este spațiul acoperit de straie voievodale, prin Precista și Borzești, locul de naștere al lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Pentru mine, Bacăul este un exemplu de toleranță comunitară plenară, nicicând tulburată de istorie. Pentru mine, Bacăul este locul conacelor și palatelor boierești, al marilor personalități născute aici, este locul de unde, ascultând cu atenție, mai poți auzi sunetul de vioară al marelui Enescu. Pentru mine, Bacăul este locul sfințit de prezența vechilor mănăstiri și biserici de lemn, de numeroasele cimitire, troițe și capele ale Eroilor din Primul Război Mondial – cele mai multe, la nivel național. Pentru mine, Bacăul este un Tărâm al Eroilor, al Legendelor și, pentru asta, așa cum bine spunea cineva, odată, sunt… „Mândru că sunt băcăuan”.

              ”Acest muzeu ar putea să fie cel mai amplu și mai complex proiect cultural propus vreodată în România și ar aduce județului Bacău un prestigiu enorm”

              Laura Huiban: Recent, ai câștigat prin concurs funcția de manager al Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”. De ce ai ales că candidezi pentru acest post, mai ales acum, când instituția nu trece prin cele mai fericite momente? Ce ți-ai propus să realizezi ca manager? Cum ai găsit instituția și unde ai dori să o „îndrepți”, în mandatul tău?

              Alin Sebastian Popa: Sunt cele mai dificile întrebări de până acum… Nici nu știu de unde să pornesc… Da, am semnat contractul de management în ziua de 21 septembrie 2023, exact în ziua în care împlineam patruzeci și… ceva de ani de la naștere. Au trecut de atunci trei săptămâni; suficient cât să-mi fac o imagine cu privire la potențialul și slăbiciunile colectivului, suficient cât să conturez, împreună cu echipa mea, o strategie de „supraviețuire” în contextul apropierii momentului de începere a lucrărilor de reabilitare și eficientizare energetică a clădirii din str. 9 Mai și de schimbare a destinației în Bibliotecă Județeană, suficient cât să simt pulsul acestei instituții și să-mi văd colegii la lucru, organizând impecabil Simpozionul Național „Vasile Pârvan” (5-6 octombrie 2023) și Simpozionul dedicat Zilei Naționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului (9 octombrie 2023). Tuturor celor implicați în organizarea acestor evenimente, muzeografi, restauratori și conservatori, cordiale mulțumiri. Mizez, în continuare, pe sprijinul, experiența și profesionalismul șefilor de secție din cadrul Complexului Muzeal, rotițele ce pun în mișcare tot mecanismul instituțional – Iulian Bucur (Etnografie), Lăcrămioara Istina (Arheologie-Istorie), Dionis Pușcuță (Artă) – și apreciez atât efortul colegilor din departamentul de PR, marketing, logistică, cât și dăruirea celor de la contabilitate.

