Popovici Constantin, pe nume şi prenume. Costică îi spun prietenii şi colegii din club, Costa îi spun americanii, englezii, spaniolii, italienii, mai nou şi japonezii. Costică deţine mai multe titluri de campion naţional de nataţie la sărituri, Costa deţine titlul de campion european la sărituri de pe plataforma de 27 de metri, Roma, august 2022, tot Costa este campion mondial la sărituri de la 27 m, titlu câştigat pe 27 iulie 2023, la Fukuoka-Japonia, tot el a câştigat şi Cupa Mondială de high-diving, mai 2023, de la Fort Lauderdale – Florida, SUA, şi încheiem scurta trecere în revistă a celor mai importante performanţe ale sportivilui legitimat la CSM Bacău cu performanţele din circuitul Red Bull Cliff Diving World Series, aflat pe primul loc, înaintea ultimei etape, din Noua Zeelandă, din ianuarie 2024. Nu sunt cronicar sportiv, îmi place sportul, citesc şi urmăresc cu interes câteva sporturi, însă nataţia nu a fost printre preferatele mele, aşa că, sper să nu fi greşit sau să fi încurcat foarte valoroasele performanţe ale extraordinarului sportiv Constantin Popovici, pe care l-am cunoscut vineri seara, la Biblioteca Judeţeană „Costache Sturdza” Bacău, invitat fiind la cunoscutul proiect „Conferinţele Bibiliotecii”, iniţiat de Adrian Jicu, directorul instiuţiei, în 2017.
Costa Popovici a ales Bacăul şi-l poartă cu el prin lume
Puţini din sală ştiu că sportivul invitat a urmat liceul şi facultatea în Bacău, este bucureştean, apoi s-a legitimat la Steaua, de unde a fost adus, la CSM Bacău, de Adrian Gavriliu, fost sportiv de performanţă, la nataţie, antrenorul lui Costică Popovici, director al CSM Bacău, invitat şi el la Conferinţe. „Costică, cum îi spunem noi, a ales Bacăul pentru linişte, pentru echipă şi atmosfera de lucru”, spune antrenorul. Întâlnirea a fost o surpriză pentru o parte din public, obişnuit să vadă şi să asculte aici, printre cărţi, scriitori, poeţi, critici literari şi de artă, artişti plastici şi ai scenei, muzicieni, interpreţi de muzică etc., însă, după cum a afirmat Adrian Jicu, avem în Bacău şi sportivi, mari sportivi, campioni naţionali, balcanici, europeni, mondiali, olimpici, ale căror performanţe au înscris Bacăul pe harta lumii şi la acest capitol, despre care, se scrie puţin sau deloc. „Deschidem astăzi seria întâlnirilor cu sportivi de performanţă şi vă propun ca prim invitat pe campionul mondial la nataţie, sărituri de pe platforma de 27 de metri, campion european la aceeaşi disciplină, câştigător al Cupei Mondiale de high diving, aflat în fruntea clasamentului la o altă mare competiţie Red Bull Cliff Diving World Series”. (Mă strînge în spate când mă gândesc dacă am reţinut bine, că aceste rânduri vor fi citite şi de colegul meu Dan Sion, excepţional profesionist, talentat gazetar la rubrica Sport a cotidianului nostru, care a consemnat fiecare rezultat al marelui campion. Când e vorba de munca unui om, de prestigiul lui, de performanţele sale, nu ai voie să baţi câmpii, spunea în redacţie). Pot să spun, însă, cu siguranţă că, anul 2023 a fost cel mai bun din întreaga carieră a lui Costa Popovici.
Plăcerea de a concura, de a fi cel mai bun
Am înţeles că sportivul nostru este un mare campion, un extraordinar sportiv, încărcat de lauri şi de titluri ca urmare a muncii, seriozităţii, ambiţiei, încrederii, perseverenţei, rigurozităţii şi, chiar dacă nu a spus-o, şi a talentului. Este un exemplu pentru colegii mai tineri, pentru cei care acum deschid uşa bazinului de înot. Şi, nici nu mi-a venit să cred, nu o face pentru bani, ci pentru el, pentru plăcerea lui, „fără plăcere, fără satisfacţii, nu eşti sportiv, eşti salahor, or eu, am fost de multe ori propriul meu sponsor, am pus bani din buzunar pentru a mă antrena, pentru a participa la competiţii”. Realitate confirmată şi de antrenorul Adrian Gavriliu, aflat în mai multe rânduri în conflict cu administraţia locală pe această temă. Lucurile sunt cunoscute, au fost pulbicate la timpul potrivit. Am aflat cu surprindere că în Bacău, nici în România, nu există bazin, sală care să aibă dotări pentru sărituri de la 27 de metri, şi totuşi, România are un campion, şi un vicecampion, europeni şi mondiali la această disciplină. Şi, te întrebi, unde se antrenează aceşti sportivi? Cât costă să mergi acolo unde sunt asemenea dotări!
