Transportatorii bacauani, fie ei taximetristi, soferi de microbuze sau conducatori de autobuze au fost verificati la sange de catre politistii de la Biroul Politiei Rutiere si inspectorii de la Autoritatea Rutiera Romana. 20 de autobuze apartinand Autoritatii Operatorilor de Transport Public Privat circulau pe drum judetean, desi aveau licente de transport eliberate doar pentru traseul 17 din municipiu. In total s-au aplicat 168 de sanctiuni, in valoare de peste 76 milioane de lei.

Cele mai multe amenzi au fost date transporta-torilor de la Autoritatea Operatorilor de Transport Public Privat, care nu au respectat traseul stabilit in licenta. &#8222Potrivit evidentelor noastre, doar sase autobuze de la AOTPP au autorizatie sa circule pana in comuna Nicolae Balcescu, ne-a declarat Viorel Pocovnicu, inspector la Autoritatea Rutiera Romana. Insa, in urma controlului s-au depistat aproape 20 de autobuze care circulau ilegal. Acestea avea licenta de transport doar pentru municipiu, nu si pentru drum judetean. Prin urmare, am luat masura retinerii tablitelor cu numarul de traseu, iar soferii in cauza au primit sanctiuni. Unii conducatori auto de la AOTPP au fost sanctionati si pentru faptul ca nu aveau documentele originale de transport. In momentul controlului, acestia au pus la dispozitie copii ale actelor&#8221. Tot in urma controlului comun, patru soferi de la aceeasi asociatie (AOTPP) au trebuit sa suportele consecintele legale pentru lipsa licentelor de transport. Ei au fost amendati cu 3,2 milioane de lei, urmand ca in cateva zile sa se puna la punct cu toate documentele. &#8222Personal am trei licente de traseu si trei autobuze care circula pana la Balcescu, afirma Vasile Luncanu, presedintele AOTPP. Eu nu am incalcat in nici un fel legea. Nu stiu ce s-a intamplat in cazul colegilor mei. Noi ne vedem o data la doua saptamani si analizam problemele care se ivesc in acest interval de timp. Pana acum nu ne-am intalnit, prin urmare nu stiu nici de ilegalitatile si nici de amenzile primite de soferii de la AOTPP&#8221.

Si conducatorii auto de la Transport Public au avut de &#8222patimit&#8221 in urma controlului politistilor de la circulatie si inspectorilor de la ARR. &#8222Doi dintre ei au fost depistati sub influenta bauturilor alcoolice, ne-a declarat inspectorul principal Dorin Roman, de la Biroul Politiei Rutiere Bacau. Conducatorilor auto in cauza li s-au retinut permisele de conducere si li s-au intocmit dosare penale&#8221. Pe langa sanctiunile aplicate de politisti, cei doi soferi au ramas si fara locuri de munca. &#8222Deja li s-au desfacut contractele de munca pe

motive disciplinare, ne-a spus Nicolae Sutu, directorul societatii Transport Public. Ne gandim, in primul rand, la siguranta calatorilor&#8221. In total, politistii au aplicat transportatorilor verificati 168 de sanctiuni, in valoare de peste 76 milioane de lei. &#8222Si in perioada urmatoare, vom monitoriza indeaproape activitatea de transport public, iar acolo unde vom gasi abateri, vom aplica legea. Scopul nostru este sa reducem evenimentele rutiere si sa asiguram un climat de siguranta pe soselele bacauane&#8221, a mai spus inspectorul principal Dorin Roman.

Scris de Lili ADOCHITEI

Prescrierea retetelor compensate si gratuite avand la baza nu denumirea de raft a medicamentelor, ca pana acum, ci denumirea comuna internationala (DCI) a substantei active a medicamentului a bulversat intreaga lume medicala, de la medic si farmacist, pana la pacient. Oficial, Casa de Asigurari nu a receptionat mesaje de nemultumire.

Noul sistem de prescriere a medicamentelor gratuite si compensate, introdus la intai august, da mai batai de cap medicilor. Acestia spun ca, de cele mai multe ori, prescrierea unui tratament le ia mai mult timp decat consultatia in sine a pacientului. &#8222Lucram pe trei liste de compensare, ne-a explicat dr. Catalin Andriescu, medic de familie in comuna Stanisesti. Daca trebuie sa prescriem trei medicamente, iar acestea fac parte din liste diferite, trebuie sa completam trei retete, ceea ce ne ia foarte mult timp. In plus, si costurile cresc, pentru ca aceste formulare de retete noi le cumparam. Listele s-au modificat. Sunt 30-40 de medicamente uzuale cu care ne-am obisnuit deja si le gasim usor pe liste, dar alte cateva zeci sunt greu de gasit pentru ca nu stim exact in ce lista sunt cuprinse. Lucram cu liste pe suport de hartie. Am primit si dischete cu noul program, dar nu avem motor de cautare dupa denumire. Ar fi ideal sa le cautam asa, dar programul nu contine si aceasta optiune. Medicamentele sunt trecute in ordinea alfabetica pe liste. E singurul lucru care ne ajuta. Cert este ca aceasta schimbare ne-a ametit pe toti”. In aceste conditii si aglomerarea cabinetelor este inevitabila. &#8222Toate schimbarile dezorienteaza, iar noile prescrieri ne-au ingreunat si mai mult munca, este si parerea dr. Emilian Bibire, medic in Corbasca. Sunt denumiri complicate, in limba latina, pe care nu le putem gresi. Cert este ca toate aceste probleme care ne afecteaza si pe noi, ca medici, dar si pe pacienti, decurg din faptul ca nu exista un sistem unitar in prescrierea si eliberarea medicamentelor”.