              Am ales să candidez pentru acest post pentru faptul că eu cred cu tărie în utilitatea și unicitatea ofertei mele manageriale, ofertă ce-și propune să acopere toate neajunsurile de până acum, în beneficiul băcăuanilor și al Consiliului Județean Bacău. De pildă, pentru etapa schimbării destinației actualului sediu, chiar și din stradă, dar având patrimoniul muzeal asigurat în condiții optime, voi propune tinerilor din orașul și din județul Bacău, prin intermediul unor trasee gândite alături de colegii mei, inedite călătorii istorice și spirituale, valorificând tot ce are mai bun județul în materie de monumente istorice, de situri arheologice ș.a. – Via Carpica/Dacica, Via Eroica, într-o încercare de reconstituire a liniei frontului, un drum al Castelelor și Conacelor din județul Bacău, un traseu al Marilor personalități (istorici, artiști, oameni de știință), un drum al Sfințeniei, care să lege sfinții ortodocși de spațiul propunerilor de beatificare din zona romano-catolică. Sunt convins că ISJ Bacău, Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, Asociația Cultul Eroilor, UAT-urile vizate și alte entități publice și private ar fi interesate să colaboreze cu noi, pentru ca tinerii din Bacău să conștientizeze faptul că au motive temeinice să spună: sunt… „Mândru că sunt băcăuan”. Pentru că aici s-a născut „părintele arheologiei românești”, universitarul Vasile Pârvan, tânărul care la numai 28 de ani a fost primit în Academia Română, băcăuanul care a înființat Școala Română din Roma și Muzeul de Antichități din Cluj-Napoca, care a condus Muzeul de Antichități din București, care a efectuat primele săpături arheologice de la Histria și Tomis, din complexul dacic din Munții Orăștiei, autor al monumentalei lucrări „Getica”; pentru că aici s-au născut alți douăzeci și șase de academicieni, pentru că aici, la Răcăciuni, regele Ferdinand a promis țăranilor-soldați viitoarea reformă agrară, pentru că aici, la Cireșoaia, pe Dealul Coșna, la Slănic, la Oituz, la Târgu Ocna a fost salvată statalitatea României, pentru că, deloc întâmplător, aici în județul Bacău, în comuna Fântânele, premierul Al. Averescu a realizat primul act de împroprietărire ș.m.a. Am convingerea că, în perioada Școala altfel, nu vom putea acoperi cererea cu astfel de oferte.

              Am ales să candidez deoarece vreau să fac loc în spațiul muzeal unor secții noi, dedicate minorităților, evreilor, armenilor, romilor, personalităților, dar și istoriei recente.

              Am ales să candidez, deoarece, așa cum este scris în proiectul meu managerial, eu vreau să adaug actualei structuri organizatorice o nouă componentă, care să pună la dispoziția publicului vizitator o ofertă culturală modernă, bazată pe interactivitate, pe cunoaștere și învățare directă, prin înființarea unui „Muzeu interactiv al civilizației românești din Moldova Centrală”, care va purta numele marelui Pârvan. Un muzeu care să oglindească și să prezinte într-o formulă sintetică cele mai importante aspecte ale culturii și civilizației românești din zona Moldovei Centrale din Neolitic și până în perioada interbelică, având ca bază realitățile și patrimoniul material, cultural, istoric, etnografic, etnic, religios, economic din județul Bacău. Acest muzeu ar putea să fie cel mai amplu și mai complex proiect cultural propus vreodată în România și ar aduce județului Bacău un prestigiu enorm, oferind vizitatorilor un circuit cu următoarele arii tematice:  Aria culturală Cucuteni, Aria civilizației dacice, Aria satului tradițional moldovenesc, Aria ocupațională și a tehnicii populare, Aria dedicată Primului Război Mondial, Strada Mare și Hanul Răzeșilor. La pas,… din Cucuteni în Strada Mare, reconstituind case, amenajând cuptoare pentru ceramică, învățând să preparăm și să folosim culori „bio”, amenajând ateliere meșteșugărești, spitale de campanie, comandamente subterane, ridicând controlat dirijabile, prezentând echipamente, uniforme și tehnică militară, pentru ca apoi să putem savura celebrele poale-n brâu… Cu mere sau cu brânză, după gust.

              Eu pentru asta am ales să candidez pentru postul de manager; nici mai mult, nici mai puțin.

              Și asta numai pentru faptul că, plecând de la o lucrare de doctorat, eu … Mi-am găsit Bacăul.

              A consemnat Laura Huiban

               

              Cel mai mare pericol stă în mâinile celui mai mic discernământ

              Când, în martie anul trecut, au început negocierile între Kiev și Moscova, într-un oraș din Belarus, diplomații ruși au avut un șoc. În fața lor, la masa tratativelor, se afla un grup de șmecherași în trening și cu șepci pe cap, care erau mai preocupați să înjure decât să negocieze. Zile în șir, scenariul s-a repetat, până când negocierile s-au fisurat, iar unul dintre „negociatorii” ucraineni a fost împușcat în cap de serviciile secrete din țara sa, pe motiv că era trădător. Ulterior, avea să fie decorat ca erou de război.

