Parchetul General al Republicii Moldova a inițiat un dosar penal în urma tragediei petrecute în regiunea Căușeni, unde un cuplu de bătrâni și-a pierdut viața în condiții dramatice, încercând să se încălzească în mașina lor blocată în zăpadă. Cei doi, în vârstă de 63 și 68 de ani, au murit prin sufocare din cauza gazelor de eșapament acumulate în interiorul vehiculului.

Potrivit relatărilor, cuplul a sunat de trei ori la numărul de urgență 112, cerând ajutor, dar intervenția salvatorilor nu a fost promptă. Inspectoratul pentru Situații de Urgență al Moldovei a raportat că, blocat în zăpadă, cuplul a solicitat asistență și, încercând să se protejeze de frig, a sfârșit tragic în propria mașină.

La primul apel, șoferul, în vârstă de 63 de ani, a fost direcționat către administrația drumurilor de stat, responsabilă de deszăpezire. Cu toate acestea, intervenția a întârziat, iar la al doilea apel, cuplul a fost sfătuit să aștepte ajutorul unei ambulanțe, ofertă pe care au refuzat-o.

La cel de-al treilea apel, starea de sănătate a femeii s-a înrăutățit, iar șoferul a raportat situația gravă. Cu toate acestea, nici ambulanța, nici pompierii nu au ajuns la fața locului până la întreruperea conexiunii telefonice.

Tragedia a fost descoperită abia a doua zi, la ora 8:03, când salvatorii au ajuns în zonă și au găsit mașina acoperită de zăpadă și cei doi bătrâni decedați în interior.

Întârzierea intervenției a stârnit critici și nedumeriri în rândul opiniei publice, cu atât mai mult cu cât la doar 20 de kilometri distanță se afla o unitate militară a Armatei Naționale, echipată cu vehicule speciale pentru astfel de situații, dar care, inexplicabil, nu au fost mobilizate.

Cancelarul german Olaf Scholz a avertizat populația cu privire la dificultățile financiare iminente, ca urmare a crizei bugetare provocate de decizia recentă a Curții Constituționale. Aceasta a anulat transferul a 60 de miliarde de euro din credite neutilizate către finanțarea investițiilor ecologice strategice și sprijinirea industriei, generând o reacție de panică în economia germană.

Decizia Curții Constituționale a fost privită ca o catastrofă pentru guvernul condus de Scholz, iar economia germană a resimțit primele simptome ale panicii.

Într-un efort de a gestiona efectele pandemiei de coronavirus, guvernul de la Berlin încerca să folosească un fond special legat de pandemie pentru investiții și să respecte totodată reglementările naționale stricte privind deficitul public. Cu toate acestea, Curtea Constituțională a respins această abordare, provocând reacții din partea cancelarului.

Olaf Scholz a anunțat în parlament că va înceta protecția împotriva inflației prin reducerea facturilor la gaze și energie electrică pentru familii și firme la sfârșitul anului. Această decizie vine ca răspuns la noile realități create de Curtea Constituțională și afectează capacitatea țării de a atinge obiectivele importante de investiții în infrastructură.

Criza bugetară germană nu se reflectă doar în aspecte financiare, ci și în sfera politică. Coaliția tripartită condusă de Scholz, formată din social-democrați, ecologiști și liberali, se confruntă cu o opinie publică negativă. Un sondaj recent arată că 60% din germani sunt nemulțumiți de activitatea guvernului. Cele trei formațiuni guvernamentale sunt departe de a avea o majoritate în intențiile de vot, iar extremiștii de dreapta și conservatorii din opoziție își măresc popularitatea.

Criza bugetară devine și mai tensionată din cauza divizunilor în coaliție. Social-democrații și ecologiștii solicită flexibilitate, în timp ce liberalii susțin rigorii bugetare. Obținerea unei majorități parlamentare de două treimi pentru o reformă pare o provocare imensă.

Între timp, investițiile în Germania întârzie, iar creșterea economică este blocată. Experții avertizează că „frâna datoriei” va frâna dezvoltarea, iar finanțarea cheltuielilor majore pentru infrastructură, apărare și protecție socială poate deveni posibilă doar prin împrumuturi suplimentare sau creșterea taxelor și impozitelor. Moritz Kraemer, economist-șef al băncii LBBW, avertizează că situația ar putea afecta pe termen lung economia germană.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a transmis, marți, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cererile de urmărire penală formulate de președintele Klaus Iohannis împotriva foștilor miniștri ai Sănătății, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă. Aceste demersuri au fost efectuate în conformitate cu prevederile art. 18 și 19 din Legea 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit unui comunicat oficial remis AGERPRES de Ministerul Justiției.