Medicamente ieftine, tratament pe masura

Pentru obtinerea medicamentelor dupa noile liste de compensate, asiguratul poate opta pentru produsul de baza (cel mai ieftin), care se vinde la pretul de referinta si este gratuit sau compensat in proportie de 90 sau 50 la suta. Pentru un produs mai scump, el trebuie sa suporte diferenta fata de pretul medicamentului de baza. Medicii mai spun ca ceea ce se intampla acum este bataie de joc fiindca, in mod normal, ar trebui sa prescrie bolnavilor medicamentele care ii pot vindeca mai bine si nu pe cele mai ieftine. &#8222Prescrierea unui medicament dupa DCI nu ne garanteaza calitatea si cantitatea, mai spune dr. Bibire. In acest fel, nu avem control nici asupra tratamentului”.

Biletel prins la reteta

De la intai august este mult mai greu si pentru farmacisti sa faca fata eliberarii retetelor. Fiecare bolnav solicita mai multa atentie si efort din partea farmacistilor. &#8222In programul pe care il avem in calculatoare sunt trecute denumirile comerciale, ne-a declarat o farmacista. Medicii trebuie sa treaca insa pe retete denumirile comune internationale. Ne ia ceva timp sa cautam medicamentele dupa substanta lor activa, dar ne mai ajutam si de carti. Unii bolnavi vin cu reteta, dar si cu un biletel de la medic pe care este specificat medicamentul recomandat. Noul mod de prescriere ne obliga sa fim mai atenti si sa acordam mai mult timp fiecarui pacient. Trebuie sa le prezentam toate medicamentele care contin substanta activa recomandata de medic, atat pe cele romanesti, cat si pe cele straine”.

Declaratii contradictorii la Casa de Asigurari

&#8222Nu avem semnale din teritoriu ca noul sistem de prescriere a medicamentelor compensate ar crea nemultumiri, declara dr. Florina Buzdugan, purtator de cuvant al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate. Nu s-au plans nici medicii, nici farmacistii, nici asiguratii. Poate este un pic mai dificil, dar acest sistem a functionat si cu trei ani in urma”. Pe de alta parte, dr. Ileana Tudoran, de pe pozitia de medic sef al CJAS pana astazi, acuza degringolada din sistem. &#8222Ca acum nu a fost niciodata, declara dr. Tudoran. Putem intra lejer in Cartea Recordurilor: in nici o tara din lume nu s-a schimbat modul de prescriere a medicamentelor de cinci ori intr-un an. In loc sa se faca pasi spre redresare nu se reuseste decat bulversarea tuturor celor implicati”.Scris de Roxana NEAGU/ Doina MINCU

Trei membri ai PRM Bacau o acuza pe Angela Bogea, presedintele organizatiei judetene, de fals si uz de fals. Mai exact, ar fi vorba de fabricarea unor liste de sustinere a infiintarii Partidului Popular. Ei au sesizat Parchetul si au cerut expertiza grafologica. Angela Bogea neaga acuzatiile si sustine ca cei trei fac valva din dorinta de a ajunge presedinti la PRM altfel decat in mod democratic.