              Dacă nu înțelegeți nimic, nu e nicio problemă. Nici alții nu au înțeles decât mult mai târziu. În vreme ce Rusia avea o structură clară – politicienii comandau Armata, militarii luptau, iar diplomații negociau – Ucraina, aflată sub o puternică influență occidentală, avea o altă gândire. În Ucraina, militarii luptau, dar făceau și afaceri, diplomații nu mai existau, iar politicienii, în principal cei din gașca lui Zelenski, făceau de toate: politică, afaceri, diplomație, presă, etc.

              Multă vreme, rușii, dar și celelalte state din sfera de influență a BRICS, SCO, ori din așa-numitul „Sud global,” au avut o problemă în a înțelege liderii occidentali și întregul establishment. În termeni populari, problema se punea în felul următor: sunt proști sau doar se prefac?

              Dilema este imensă: soluțiile pentru rezolvarea problemei sunt diametral opuse. Dacă se prefac doar a fi proști, situația este extrem de complicată, întrucât sunt șanse să fi prevăzut scenarii diverse, să fi imaginat capcane, modalități de rezolvare a problemelor și așa mai departe. Dacă sunt proști de-a binelea, situația este și mai tragică, întrucât prostul este imprevizibil.

              Această dilemă a persistat pe parcursul întregului an 2022 și pe o parte din anul 2023. În a doua jumătate a acestui an, pare că Estul a reușit să afle răspunsul la întrebare.

              Liderii occidentali sunt de o incompetență crasă. Să lăsăm problemele geografice ale miniștrilor germani sau britanici, alea țin mai mult de lipsa unei culturi generale. Dar să ne uităm la orice domeniu doriți dumneavoastră și veți vedea că, de câțiva ani, toate merg pe o traiectorie descendentă. Educația, Sănătatea, Economia, până și Apărarea sunt la pământ. Despre Afacerile Externe nu mai are rost să vorbim, diplomația este o artă uitată.

              Prin urmare, nu este deloc anormal ceea ce se întâmplă în lume. Nu e de mirare că planeta a luat foc și conflictele izbucnesc peste tot, deoarece unii, prea puțin dotați la mansardă, au ajuns sau au fost puși în funcții de decizie.

              Prin urmare, aprindeți o lumânare și rugați-vă să le dea Dumnezeu ăstora de ne conduc mintea românului de pe urmă.

              Că altfel, nu ne rămâne decât să ne încolonăm și să pornim în ordine spre cimitir.

              10 ani de Satul Seniorilor Milly

              Un milion de oameni în vârstă din România suferă în singurătate, din cauză că nu se mai pot descurca singuri, doborâți de bătrânețe şi de boli. Populația vârstnică în România este în creștere, astfel că în acest moment reprezintă 15% din populația țării, iar în 2030, 30% din populația țării va fi de vârsta a III-a. La ora actuala serviciile rezidențiale pentru populația vârstnică se reduc la câteva inițiative sporadice. Un exemplu: la ora actuală există doar câteva sute de centre rezidențiale pentru vârstnici în România la un numar de 3000 de comunități mari, acoperind nici 10% din necesarul la nivel național.

              Fundația de Sprijin Comunitar dezvoltă, de peste 25 de ani, programe complexe de servicii socio-medicale pentru persoanele vârstnice din Bacău, având unul dintre cele mai profesionalizate și complete programe din țară, cuprinzând servicii medicale de îngrijire la domiciliu, de recuperare și socializare în centru de zi.

              Cu 10 ani în urmă un număr tot mai mare de solicitări se referea la oferirea de facilități de cazare pentru vârstnicii care doresc să se retragă într-un loc unde să beneficieze de îngrijire și servicii specializate permanente. Așa s-a născut Satul Seniorilor Milly, iar FSC a dezvoltat continuu proiectul Satul Seniorilor, un concept amplu si inedit dedicat vârstnicilor care caută un loc în care să se bucure în liniște și în condiții decente de bătrânețe. Complexul a fost amenajat pe infrastructura unui fost centru pentru copii cu dizabilități desființat, beneficiind în acest fel de clădirile și facilitățile deja existente. Proiectul Satul Seniorilor Milly a fost posibil grație sprijinului a doi colaboratori apropiați ai FSC din Marea Britanie. Este vorba de doamna Judith Darmady și domnul Colin Williams, acesta din urmă oferind FSC o finanțare substanțială pentru lucrările de renovare și amenajare a clădirilor existente inițial. De fapt, Satul Seniorilor a preluat numele Milly în memoria soției lui Colin Williams.