Cererea președintelui Klaus Iohannis a survenit în contextul referitor la presupusele infracțiuni de abuz în serviciu în legătură cu achiziția de vaccinuri anti-COVID. Direcția Națională Anticorupție a anunțat săptămâna trecută că a transmis procurorului general referatul unei cauze pentru a sesiza președintele și Senatul cu privire la formularea cererilor de urmărire penală împotriva fostului premier Florin Cîțu și foștilor miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă.

Potrivit DNA, Comisia Europeană a lansat în iunie 2020 o strategie privind vaccinurile anti-COVID, propunând o abordare centralizată pentru achiziționarea de vaccinuri. Statele membre urmau să primească doze în funcție de populație, iar decizia privind vaccinarea revenea acestora. În acest context, procurorii susțin că Guvernul României, în perioada ianuarie – mai 2021, ar fi contractat un număr excesiv de doze de vaccin (Pfizer și Moderna) fără documente sau analize care să justifice necesitatea achiziției.

Procurorii anticorupție au identificat că, în ciuda dozelor de vaccin suficiente pentru peste 23 de milioane de persoane, doi dintre cei trei învinuiți ar fi autorizat și plătit achiziția suplimentară a 52.805.690 doze, evaluată la 1.005.498.687 de euro, la care se adaugă TVA, prejudiciind astfel bugetul statului.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a subliniat importanța respectării procedurilor legale în astfel de cazuri și a confirmat trimiterea cererilor de urmărire penală către procurorul general, punând astfel bazele unei investigații care va clarifica aspectele legate de achiziția masivă de vaccinuri anti-COVID. Răspunsul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la aceste cereri va avea un impact semnificativ în evoluția cazului și în stabilirea răspunderilor legale.

Serviciul de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Harghita a inițiat o anchetă în urma unor acuzații grave aduse unui fost profesor de istorie de la Colegiul Național „Márton Áron” din Miercurea-Ciuc. Fost membru al Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) și consilier municipal, acesta este acuzat că ar fi abuzat sexual mai multe eleve în ultimii 20 de ani.

Anunțul oficial a fost făcut de Biroul de Presă al IPJ Harghita, care a declarat că polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale desfășoară cercetări sub coordonarea unui procuror pentru a stabili întreaga situație. „Urmând ca la finalul acestora să fie dată o soluție prin Parchet”, se precizează în comunicatul oficial.

Informațiile privind presupusele abuzuri sexuale au fost aduse în atenția publicului prin două articole publicate de un site de investigație de limbă maghiară. Mărturiile fostelor eleve au fost luate sub protecția anonimatului, iar acestea arată gravitatea situației.

Fostul profesor de istorie nu mai predă la Colegiul Național „Márton Áron” din luna august a acestui an, când a avut contractul suspendat. De asemenea, la începutul lunii noiembrie, acesta și-a dat demisia din calitatea de consilier municipal și a renunțat și la calitatea de membru UDMR.

Directorul adjunct al colegiului, György Géza Árpád, a declarat presei că nu a avut cunoștință despre cazurile semnalate în presă și că nu au fost depuse sesizări oficiale. Totuși, a subliniat că instituția a deschis o anchetă internă pentru a investiga informațiile apărute în presă.

„A fost o decizie în care argumentează că nu vrea să includă viața personală și aspectele vieții personale în activitatea Primăriei”, a declarat primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Korodi Attila, referindu-se la demisia profesorului din funcția de consilier municipal. Primarul a subliniat necesitatea unei anchete instituționale pentru a clarifica situația și pentru a asigura siguranța copiilor în școli.

Într-o scrisoare publicată recent de un site de limbă maghiară, profesorul respinge acuzațiile aduse și, conform presei de specialitate, acesta ocupă acum poziția de director de studii la Academia de Fotbal din Miercurea-Ciuc.

Este evident că acest caz sensibil ridică întrebări cu privire la securitatea și protecția elevilor în mediul școlar. Cu toate acestea, ancheta în curs va avea rolul de a clarifica și de a aduce lumină în privința acuzațiilor aduse fostului profesor de istorie.

La data de 27 noiembrie a.c., în jurul orei 20:30, o patrulă de siguranţă publică din cadrul Sectiei 1 Poliţie Bacău, în timp ce efectua serviciul de patrulare pe strada Milcov, din localitate, a depistat în trafic un autoturism la volanul căruia se afla un bărbat de 37 de ani, din județul Neamţ.

Întrucât acesta emana halenă alcoolică a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind 1,13 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Bărbatul a fost condus la spital unde i-au fost recoltate mostre biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei. Totodată, polițiștii i-au reținut permisul de conducere, fiindu-i eliberată dovadă înlocuitoare fără drept de circulație și au întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracțiunii de conducerea unui autovehicul sub influenșța băuturilor alcoolice.

