În colecția de jetoane a inginerului oneștean Dorel Bălăiță au intrat, de curând, două piese necunoscute lumii numismaților, dar nici istoricilor. Acestea sunt două jetoane inedite, de 1 leu și de 5 lei, care au aparținut Cooperativei forestiere Pietrosul din Lucăcești (Moinești). Despre acestea, colecționarul a publicat deja un articol în revista „Carpica”, nr. 52/2023.
Jetoanele – ne spune colecționarul – au fost descoperite de un detectorist amator autorizat, Levente Lenhàrdt, din Siculeni, în vara anului 2022, în zona localităţii Cinod (Harghita). Mi le-a donat pentru a putea fi incluse în circuitul istoric. Aceste jetoane au funcţionat ca înlocuitori de monedă şi erau primite, de obicei în avans, de muncitorii forestieri ca parte din remuneraţia cuvenită muncii depuse. Jetoanele puteau fi utilizate la o cantină forestieră din zona localităţii Lucăceşti, pentru achiziţionarea de alimente (mălai, brânză, slănină, dulciuri, roşcove etc.), de obiecte de îmbrăcăminte sau de unelte (beschii, topoare etc.), dar şi de unele materiale (păcură pentru uns osiile căruţelor) necesare lucrului la pădure. Jetoanele au făcut subiectul unei comunicari in cadrul Simpozionului Pârvan de la Bacău, din octombrie”.
Ce era Cooperativa Pietrosul
Cooperativa forestieră Pietrosul – se arată într-un document al vremii – a luat fiinţă în 1907, din iniţiativa fostului învăţător Ioan Susanu din Lucăceşti, precum şi a 23 de locuitori din comună. „La început, Cooperativa cumpăra brazi de la stat, pe care îi împărţea între membrilor ei fără să ţină o contabilitate regulată, ceea ce a dus societatea aproape de lichidare din lipsa de oameni pricepuţi în conducere; schimbându-se personalul de conducere, s’a cumpărat şi instalat de asociaţi o mică fabrică pe locul Statului dela cătunul Bolătău, teritoriul comunei Schitu-Frumoasa. În timpul primului război mondial fabrica de cherestea a cooperativei a lucrat cherestea pentru barăcile sanitare. În 1917, această fabrică a fost incendiată de armatele ruse şi, astfel, în 1918 a trebuit să fie reclădită cu ajutorul membrilor săi. Cooperativa a ajutat cu materiale şi bani refacerea mai multor şcoli din regiune, de la Moineşti, Taslău, Lucăceşti, Măgireşti, Poduri, dar şi a unor biserici: Tazlău-Lucăceşti, Măgireşti, Valea Aninilor, Moineşti. Prin depozitul din Călăraşi a ajutat cu cherestea în valoare de 3 milioane lei locuitorii Bărăganului pentru a-şi construi locuinţe”.
Când au circulat jetoanele
Jetoanele prezentate – a opinat Dorel Bălăiță – au fost puse în circulaţie după Primul Război Mondial, după refacerea fabricii de cherestea de la Bolătău, probabil după 1920, atunci când numărul membrilor cooperatori crescuse, la fel şi numărul angajaţilor şi cifra de afaceri. ”Ţinând cont şi de valoarea nominală a jetoanelor (jetoanele de până în Primul Război Mondial aveau de obicei valori subunitare leului) – spune colecționarul – credem că acestea pseudomonede s-au pus în uz după 1924 şi, probabil, au circulat până cel mult în preajma debutului celui de-Al Doilea Război Mondial. Criza economică de supraproducţie din perioada 1929-1933 a dus la scăderea dramatică a activităţii multor exploatări de păduri şi fabrici de cherestea de pe Valea Trotuşului şi este mult mai probabil ca jetoanele să-şi fi încetat circulaţia după această criză. Nu excludem existenţa şi a altor valori nominale, posibil mai mari decât cele prezentate”.
Utilizarea unor astfel de jetoane la începutul secolului XX, la fabricile de cherestea sau exploatările de păduri de pe Valea Trotuşului şi nu numai, era o practică destul de răspândită. Astfel, de pe Valea Trotuşului se cunosc jetoane de la fabricile de cherestea de la Agăş, Asău, Bălăneasa, Caminca, Ciugheş, Dărmăneşti, Dofteana și Schitu Frumoasa.