              În acest an Satul Seniorilor Milly împlinește 10 ani de existență și servicii de top oferite vârstnicilor din întreaga țară. De-a lungul timpului, prin intermediul unor finanțări nerambursabile, si cu sprijinul unor companii locale de renume (cele mai importante fiind Dedeman, AE Electronics, Barrier) complexul rezidențial a cunoscut o dezvoltare impresionantă „crescând” de la doar 2 case inițial la momentul inaugurării, până la 5 case în acest moment cu o capacitate totală de 75 de locuri, o grădină impresionantă cu seră și livadă, care asigură din producție proprie o parte din consumul intern al beneficiarilor dar și posibilitatea de terapie ocupațională prin grădinărit pentru aceștia. Cele mai frumoase și primitoare case din complex sunt Casele DEDEMAN, construite în perioada 2019-2020.

              „Ne propunem pe termen lung să dezvoltăm acest complex până la un număr de 95-100 de locuri, ceea ce ar face din Satul Seniorilor Milly unul dintre cele mai ample, moderne si primitoare așezăminte pentru batrani, un etalon pentru standardele serviciilor rezidențiale pentru vârstnici din întreaga țară. In faza de proiect se află construirea celei de a șasea case, cu o capacitate de 20 de locuri și se intenționează accesarea unor fonduri europene pentru construirea unui centru de zi cu dotări și facilități moderne de recuperare, kinetoterapie si petrecere a timpului liber, deschis tuturor persoanelor vârstnice din Buhuși”, au precizat reprezentanții FSC.

              Situat în mijlocul unui peisaj idilic, departe de forfota urbana, Satul Seniorilor este un concept cu totul inedit de complex rezidențial, pentru bătrânii care au nevoie de un loc liniștit în care să se retragă.

              Satul Seniorilor este format din 5 căsuțe, dispune de o curte foarte mare ce adăpostește grădina de legume, livada, iaz cu peste. In acest fel oaspeții noștri se simt aici ca într-un autentic sat tradițional românesc având la dispoziție o gamă largă de facilități medicale și de petrecere a timpului liber. Fiecare casă are dormitoare cu băi special echipate, camera de zi, terasa si gradina si beneficiază de toate celelalte facilități din cadrul complexului.

              Centrul oferă o gamă întreagă de servicii și spații comune: sala de recuperare și fizioterapie, cabinet medical, sala de socializare, terapie ocupațională și petrecere a timpului liber. Vârstnicii au posibilitatea de a participa la diverse activitati in aer liber (grădinărit, plimbări, excursii organizate) dar si gătit, petreceri aniversare și evenimente speciale. Beneficiarii imobilizați beneficiază de monitorizare și îngrijire individualizată în propriile camere.

              Fundația de Sprijin Comunitar (FSC) a celebrat vineri, 13 octombrie, 10 ani de la înființarea centrului rezidențial Satul Seniorilor „Milly”, un loc în care oferă zilnic o bătrânețe demnă seniorilor beneficiari. Evenimentul s-a bucurat de prezența multor personalități și de o agendă bogată de activități. În deschidere, Gabriela Achihăi, președinte FSC Bacău, a adresat un cuvânt de bun venit, după care au mai luat cuvântul Vasile Zaharia – primarul Orașului Buhusi, Mărioara Popa – reprezentant Centrul Daniel, Otilia Ursu – Consiliului Județean Bacău, Elena Mitrea – Asociația „Există o Șansă” Buhuși , Cosmin Timofte – a prezentat Satul Seniorilor Milly – model de bună practică și retrospectiva celor 10 ani de activitate (2013 – 2023).