Într-o zi plină de semnificații și amintiri, Bucovina sărbătorește cea de-a 105-a aniversare a unui moment istoric crucial petrecut în complexul arhitectural al Mitropoliei Ortodoxe din Cernăuți. Aici, acum mai bine de un secol, Iancu Flondor a proclamat unirea Bucovinei cu patria-mamă, marcând astfel începutul unei perioade definitorii pentru această regiune.

O Istorie complicată și partituri diferite

Evenimentul din 1918 a fost un moment crucial în istoria Bucovinei, iar Dragoș Băncescu ne oferă o privire în culisele acelei perioade.

«Când uriaşului imperiu austro-ungar i s-au năruit picioarele de lut în mocirla Primului Război Mondial, rutenii s-au mişcat mai rapid şi profitând de prezenţa în capitala provinciei a unui număr consistent de militari de origine ucraineană, Comitetul lor Regional , a proclamat în 3 noiembrie, unirea Bucovinei cu „fantomatica” Republică Populară a Ucrainei Occidentale, o formaţiune statală efemeră, mai mult sau mai puțin aglutinată în jurul unui nucleul galiţian, ba mai mult, timoratul guvernator austriac Joseph Etzdorf le-a predat puterea, condiţii în care a devenit o simplă formalitate ca aceştia să ocupe principalele instituţii ale oraşului.

Cine avea glonţ pe ţeavă era cel mai tare din parcarea plină cu membrii legiunii ucrainene. Soldaţii bucovineni de origine româna abia îşi târâiau picioarele către casă, venind de pe fronturile din Dolomiţi sau din Balcani. Traversarea Ungariei s-a dovedit a fi pentru ei un calvar. Speranţa populaţiei de origine română se îndrepta către Regat», povestește Băncescu.

Dar, în țară, lâncezea o lipsă de iniţiativă tipic mioritică, într-o ţară învinsă , cu o autoritate pitită „sub scutul” păcii de la Buftea. Tratatul, însă nu a fost semnat de rege iar România a avut posibilitatea să reintre în război.

«Politicienii români, ca de obicei, „sensibili” la orice „vânt” digestiv european, s-au mişcat greoi, cu „niţică” gâlceavă şi într-un final au hotărât să-l trimită în provincia năpăstuită pe generalul Iakob Zadic, cu oşteni înarmaţi cu carabine adunate-n grabă şi cu câteva gloanţe de „căciulă”. Norocul nostru a venit din partea ofiţerului Ilie Lazăr, un maramureşean, care împreună cu 180 de ostaşi bănăţeni, „şi-a băgat picioarele” în armata imperiul habsburgic, au dezertat de pe frontul rusesc şi în drum spre casă a poposit în 9 Noiembrie în centrul Cernăuţiului», mai povestește istoricul.

Eliberarea și Unirea: O poveste despre curaj și determinare

Într-un moment memorabil, soldații români, condusi de Ilie Lazăr și alți eroi, au eliberat Cernăuțiul și au înfipt tricolorul românesc pe primărie. A fost un act de curaj care a schimbat cursul evenimentelor și a adus Bucovina în sfera de influență a României. Ilie Lazăr, un maramureșean îndrăzneț, a demonstrat că un individ hotărât poate influența marile evenimente ale istoriei.

«Iniţial câteva avioane româneşti au aruncat deasupra Cernăuţiului manifeste, în care anunţau populaţia de o iminentă intervenţie românească. Vestea sosirii detaşamentului de soldaţi români conduşi de maramureşean, a fost suficientă ca să-i pună pe fugă pe cei 7-800 de legionari ucaineni. A fost un moment unic, numai bun de relatat într-o nuvelă istorică de către Costache Negruzzi , dacă ar mai fi prins acele zile. Ilie Lazăr, împreună cu un camarad de-al său din Arad pe nume Nicoară, a înfipt tricolorul românesc pe primărie.

Mai târziu, fostul politician rădăuţean din perioada interbelică , deputatul Nichifor Robu, şi-a revendicat acest merit, relatând că Lazăr i-ar fi spus lui (era elev la Liceul Pedagogic) să îndeplinească această misiune.

Cert este că în 11 Noiembrie când generalul Iakob Zadic a intrat în Cernăuţi, drapelul flutura pe primărie, iar instituţiile capitalei provinciei i-au fost puse la dispoziţie fără a fi nevoie de acţiuni în forţă, trupelor sosite din regat rămânându-le de făcut doar poza de familie», spune Dragoș Băncescu.