La sfarsitul saptamanii trecute, trei membri ai Partidului Romania Mare (PRM) – Filiala Bacau au initiat o actiune impotriva Angelei Bogea, presedinte al PRM Bacau. Ioan Enasoae, prim-vicepresedinte, Teodor Stanciu, secretar, si Valeriu Uricaru, vicepresedinte, toti membri in Biroul Executiv, s-au adresat Parchetului. Ei sustin ca Angela Bogea a falsificat liste cu semnaturi si au cerut sa se faca expertiza grafologica. Cei trei acuza ca listele respective ar fi fost folosite pentru a-i ajuta pe disidentii Corneliu Ciontu si Anghel Stanciu sa infiinteze Partidul Popular dupa ce Corneliu Vadim Tudor s-a intors in PRM si i-a exclus pe acestia din partid. Mai mult, Valeriu Uricaru spune ca aceste liste le-au fost atribuite si ca in &#8222Tricolorul”, ziarul PRM, au fost terfeliti si numiti &#8222ciumeti”. Dupa intoarcerea lui Vadim Tudor au existat discutii in partid, sustine Ioan Enasoae. &#8222Angela Bogea ma tot intreba ce parere am, daca intru in Partidul Popular, dar eu i-am spus clar ca nu plec din PRM”. Cand s-a discutat despre alegeri, Ioan Enasoae i-a spus Angelei Bogea ca vrea sa candideze la functia de presedinte. &#8222Din acel moment s-a declansat conflictul, spune Ioan Enasoae. . Se referea la cei care vor schimbari in PRM Bacau”. Enasoae, Stanciu si Uricaru sustin ca Vadim Tudor a cerut listele de la Tribunal pentru a verifica cine a semnat pentru PP. &#8222A vrut sa ma caute pe lista, sustine Uricaru. Le-am cerut si eu prin fax de la Bucuresti”. Intrat in posesia listelor, sustine el, le-a verificat si a contactat persoanele care semnasera. &#8222Am descoperit ca sunt facute din birou, dupa liste mai vechi, intocmite cand a candidat CVT la functia de presedinte al tarii, declara si Ioan Enasoae. Scrisul e al Angelei Bogea si al altor trei fete de la noi”. El sustine ca Angela Bogea incuiase usa sediului PRM si ca, in acea perioada, numai ea a avut cheia. Pe lista figureaza membri ai PRM, dar si 30 de cadre didactice. Reclamantii sustin ca, intrebate, persoanele au negat ca au semnat pentru infiintarea PP. Cei trei au si declaratiile presedintilor din Tg. Ocna, Onesti si Beresti Tazlau. Vineri, Enasoae, Stanciu si Uricaru au sesizat Procuratura, invinuind-o pe Angela Bogea si pe colegele ei din PRM de fals, uz de fals, fals in acte publice si folosire de inscrisuri. &#8222Ne intereseaza in primul rand sa nu fim acuzati noi ca am fi facut aceste liste”, sustine Ioan Enasoae. Ei o mai invinuiesc pe Angela Bogea ca nu le-a permis sa se ocupe de organizatii, tot din teama ca ii vor uzurpa pozitia: &#8222Am vrut sa facem teren, dar nu ne-a permis, afirma Stanciu. Alegerile au fost amanate din cauza ca nu am reusit sa organizam sedinte in teritoriu pentru desemnarea delegatilor la Conferinta judeteana a PRM. Lucrurile nu merg bine, nu e , asa cum pretinde Bogea. Organizatia de femei exista doar teoretic, iar OTRM are atatia membri activi cate functii”. Legat de &#8222inactivitate”, Codruta Arvinte ii contrazice, aratand ca sambata, 6 august, a avut loc Conferinta judeteana a OTRM, ea fiind realeasa in functia de presedinte al tinerilor PRM-isti. Cat priveste acuzatiile de fals, Angela Bogea, presedinte al organizatiei judetene a PRM Bacau, arata ca sunt absolut nefondate si cere dovezi in original, nu &#8222niste copii” ale unor liste oarecare, primite pe fax. &#8222Modul in care domnul Valeriu Uricaru vrea sa obtina functia de presedinte al Filialei Bacau contravine tuturor regulilor democratiei interne de partid, spune presedinta organizatiei judetene a PRM. Nu sunt adepta scandalurilor si consider ca rufele trebuie spalate in familie, nu in public”. Ea declara ca Valeriu Uricaru, Ioan Enasoae si Teodor Stanciu, care au facut &#8222poteca” la Bucuresti, ar trebui sa aiba rabdare pana la Conferinta judeteana a PRM, singura in masura sa dovedeasca cat de puternic e partidul. &#8222Le doresc succes in alegeri, spune Angela Bogea. Toate demersurile lor m-au intarit si m-au hotarat sa recandidez la functia de presedinte al filialei. Sunt convinsa ca membrii PRM Bacau vor fi capabili sa aleaga neghina de graul sanatos”.Scris de Silvia PATRASCANU

Toate pietele din judet incalca normele de igiena, de ventilatie si de temperatura optima. Primarii ignora insa aceste probleme, si de cele mai multe ori le neaga existenta. Fie ea de vita, pasare sau porc, carnea este unul dintre alimentele de baza din alimentatia noastra zilnica. Acelasi statut il au si produsele lactate. Se pare ca riscurile la care ne supunem in fiecare zi cumparand din pietele bacauane sunt mult mai mari decat ne-am fi imaginat.

Sisteme de ventilatie care nu mai fac fata solicitarilor, igienizarea necorespunzatoare a sistemelor de canalizare, subdimensionarea spatiilor de transare a carnii dar si imposibilitatea de a mentine o temperatura constanta, adecvata produselor din carne si lapte au fost neregulile descoperite de inspectorii sanitari din cadrul Directiei Veterinare si Pentru Siguranta Alimentelor la ultimul control de anvergura efectuat in pietele din judet. Situatia constatata pe teren este una de-a dreptul dramatica. Nici o piata din judet nu indeplineste in totaliate normele tehnice si de igiena stabilite prin Hotararea de Guvern 1189/2002. Exceptie fac doua boxe de carne din Piata Centrala din Bacau. Astfel, de fiecare data cand ne facem piata riscam sa punem in sacosa alimente care au inceput sa se altereze sau care sunt infestate cu diversi microbi. &#8222Noi am adus la cunostinta tuturor primariilor din judet aceste deficiente. In aceeasi ordine de idei, au fost informati si agentii economici care au astfel de spatii sau care desfasoara activitati de acest gen”, a afirmat purtatorul de cuvat al DSV, Sorin Ivanciu.