              În cadrul programului au avut loc o expoziție și degustare de produse tradiționale, mustărie, fructe de sezon, premierea angajaților – cei care de 10 lucrează în cadrul centrului. În semn de apreciere și recunoștință s-a oferit părintelui Sorin Constantin Munteanu o  diplomă. Voia bună a fost completată de un program artistic susținut de Ansamblul Folcloric „Zestrea”. Invitați ai evenimentului: Lenuța Filip Cucu, Alexandra Grigore, Ciobotariu Daria, Râncu Raul, Asandei Riana, Catalina Tărâță.

              În acest moment, în Satul Seniorilor trăiesc 70 de vârstnici, care se bucură în fiecare zi de locul acesta frumos, de îngrijirea corespunzătoare, de dragostea și respectul de care sunt înconjurați, de colegii din Fundația de Sprijin Comunitar, de voluntari și îi asigurăm că în continuare facem acest lucru, iar familiile lor trebuie să fie liniștite pentru că noi aici știm ce facem și că noi facem ca viața să fie frumoasă pentru vârstnicii pentru care Satul Seniorilor există.  Ne dorim să veniți peste 10 ani, pentru că povestea continuă, avem un plan de dezvoltare în care o să mai existe încă o căsuță, sperăm că și un Centru de Zi pentru vârstnicii activi din comunitatea buhușeană, sperăm că o să existe și o mică bisericuță și cumva satul să prindă contur de adevărat sat tradițional. Satul Seniorilor „Milly” este locul în care ne dorim să trăiască frumos, bine și să fie respectați atât bunicii, părinții, cât și noi când o să ajungem să avem nevoie de aceste servicii. Îmi doresc ca Satul Seniorilor să fie locul acela liniștit și plăcut în care să simți că ești acasă și care să îți ofere drag de viață”, a declarat Gabriela Achihăi, președinte FSC Bacău.

              „Ne-am adunat cu bucurie și recunoștință pentru a sărbători 10 ani de activitate în cadrul centrului nostru. Este un moment special și emoționant care marchează un deceniu de devotament, îngrijire pentru toți cei care au trecut pragul centrului nostru. Doresc să mulțumesc personalului dedicat, care a lucrat cu pasiune și respect pentru binele rezidenților noștri. Împreună am creat un loc în care seniorii se simt iubiți, respectați și sprijiniți.  Cu sinceră recunoștință mulțumesc familiilor beneficiarilor pentru încrederea  pe care au avut-o în noi și pentru colaborarea lor în asigurarea că fiecare persoană primește cea mai bună îngrijire posibilă. Împlinirea acestui prim deceniu este doar un început. Suntem hotarâti să continuăm a oferi servicii de calitate si să dezvoltam centrul într-un mediu armonios și sigur pentru toti.”

              Cristina Beganu, coordonator Camin pentru Persoane Varstnice „Satul Seniorilor Milly”

              „Întotdeauna mi-a făcut plăcere să fac parte dintr-o comunitate cu oameni inimoși și care să ofere grijă necondiționată față de beneficiarii săi, ceea ce aici am găsit. Mă bucur să pot face parte din această comunitate și să cunosc atât de multe persoane care comunică atât de bine. Aici am parte de cea mai bună îngrijire și sunt recunoscătoare pentru toate momentele pe care această comunitate mi le oferă.”

              Sabina Mitrea, beneficiar

              „Cea mai frumoasă amintire legată de acest loc minunat este de acum 4 ani când am ajuns aici și am fost primită atât de frumos de echipa de specialiști. Am avut un sentiment de siguranță că vor avea mare grijă de cumnata mea care este beneficiară încă de atunci a Satului Seniorilor și că îi vori oferi o bătrânețe demnă.”

              R.M. aparținător

              Festivitățile dedicate împlinirii a 10 ani de activitate a Satului Seniorilor Milly, au fost organizate ca parte a activităților proiectului ”Cu drag pentru bunici în Satul Seniorilor”, care este implementat de către Fundația de Sprijin Comunitar și cofinanțat de Consiliul Județean Bacău prin Programul finanțărilor nerambursabile din bugetul propriu pentru anul 2023, conform Legii nr. 350/2005.