De la Trecut la Prezent: Mândrie Bucovineană

Astăzi, Bucovina sărbătorește a cincea aniversare a evenimentului de acum 105 ani. Dragoș Băncescu ne îndeamnă să ne amintim de momentul unic în care Bucovina și-a reafirmat apartenența la România.

«Aprige vremuri a trăit bucovineanul, indiferent de ce parte a sârmei ghimpate a fost, indiferent de etnie, indiferent în ce colţ de lume a fost surghiunit, indiferent de vârstă sau poziţie socială. Celor ce s-au stins aici sau pe alte tărâmuri, să le fie ţărâna uşoară, puţinilor supravieţuitori poate azi le va sticli în ochi o luminiţă şi poate îşi vor aminti de locurile unde le sunt îngropaţi străbunii», a mai pspus Dragoș Băncescu.

Cine este Dragoș Băncescu

Cu o abilitate de reținere a informațiilor istorice desăvârșită, a fost, toată viața, un mare bibliofil. A deținut, într-o vreme, una dintre cele mai mari biblioteci particulare din Rădăuți. Azi, toți rădăuțenii – și cei de acasă, și cei plecați peste hotare – îl cunosc și-l prețuiesc pentru generozitatea cu care le dăruiește bucățele din istoria orașului în care s-au născut, ajutându-i să-și cunoască rădăcinile. Prin munca sa de cercetare asiduă și prin implicarea activă în comunitate, Dragoș Băncescu a devenit un adevărat păstrător al memoriei istorice locale, contribuind la consolidarea identității și a legăturilor între generații. Este recunoscut nu doar pentru cunoștințele sale enciclopedice, ci și pentru devotamentul său față de patrimoniul cultural și pentru modul în care împărtășește cu ceilalți pasiunea sa pentru istorie.

Lumea imobiliară europeană a fost zguduită de vestea că unul dintre cei mai importanți dezvoltatori imobiliari din Germania și Austria, compania Signa, și-a solicitat insolvența. Cu active în valoare de 27 miliarde de euro, această situație este cu atât mai surprinzătoare cu cât reprezintă de două ori suma totală a activelor cumulate ale dezvoltatorilor imobiliari din întreaga Românie.

Cum stă România în contextul acestor schimbări radicale?

În 2023, creditarea imobiliară în România s-a blocat practic, spune Radu Georgescu, de la agenția de consultanță CFO Network. Preturile locuințelor au atins cote care fac accesul la un credit aproape imposibil. Din cauza creșterii dobânzilor, este de acum înainte dificil să obții un credit cu o valoare mai mare decât jumătate din cel obținut în 2022. Conform datelor de la BNR, soldul creditului ipotecar a înregistrat o scădere semnificativă în 2023, cu un miliard de lei, o situație ce nu s-a mai întâmplat din anul 2009.

Firmele de construcții din sectorul rezidențial se confruntă cu o presiune financiară considerabilă, având credite totale de 40 miliarde de lei. Această cifră indică faptul că există locuințe finalizate sau în construcție în valoare de cel puțin 40 miliarde de lei. Consecința inevitabilă a acestei situații este necesitatea dezvoltatorilor imobiliari de a vinde locuințele cu discounturi semnificative, în condițiile în care încep să vină la scadență creditele contractate de la bănci.

Radu Georgescu mai spune că sectorul bancar românesc este puternic ancorat în sectorul imobiliar, având cea mai mare expunere pe acest segment. Soldul creditelor ipotecare însumează 150 miliarde de lei, iar în 2008 această valoare era de doar 20 miliarde de lei. O eventuală prăbușire a sectorului imobiliar ar putea avea consecințe dramatice asupra întregului sistem bancar.

Proiecții sumbre privind scăderea prețurilor la locuințe

Expertul în finanțe și dezvoltatorul Radu Georgescu de la agentia de consultanta CFO Network lansează o întrebare cheie: „Cât vor scădea prețurile la locuințe?” Cu o analiză matematică, el sugerează că, pentru a deveni din nou accesibile, prețurile ar trebui să scadă cu 50%, sau IRCC ar trebui să revină la 2%. Cu toate acestea, este considerat imposibil ca IRCC să revină la 2% în următorii 10 ani. Concluzia sa este că o scădere a prețurilor între 10% și 50% este posibilă în următoarele 6-24 luni.

În fața acestor schimbări dramatice în peisajul imobiliar, România se confruntă cu provocări majore în ceea ce privește accesul la locuințe și stabilitatea financiară a sectorului imobiliar și bancar. Rămâne de văzut cum vor gestiona autoritățile și actorii implicați această situație și cum vor evolua prețurile la locuințe în perioada următoare.