Alba-neagra cu sanatatea noastra

Primarii, cel putin cei care au raspuns la telefon sau nu sunt plecati in concediu, s-au spalat pe maini de responsabilitate. Primarul din Comanesti, Viorel Miron, spune ca piata din orasul sau e una buna. &#8222Probabil ca au gasit. Nu stiu nimic. Nu am fost anuntat la Primarie. S-a infundat ceva la canalizare, dar problema a fost remediata. Piata este foarte buna, spatiile sunt foarte bune. Doar nu o sa ma apuc acum sa schimb piata dupa fiecare noua regula?” Intr-o situatie identica se gaseste si viceprimarul din Moinesti, Neculai Nichifor care pune la indoiala chiar si veridicitatea controlului DSV. &#8222Eu cred ca nu a fost nimeni. Daca ar fi trecut, trebuiau sa vina intai la noi. Nici seful pietei nu mi-a dat nici o informatie, cu toate ca luam zilnic legatura”, a afirmat acesta.

Praf in ochii lumii

Sunt cazuri cand problema este &#8222respinsa” de la bun inceput. &#8222La noi se lucreaza. Singura problema de la Tg. Ocna este aceea ca nu avem apa. Dar pana sambata speram sa o remediem. La branzeturi activitatea se desfasoara pe un spatiu restrans si igienizarea a fost facuta. Chiar acum (n.r. ieri) ma voi duce sa verific.”, ne-a declarat Stefan Silochi, primar in Tg.Ocna. Dupa controalele efectuate, inspectorii le-au dat dispozitie primariilor si agentilor economici care desfasoara astfel de activitati sa remedieze deficientele intr-o saptamana. In caz contrar, pietele agroalimentare vor fi inchise, iar administratorii lor vor fi obligati la achitarea unei amenzi contraventionale de 30 de milioane de lei.

Hala de carne din Piata Centrala a fost inchisa de doua ori intr-o luna

Mirosul din Hala de lactate din Piata Centrala a municipiului Bacau ii alunga pe cumparatori si ii repugna pe producatori. &#8222Cand intri in Hala si simti mirosul ingrozitor iti vine sa fugi, nicidecum sa cumperi marfa, a declarat Magdalena Vita, cumparator. Dar, uneori esti nevoit pentru ca alt loc de unde poti cumpara lactate nu exista”. Lipsa unui alt spatiu de comercializare ii determina pe producatori sa accepte conditiile primitive existente in Hala. &#8222Nu avem in alta parte unde merge sa ne vindem marfa si asa trebuie sa suportam conditiile”, a marturisit Gheorghe Ilincai, producator. Vinovati de aceasta situatie se fac: ventilatia primitiva, lipsa conditiilor de canalizare, igienizarea necorespunzatoare, temperatura ridicata din ultima perioada si perisabilitatea marfii. Chiar daca Directia Pietelor se ocupa de administrarea spatiului se pare ca nimeni nu se face vinovat de riscul crescut de imbolnavire a bacauanilor. &#8222Noi spalam si dezinfectam piata in fiecare seara dupa inchiderea Halei, a declarat Constantin Scripat, directorul Directiei Generale de Administratie a Pietelor. Desi producatorii agricoli nu-si lasa peste noapte marfa in Hala, iar noi aerisim si spalam in cursul serii, mirosul urat persista. Asa incat ne-am orientat atentia si asupra agentilor economici care comercializeaza produse lactate in Hala. Directia Sanitar Veterinara (DSV) a facut control la acesti agenti economici. Neregulile gasite de DSV nu

mi-au fost comunicate”. De asemenea, din cauza conditiilor derizorii, Hala de carne din Piata Centrala a fost inchisa pentru a doua oara intr-un interval de o luna.Scris de Alexandra SIMION /Iulia CUCU

Deblocarea soselei de utilajul care s-a rasturnat, vineri dimineata, la intrarea din partea sudica a Bacaului a durat mai mult decat au preconizat politistii de la Serviciul Politiei Rutiere. Si asta, pentru ca macaraua de mare tonaj venita de la Carom Onesti nu a putut ridica podul feroviar. „In situatia data s-a apelat la spijinul unui profesor universitar de la Facultatea de Drumuri si Poduri, din Iasi, ne-a declarat inspectorul principal Teo Iacovache, de la SPR Bacau. Acesta a venit cu o presa speciala cu carbon, o inventie proprie. Cu ajutorul ei s-a reusit ridicarea podului de fier cu aproximativ un metru. Operatiunea a fost de durata, pentru ca a trebuit sa se sparga si carosabilul. Vineri, la ora 21:00 s-au apucat de treaba si au terminat sambata dimineata, la ora 4:00”. Dupa ce utilajul a fost scos de sub pod, a urmat operatiunea de incarcare a lui pe autotren si transportul catre Roman. O patrula de politie a insotit convoiul pana la granita cu judetul Neamt, unde a fost preluat de politistii nemteni. Utilajul buclucas a parasit judetul Bacau abia sambata seara, la ora 20.00. Dosarul privind incidentul de vineri este insa departe de a se incheia. In urmatoarea perioada, se va face o ancheta pentru stabilirea cauzelor evenimentului rutier, dar si a celor buni de plata. Pagubele produse de utilajul rasturnat sunt imense. Primaria Bacau deja a declarat ca, pentru refacerea infrastructurii deteriorate, ar fi nevoie de 100 milioane de lei. Urmeaza ca si CRF -ul sa stabileasca prejudiciul cauzat. De retinut ca podul feroviar nu mai poate fi utilizat, pana cand nu se reface structura de rezistenta a acestuia. Tinand cont de imprejurarile accidentului, anchetatorii vor trebui sa afle cine va plati oalele sparte: soferul Janowiak Rafal si societatea Heawy din Cehia pe care o reprezenta, societatea de transport care ii insotea la destinatie sau persoanele care au intocmit autorizatiile de deplasare in Romania?! „Pentru ca prejudiciul este foarte mare, noi deocamdata am intocmit un dosar pe care l-am prezentat Parchetului de pe langa Judecatoria Bacau. Este primul pas in ancheta ce va urma ” a mai spus inspectorul principal Iacovache.
Scris de L. Adochitei