              Proiectul „Cu drag pentru bunici în Satul Seniorilor!” își propune să îmbunătățească calitatea serviciilor asigurate în Centrul rezidențial pentru vârstnici Satul Seniorilor Milly prin susținerea activităților de recuperare și kinetoterapie dar și amenajarea unei grădini terapeutice. Prin acest proiect se urmărește deasemenea creșterea performanței profesionale a 30 dintre specialiștii din cadrul FSC, care asigură servicii pentru persoane vârstnice în județul Bacău, prin realizarea unui schimb de experiență cu o organizației similară din Miercurea Ciuc, dar și organizarea a două evenimente care să  marcheze Ziua Internațională a Persoanei Vârstnice și celebrarea a 10 ani de existență a Satului Seniorilor Milly.

               

              Pâinea cea de toate zilele

              Deși nerecomandată datorită conținutului de carbohidrați, care „dăunează sănătății”, pâinea albă mai ales a fost pusă pe lista neagră a obiceiurilor alimentare. S-a întâmplat mai pe la mijlocul secolului trecut, pentru că până atunci în popor chiar se recomanda oricui să caute să mănânce, dacă se poate, o pâine mai albă. Adică să trăiască mai bine.

              Pâinea – se mai spune – „este cunoaștere și înțelepciune, este trai și supraviețuire, este a fi și a nu fi”. Și în rugăciunea creștinului, „Tatăl nostru”, a patra cerere către Domnul, dintre cele șapte, este exact aceasta: „Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi”. Pentru că pâinea și apa sunt la baza traiului zilnic.

              Pâinea a fost „inventată cu 12.500 de ani în urmă, când oamenii din mezolitic, natufienii, recoltau grânele pentru pâine. Măcinau orz, de exemplu, și îl făceau pâine. Istoria acestui aliment este și lungă, dar și sinuoasă, cu destule faze de evoluție și de involuție.

              Astăzi, mulți dintre noi se uită cam chiorâș la pâine, pentru că ar îngrășa, pentru că ar duce la alte afecțiuni. Noi, românii, însă, am rămas printre cei mai mari mâncători de pâine. Cu vreo 40 de ani în urmă, când am ajuns în Germania, mi-am amintit sfatul tatălui meu, care lucrase, pentru o firmă din țara noastră, în Republica Federală Germania. „Să fii atent acolo, că la masă vei avea mai puțină pâine” – m-a povățuit el. Cel puțin în cazul meu, în cele zece zile cât am stat pe acolo nu a fost chiar așa. Toată lumea mănâncă pâine, dar, e drept, mai cu măsură.

              Scriu aici despre pâine pentru că astăzi, 16 octombrie, în toată lumea sunt marcate „Ziua Mondială a Pâinii” și „Ziua Internațională a Alimentației”. Dar, iar se vorbește și de spectrul foametei care ne pândește, iar unii au încurcat, cu războaie oribile, chiar drumul cerealelor către cei care au nevoie de ele. Iar populația lumii a trecut de opt miliarde de persoane, deșertificările au ajuns la circa 9,5 milioane de hectare, 873.500 de persoane sunt subnutrite, iar pe zi mor de foame circa 22-23.000 de oameni.

              Natufienii au trăit chiar în zona de astăzi a Israelului și Palestinei, dar cine să mai sărbătorească acum, acolo, pâinea!

              Dă-ne, Doamne, pâinea noastră cea de o ființă!

              Monedă BNR la centenarul lui Ion Popescu-Gopo

                Banca Națională a României (BNR) va lansa în circuitul numismatic, luni, 16 octombrie, o monedă de argint cu tema „100 de ani de la nașterea lui Ion Popescu-Gopo”.

                Moneda are valoarea nominală 10 lei, un diametru de 37 mm și o greutate de 31,103 g.

                Aversul monedei redă personajul de animație creat de Ion Popescu-Gopo (Omulețul) reprezentat în mai multe ipostaze, alături de globul pământesc și o peliculă de film, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, stema României, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2023”.