De la glorie, la eşec
Ca să înţeleagă cititorii care nu ştiu mare lucru despre acest sport ce înseamnă o asemenea săritură: uitaţi-vă la etajul nouă al unui bloc, de acolo sare Costa Popovici, de mai multe ori pe zi, în perioada de antrenamente, şi intră în apă cu peste 90 de kilometri pe oră. Eroare? Greşeală? Nu vă gândiţi! I s-a întâmplat şi lui Costa, ca şi altor sportivi, a ratat o olimpiadă, a ratat un campionat mondial, din cauza unor accidentări, un picior rupt, două picioare rupte, operaţie la plămâni. A strâns din dinţi, s-a recuperat, a reluat antrenamentele şi a concurat din nou. Voinţă, plăcere, sacrificiu? Se poartă câineşte cu el, cu trupul lui”, spune antrenorul. Are 35 de ani şi merge înainte. A intrat în bazin de la o vârstă fragedă, la opt ani şi jumătate a descoperit săriturile tradiţionale, în 2011 a descoperit high diving-ul, a mers o perioadă în paralel. Muncă, 2-3 antrenamente pe zi, alte ore în sala de forţă, recuperare, somn obligatoriu de opt ore, hrană stabilită de specialişti. Timp liber? Nu este un timp liber, este timp şi pentru relaxare, îi place să citească, cărţi de specialitate, beletristică. Program ca la armată, trebuie să comunice permanent unde este Agenţiei Naţionale (internaţionale) Antidoping, care poate să-l testeze când vor şi la ce oră vor. Acum, spune detaşat, este într-o perioadă mai relaxată, între competiţii, însă, din ianuarie o ia de la capăt, urmează, în Noua Zeelandă, dacă am reţinut bine, ultima etapă din Red Bull Cliff Diving World Series, apoi începe anul competiţional, campionatul mondial de la Doha, vrea la Olimpiadă etc.
Viaţa în trei secunde
Deschis, relaxat, vesel, bucuros că are ocazia să se întâlnească cu copiii, cu sportivi în devenire, cu părinţii lor, a răspuns la toate întrebările, atunci când moderatorul a dat liber curioşilor. O parte din răspunsuri le găsiţi mai sus, în text, altele nu le-am mai reţinut. Am reţinut una pusă de un copil de vreo 10-11ani: ce simte, ce gândeşte mai ales în timpul cât trece de la săritură, la aterizare. Ştiţi cât durează o asemenea săritură, în urma căreia poţi deveni campion mondial sau…poţi ajunge la spital? O săritură de la 27 de metri începe şi termină în trei (3) secunde. Toţi anii de muncă, privaţiuni, antrenamente, ridicarea a mii de tone în sala de forţă, bucurii, regrete, frici, da, există frica, învinsă însă prin antrenamente, înconjurul pământului, gânduri, renunţări, dragoste, mulţumiri, Imnul, echipamentul, zborul, copilăria, prima zi la bazin, dus de tatăl său, căruia îi mulţumeşte mereu, speranţe, promisiuni, prietenie, trei sărituri îi poartă numele, piramida, da, îi trece prin gând şi nu uită niciodată că tot ceea ce face, performanţele, succesele, medaliile, au la bază principiul piramidei, ore, zile, luni, ani de muncă, baza materială, oameni, antrenori, specialişti, tehnică, ştiinţă, voinţă, toate pentru 3 secunde de zbor, de libertate, de glorie sau eşec.
Oameni suntem, nu extratereştri. Dar, mai ştii…
La finalul întâlnirii, una dintre cele mai interesante, atractive şi frumoase la care am participat în ultimii ani, directorul Adrian Jicu le-a dăruit celor doi invitaţi câte un exemplar din ediţia bibliofilă „Stanţe şi versete. 1946”, a poetului George Bacovia, tipărită în doar 200 de exemplare, numerotate manual, la editura bibliotecii. Adrian Gavriliu a primit exemplarul cu numărul 10, se înţelege că este apreciat ca un antrenor de nota 10, iar Constantin Popovici a primit exemplarul cu numărul 27, după care marele campion a dat autografe pe un caiet A5, de aritmetică, pe coperta 1 fiind imprimată o superbă fotografie cu o săritură marca Costa Popovici – DIVING.