Dupa ce s-au intors in tara bacauanii plecati la munca in strainatate, preturile apartamentelor au crescut cu trei pana la zece la suta. Cei mai multi dintre ei sunt interesati atat de terenuri situate in apropierea municipiului cat si de spatiile comerciale. Inca de la sfarsitul lunii iulie, bacauanii plecati la munca in Italia au inceput sa se intoarca.

Timp de aproximativ doua luni, in functie de cat se crede ca &#8222italienii” raman in tara, proprie-tarii de apartamente au marit preturile. &#8222Proprietarii de apartamente au ridicat putin preturile de vanzare ale apartamentelor, afirma Carmen Pop, angajata a unei agentii imobiliare din Bacau. Vara, apartamentele se vand mai bine. Spre deosebire de anii anteriori, anul acesta cresterea preturilor nu a fost atat de mare. Cei mai multi, insa, isi indreapta atentia spre terenuri sau chiar case deja construite&#8221. Preturile variaza de la o zona la alta, si chiar de la o strada la alta, iar stabilirea pretului unui apartament depinde de mai multi factori: zona in care este amplasat, etajul, imbunatatiri (daca este cazul) si suprafata. Cele mai scumpe apartamente sunt cele din zona centrala, respectiv strazile Razboieni si Nicolae Balcescu, unde apartamentele se vand in general cu preturi ce variaza intre 45.000 si 60.000 cele cu doua camere si 50.000 si 70.000 cele cu trei camere. Pe perioada verii acestea, sunt mai scumpe cu 2.000 pana la 5.000 de euro. Pretul unui apartament din zona Bistrita Lac variaza intre 40.000 si 50.000 de euro cu doua camere si 45.000 si 65.000 de euro cu trei camere. La concurenta cu zona Bistrita Lac este strada Energiei, unde preturile apartamentelor sunt aproximativ aceleasi. Si strada Marasesti este printre zonele in care apartamentele sunt destul de scumpe, pretul fiind ceva mai mic decat cel al apartamentelor de pe strada Energiei. Cele mai ieftine apartamente sunt cele situate pe strazile Milcov, Cornisa sau Miron Costin, unde preturile variaza intre 25.000 si 35.000 de euro, insa acestea sunt mai putin cautate pe perioada verii. In ceea ce priveste terenurile, acestea se vand in perioada verii cu preturi cuprinse intre 15 si 35 de euro metru patrat, in functie de zona. Spre exemplu, terenurile din zona Bogdan Voda se vand cu 15 – 20 de euro metrul patrat, cele de pe Calea Romanului cu 25 – 30 de euro metrul patrat, iar cele din Gheraiesti sau Serbanesti, cu peste 30 de euro metru patrat. Spatiile comerciale se pot de asemenea inchiria sau vinde. In functie de zona si vad, acestea au preturi cuprinse intre 6 si 600 de euro/mp/luna la inchiriere si 2.500 si 3.000 de euro/mp la cumparare.

Scris de Alina RATA

Va mai amintiti gluma aceea, despre comerciantul care spune despre o marfa ca &#8222este, dar s-a terminat”? Ei, aceeasi perplexitate au

avut-o ieri reporterii DESTEPTARII, in incercarea de a da de urmele directorimii si demnitarilor Bacaului. Am ales pentru documentare ziua de vineri. In aceasta zi, ca si lunea, functionarii spun ca nici iarba nu creste. Adica doar n-o sa se omoare cu munca. Doamne fereste! In raidul nostru de ieri, am constatat ca persoanele platite cu bani publici dispar sa-si faca week-endul mult mai devreme decat le permite legea. Foarte putini sefi de institutii erau la post inca de la prima ora a diminetii. Exceptii care confirma regula nepasarii in institutiile publice.

Sefii de la Palat sunt iesiti &#8222momentan”, toata ziua

Ora 8.15 minute. Relaxare totala in Prefectura. E clar! &#8222Stapanul” nu-i acasa. Si chiar asa stau lucrurile! O stie pana si gardianul de la intrare. &#8222Inca

n-a venit dom&#8217 prefect !” spune el plin de sine catorva tarani care stau, sfiosi, cu palariile in mana. Acestia ar mai vrea sa intrebe ceva. Dar vad mutra acra a agentului de paza si

dau din maini a lehamite. Si functionarii se pare ca au informatii precise despre sef. Prin usile deschise ale birourilor de la parter se vad figurile somnoroase ale salariatilor si cafelele aburinde din fata lor. &#8222A ajuns prefectul la serviciu sau nu? Are o condica de semnat sau vine la birou cand are chef?” Intrebarile acestea aveau sa se lamureasca in curand. &#8222Domnul prefect Berca nu vine pana saptamana viitoare”, replica politicoasa

secretara. Aha! Deci asa se explica plictiseala si dorul de week-end care se simte peste tot.