                Reversul monedei prezintă portretul lui Ion Popescu-Gopo, personajul creat de acesta și inscripțiile în arc de cerc ,,ION POPESCU-GOPO” și ,,100 DE ANI DE LA NASTERE”.

                Monedele vor fi ambalate în capsule de metacrilat transparent și vor fi însoțite de broșuri de prezentare și certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză și franceză. Pe certificate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR și casierului central.

                Tirajul maxim pentru moneda de argint este de 5.000 de piese, iar prețul de vânzare pentru o monedă este de 470 de lei, exclusiv TVA, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate.

                Monedele au putere circulatorie pe teritoriul României. Lansarea în circuitul numismatic se face prin sucursalele regionale București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș ale BNR.

                 

                Petru Done

                Fotbal/ Liga a III-a: „CSMeii” au pierdut derby-ul și primul loc

                CSM Bacău și-a întrerupt seria de cinci victorii fără gol primit. A făcut-o sâmbătă, în etapa a opta a Ligii a III-a, cedând cu 2-0 la Suceava, în fața Forestei. Un rezultat care coboară echipa băcăuană pe locul secund, Foresta preluând din nou șefia Seriei 1. În ciuda problemele financiare majore (primarul de Suceava, Ion Lungu a anunțat că „dacă cei de la club nu aduc justificările pentru cei acea tranșă de 900.000 lei primită până acum, nu mai putem să le dăm restul de bani și periclităm și situația de la anul a Forestei”), „galben-verzii” au reușit să se motiveze în jocul cu echipa lui Cristi Popovici, având câștig de cauză grație golurilor marcate de Odoh Chika (min. 22) și Nechita (min. 90). Vineri, în uvertura rundei, FC Bacău a câștigat cu 3-1 derby-ul contra Aerostarului, depășindu-și concitadina și în clasament. Succesul gazdelor s-a profilat însă cu dificultate. „Aviatorii” au deschis scorul prin Coroamă în min. 18 și și-au păstrat avantajul pe tabelă până în min. 60, atunci când Drugă a egalat din penalty.

                Ex-ul Cătălin Vraciu a reușit desprinderea cu nouă minute înainte de final, pentru ca în penultimul minut, golul lui Ursu să securizeze succesul formației pregătite de Costel Enache. FC Bacău ajunge la cel de-al de-al treilea rezultat util consecutiv, în timp ce „aviatorii” lui Mișu Ionescu înregistrează a doua înfrângere la rând. Etapa viitoare, Aerostar va primi vizita Forestei; misiune grea, însă „aviatorii” vor face tot posibilul pentru a fructifica avantajul terenului propriu și pentru a da, tototdată, o mână de ajutor „CSMeilor”, așa cum au făcut-o, recent, și cei de la FC Bacău, care i-au ținut în șah pe suceveni acasă. CSM Bacău va primi vizita Brodocului, într-un joc în care nu are voie să rateze cele trei puncte, în timp ce FC Bacău se va deplasa la Vaslui, care s-a întors neînvinsă de la Rădăuți.

                În ceea ce o privește pe reprezentanta județului Bacău în Seria 5 a Ligii a III-a, Viitorul Curița nu a reușit să treacă pe teren propriu de KSE Târgu-Secuiesc: 2-2. Mai mult, oaspeții au condus cu 2-0, înainte ca Gârniață (min. 65) și Maxim (min. 90+70) puncteze pentru curițeni. Viitorul Curița și KSE Târgu-Secuiesc continuă să împartă pozițiile 8-9, cu câte 7 puncte. Runda următoare, curițenii vor întâlni, în deplasare, o altă vecină de clasament: ocupanta locului 7, Ciucaș Târlungeni.

                Seria 1

                Rezultatele etapei a opta: FC Bacău- Aerostar 3-1, Foresta Suceava- CSM Bacău 2-0, Rapid Brodoc- Știința Miroslava2-0, Bucovina Rădăuți- CSM Vaslui 0-0. Șomuz Fălticeni a stat.