Dar ce se intampla la Consiliul Judetean? Domnul presedinte sau cei doi vicepresedinti sunt sau nu punctuali la serviciu, in ultima zi de lucru a saptamanii? Deschid usa de la secretariat cu mare curiozitate. Secretara ridica o spranceana a mirare, cand solicit o intrevedere cu Dragos Benea. &#8222Nu este. Mai asteptati putin. Trebuie sa apara”. &#8222Cand oare?, intreb in sinea mea. La noua? La zece?” Cer cu doamna vicepresedinta, Angela Bogea. &#8222Aveti intalnire fixata cu dumneaei?”, ma intreaba fara menajamente secretara. &#8222Nu!” raspund scurt. &#8222Si doamna Bogea mai intarzie. Un pic! Ajunge in cel mult jumatate de ora”. Celalalt vicepresedinte al Consiliului Judetean nu are secretara. Bat politicos la usa pe care scrie cu litere de o schioapa &#8222Victor Mitocariu”. Nu se aude nici un raspuns. Incerc sa intru. Ha, ha! Usa incuiata. E boierie mare la Consiliul Judetean. Sefii isi incep vinerea cu o binemeritata pauza. Ziua a fost scurtata din ambele sensuri: dimineata si dupa-amiaza. Dar oare in momentul de fata este de gasit un sef in Prefectura Bacau? Da! In cele din urma, am gasit pe cineva constiincios. Subprefectul Constantin Avram. La ora 8.25, prins pana peste urechi in treburi. Secretara dumnealui m-a rugat sa astept cateva minute, pana se elibereaza un pic. I-am multumit frumos, am motivat ca mai am de rezolvat o problema in zona, dar ca revin imediat. La ora 13.00 curiozitatea imi da iarasi ghes. &#8222Domnul presedinte Benea este iesit momentan, se aude, de la celalalt capat al firului telefonic, vocea mieroasa a secretarei . Nici doamna Bogea nu este momentan in birou. Sigur ca revin, dar nu stiu cand. A, a!Domnul Mitocariu este intr-o sedinta, in sala mica”. Ultima informatie o verific usor. Nici o intrunire la Consiliul Judetean. Inchid telefonul rapid. Nu de alta, dar eu, bietul contribuabil, nu vreau sa tulbur week-endul prelungit al autoritatilor judetene.

Stavarache a lasat Primaria pe mana gardienilor

Cand bacauanul are o problema care tine de urbea in care isi duce traiul zilnic, primul gand ii zboara la Primarie si la edilii care in mod firesc ar trebui sa ii rezolve neajunsul. Cam la fel am incercat sa procedam si noi, vineri dimineata. Zi &#8222scurta”, cum au poreclit-o bugetarii. Aveam sa descopar mai tarziu ca, asa cum bine a zis un cunoscut demnitar literat de pe la noi, ce e de stat… sta. Bunaoara, la fix ora 8.26, pe cand paseam pe scarile Primariei Bacau, vreo 7-8 angajati ai institutiei organizasera un soi de stransura, claca, sezatoare, furcarie, habara sau, daca vreti, o reuniune matinala. Nici o reactie fata de cei care veneau in Primarie, inclusiv fata de subsemnatul. Probabil, erau cunoscutii casei. Mai putin eu. Un gardian isi taia cu meticulozitate unghiile de la maini, altii erau prinsi intr-o discutie despre nu stiu de incident domestic…

L-am intrebat, totusi, pe unul dintre vajnicii gardieni cum as putea sa discut cu primarul Romeo Stavarache. Dupa ce m-a intrebat daca am vreo programare sau asa ceva, mi-a raspuns sec ca primarele nu este in cladire. Am insistat sa intreb unde ar putea fi. &#8222Nu a venit inca la serviciu, a fost raspunsul. Incercati sa luati legatura cu purtatorul de cuvant, Ionut Tomescu&#8221. Stiam dinainte ca Tomescu era in concediu. &#8222O fi la Primaria 2!&#8221, suna o alta voce ce arata ca vrea sa incheie dialogul. &#8222Nici domnul vice Onica?, am intrebat din nou. A urmat un telefon la secretariat, pentru a verifica daca domnul Onica este disponibil pentru presa. A urmat raspunsul lesne de ghicit: &#8222Reveniti dupa ora zece”. Sa fi avut vreo legatura aceasta trimitere (mai mult sau mai putin eleganta) la plimbare cu faptul ca reprezentam ziarul Desteptarea? As vrea sa cred ca nu. Am mai avut o tentativa de a sta de vorba cu primarul Stavarache si dupa ora pranzului, fara nici o sansa, insa.

Vid de putere la Asigurarile de Sanatate

Tot ieri, in jurul orei 8.30 la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate era o liniste totala. Pe holul lung de la intrare nu era nimeni, probabil era prea dimineata si lumea inca nu se dezmortise. Intram fara nici o problema, pentru ca paznicul nu era la usa, si mergem la &#8222Relatii cu publicul&#8221 unde intrebam de dr. Maria Tioc, directoarea CNAS. Suntem trimisi la un etaj mai sus sa intrebam acolo, pentru ca nu se stia nimic de aceasta. Iesim si, cand sa urcam, dam peste paznic, care ne intoarce din drum. Ii spunem ca vrem sa stam de vorba cu dr. Maria Tioc, dar primim un raspuns confuz. &#8222Nu cred ca este doamna directoare, din cate stiam eu a plecat Bucuresti. Totusi, mergeti si vorbiti cu dr. Florina Buzdugan, care este purtator de cuvant&#8221, a afirmat portarul. Intram din nou in compartimentul &#8222Relatii cu publicul&#8221 unde ni se spune sa asteptam sa coboare dr. Buzdugan. Stam zece minute, un sfert de ora, dupa aproape 20 de minute apare purtatoarea de cuvant pe care o intrebam de sefa CNAS. &#8222Astazi (ieri n.r.) nu o puteti gasi pentru ca este plecata la Bucuresti, afirma aceasta. De fapt, este plecata la Bucuresti de ieri si nu stiu exact cand se intoarce. Trebuia sa rezolve niste probleme de serviciu, nu pot sa va spun exact despre ce este vorba. Probabil ca luni va putea fi gasita&#8221.

Mihai Banu, dus la sedinte-fantoma

Desi in fiecare institutie sunt o multitudine de probleme de rezolvat, se pare ca directorii care ar trebui sa se ocupe de acestea isi modifica programul dupa bunul plac. Am facut o vizita si la Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, unde, de asemenea, directorul nu a putut fi gasit. Asta se intampla in jurul orei 8.15. Am intrat in institutie, am mers la secretariat, iar de acolo ni s-a zis ca: &#8222Domnul director, Mihai Banu, nu este momentan. Mai exact a plecat la o sedinta care are loc la Prefectura. Sedinta incepe la ora 9&#8221. Curiozitatea ma impinge sa intreb daca a fost dimineata la serviciu. &#8222Nu a fost, imi raspunde secretara. A plecat direct la Prefectura, pentru ca nu a avut timp sa mai vina pe la serviciu. Cautati-l mai tarziu, poate o sa il gasiti&#8221. Am incercat si mai tarziu, dar in zadar. De fiecare data am primit acelasi raspuns: &#8222Nu a ajuns, incercati mai tarziu&#8221. Potrivit afirmatiilor facute de secretara Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Mihai Banu ar fi fost prin directie pret de cateva clipe, pentru ca a avut o sedinta scurta, dupa care a plecat. Unde? Prin Bacau, se pare, pentru ca secretara a completat ca: &#8222…daca vreti neaparat sa vorbiti cu el, sunati-l pe mobil, pentru ca este pe aici prin imprejurimi si nu cred ca il derajati. Din ce stiu eu, nu este plecat din municipiu. Daca nu este ceva urgent, reveniti luni dimineata cu un telefon&#8221.

Scris de Alina RATA/A. BERUICA – Scoala de presa/Lili ADOCHITEI/Florentin RADU

Ieri, circulatia rutiera in partea de sud a orasului a fost blocata aproape toata ziua, iar podul feroviar din zona a devenit inutilizabil, din cauza incarcaturii unui autotren. Conducatorul autovehiculului, polonezul Janowiak Rafal, sustine ca el nu are nici o vina, deoarece utilajul pe care-l transporta se incadra in limitele de inaltime ale podului. Specialistii fac cercetari pentru a afla ce a cauzat grozavia.

Un incident mai putin obisnuit a condus atat la blocajul circulatiei feroviare catre zona industriala a municipiului Bacau, cat si la perturbarea traficului rutier in partea de sud a orasului. Motivul &#8211 un utilaj de mare tonaj, care la intrarea in Bacau, practic, a ridicat de pe piloane podul feroviar (de la intersectia strazilor Condorilor cu Republicii) si a distrus covorul asfaltic. Nimeni nu stie inca unde s-a strecurat greseala de calcul. „Inaltimea podului este de 4.30 metri, ne-a declarat inspectorul principal Dorin Roman, de la Biroul Politiei Rutiere Bacau.

&#8222Am crezut ca a fost o explozie la CET”

De cealalta parte, autotrenul cu numarul de inmatriculare CNA 96 AE, la volanul caruia

se afla cetateanul polonez Janowiak Rafal, are acte in regula si toate autorizatiile necesare. Gabaritul transportului a fost stabilit la 4,25 metri. In mod teoretic, autovehiculul trebuia sa intre in oras fara probleme&#8221. Din pacate, nu a fost asa. In momentul in care polonezul a incercat sa treaca pe sub podul feroviar, utilajul pe care-l transporta s-a izbit violent in armatura podului, a alunecat de pe platforma autotrenului si s-a intepenit in pozitie oblica. „Nu am vazut cand s-a izbit masina de pod, dar am auzit bubuitura, povesteste bacauanul Alecu Lascarache. A fost asurzitoare. Si eu m-am speriat de moarte, dar va spun ca un vecin de-al meu a cazut din picioare. Pana sa ajung aici, am crezut ca a fost vreo explozie la CET&#8221.