                Programul etapei viitoare/ vineri, 20 octombrie, ora 15.00: Aerostar- Foresta Suceava. Sâmbătă, 21 octombrie, ora 15.00: CSM Vaslui- FC Bacău, Șomuz Fălticeni- Bucovina Rădăuți, CSM Bacău- Rapid Brodoc. Știința Miroslava stă.

                Clasament

                1 Foresta Suceava             7        5        2        0        18-7   17p.

                2 CSM Bacău                    7        5        0        2        11-6   15p.

                3 Bucovina Rădăuți           7        3        3        1        9-7     12p.

                4 CSM Vaslui                    7        3        2        2        11-9   11p.

                5 Știința Miroslava             8        3        0        5        12-14 9p.

                6 FC Bacău                       7        2        2        3        9-12   8p.

                7 Rapid Brodoc                 7        2        1        4        7-10   7p.

                8 Aerostar Bacău              7        2        1        4        8—12 7p.

                9 Șomuz Fălticeni              7        0        3        5        7-15   3p.

                 

                Volei feminin/ Divizia A1: Din Știința a rămas doar numele

                Al doilea meci, a doua înfrângere pentru Știința Bacău în Divizia A1 la volei feminin. Învinse în prima etapă, în trei seturi, la Târgoviște, studentele au pierdut și sâmbătă, acasă, cu 3-0, în fața nou-promovatei Medicina Târgu-Mureș. După un prim set cedat la 21, băcăuancele și-au arătat limitele, pierzând și următoarele două parțiale  cu 25-10 și 25-15. Știința a utilizat următoare formulă: Iulia Matanie 4 puncte, Ștefania Munteanu 6, Sabina Hantău 7, Natalia Preda 3, Raluca Cloșcă 3, Karina Gorbe 8, Alexandra Ion (libero).

                Cu un act managerial nul, fără niciun transfer notabil, cu un lot încropit și cu un statistician pe post de antrenor (Lucian Voinea), Știința Bacău nu are ce să ceară de la această ediție de campionat, în care, după două runde disputate, este singura, alături de FC Argeș, fără punct luat.

                Prin urmare, parcursul nu poate surprinde. Ceea ce intrigă este faptul că, deși vorbim despre o echipă condamnată, cu efectiv numărat (doar 11 jucătoare), junioarele aduse de la CSȘ Bacău sunt ignorate total. Nu că s-ar schimba ceva în jocul sau rezultatele Științei; e clar pentru toată lumea că Ioana Cuciurean, Francesca Hânganu-Marian și Ilinca Boboc nu au valoare de A1 (dar câte au, oare, din actuala garnitură?) și că au fost aduse doar ca să competeze lotul. Dar dacă tot ai apelat la ele și dacă tot este să pierzi cu 25-6, la Târgoviște sau cu 25-10, cum s-a întâmplat în al doilea act de sâmbătă, ce te costă să le dai și lor o șansă?

                Poate că le-ar motiva (și nu doar pe ele, ci și pe colegele lor de la CSȘ), poate că le-ar crește stima de sine sau poate că nu s-ar întâmpla nimic din toate acestea: oricum, nu ar fi mai rău ca acum.

                În urmă cu patru ani, când Știința Bacău disputa semifinala de CEV Cup (semifinală de CEV Cup, fir-ar să fie!) cu Alba Blaj, regretatul Florin Grapă a decis, în meciul retur, când nu mai avea nimic de pierdut, să ofere unor puștoaice precum Mădălina Airoaie și Iulia Matanie șansa unui debut prestigios. Da, dar Grapă era Grapă, iar altul ca el nici nu vom mai avea! Așa cum e greu de crezut că, în actualele condiții, vom mai putea vedea volei la Știința, o echipă din care a rămas doar numele.

                Celelalte rezultate înregistrate sâmbătă, în runda a doua din A1: Rapid București- FC Argeș 3-0, CSM Constanța- CSM Corona Brașov 3-2, CSM București- Dinamo 3-0, CSM Lugoj- CSM Târgoviște 2-3.  Duminică seara urma să se joace partida Alba Blaj- CSO Voluntari 2005.

                16 octombrie 2023