Accident inexplicabil

Polonezul Janowiak Rafael trebuia sa ajunga cu utilajul la Roman. Nu era singur. In spatele autovehiculului condus de el se afla un alt autotren care transporta un utilaj asemanator, destinatia fiind aceeasi. Colegul lui Janowiak nu a apucat sa mai treaca pe sub pod. A vazut grozavia si a franat imediat. „Nu stiu cine se face responsabil de ceea ce s-a intamplat, ne-a declarat unul din insotitorii transportului, Florin Teodorescu. Masinile noastre nu au depasit gabaritul. Avem toate autorizatiile in regula. Nu-mi dau seama din ce cauza s-a produs incidentul&#8221. Cert este ca in cateva minute de la rasturnarea utilajului, circulatia rutiera in zona a cunoscut un blocaj fara precedent. Daca in municipiul Bacau se mai putea circula pe un fir, ca sa ajunga pe DN2 conducatorii auto erau nevoiti sa dea dovada de o rabdare teribila. „Se va face o ancheta pentru stabilirea cauzelor incidentului. Chiar daca, teoretic, podul are 4.30 metri, inaltimea lui este de fapt de 4.70 metri. Banuim ca soferul a pus o frana la trecerea pe sub pod si masina a balansat pe verticala. Insa, acum principala noastra prioritate este sa gasim o cale de deblocare a traficului rutier. Operatiunea de indepartare a utilajului este de durata, motiv pentru care trebuie sa gasim o alta solutie de fluidizare a circulatiei. Cred ca si la ora 22.00 vom fi pe aici”, a precizat comisarul

sef Sabin Spataru, seful Serviciului Politiei Rutiere Bacau”. Politistii spun ca pentru a indeparta bucata uriasa de metal de pe sosea trebuie ca podul feroviar sa fie ridicat cu o macara de mare tonaj. „Singura unitate care are in dotare asa ceva este Carom Onesti, spune inspectorul principal Teo Iacovache, de la Serviciul Politiei Rutiere. Mai repede de opt ore, traficul nu va fi deblocat, in nici un caz&#8221. Vinerea, circulatia rutiera este mai intensa ca de obicei. Conducatorii auto nevoiti sa tranziteze sau sa iasa din oras spre sudul judetului au fost obligati sa aleaga niste rute ocolitoare, incomode si, de asemenea, foarte aglomerate.

Scris de Lili ADOCHITEI

I-am votat in speranta ca vor face ceva pentru judet. La cinci zile de la aprobarea primelor fonduri pentru reconstructia caselor din zonele sinistrate, majoritatea reprezentantilor nostri in Parlament, si-au dat masura ignorantei si nepasarii lor fata de cei care i-au cocotat in scaunele caldute de demnitari. Ieri, habar nu aveau de decizia luata de ministrul Lucrarilor Publice, conform careia sinistratii din Bacau vor fi nevoiti sa-si ridice case cu materiale de constructii in valoare de 136 milioane de lei. Dar daca unii nici nu stiau despre ce este vorba, altii au fost de-a dreptul iritati de faptul ca i-am deranjat din concediu.

Dureros, dar adevarat. Gravele probleme care i-au coplesit pe sute de locuitori de pe Valea Muntelui si celelalte zone calamitate, ii lasa indiferenti pe majoritatea parlamentarilor bacauani. Dupa ce luni, 1 august, prefectul de Bacau Gabriel Berca si vicepresedintele CJ Angela Bogea, au avut o intalnire la Bucuresti cu ministrul Lucrarilor Publice(unde s-a aprobat suma de 136 de milioane de lei care va fi data pentru fiecare gospodarie distrusa de inundatii-in materiale de constructii: tabla, ciment, usi , ferestre, var si lemn), parlamentarii de Bacau, habar nu au de decizia luata. „Nu stiu&#8221, „nu cunosc&#8221, „nu am primit nimic oficial in aceasta privinta&#8221 sau „Ma lasati?! Sunt in concediu!&#8221 Acestea au fost cele mai des intalnite raspunsuri. Problema i-a depasit atat pe membrii partidului de opozitie, PSD, cat si pe cei ai aliantei PNL-PD aflate la guvernare. Cat despre independenti…

Concediul unui deputat, mai important decat sinistratii

Situatie de-a dreptul stupefianta. Problemele sinistratilor au devenit insignifiante pe langa odihna unui ditamai parlamentarul de Bacau. Replica deputatului independent Olguta Cocrea ne-a lasat pur si simplu fara cuvinte: „Sunt in concediu. Chiar nu vreti sa ma lasati sa am parte de un concediu linistit. Sunt intr-o statiune balneo-climaterica de tratament. Dupa ce ma intorc va voi da mai multe informatii.&#8221 In principiu, bacauanii au desemnat-o pe fosta lidera de sindicat sa le apere interesele in Parlament, mai ales in situatii limita asa cum este cea in care se afla acum miile de bacauani afectati de inundatii. Se pare, insa, ca un concediu de demnitar nu poate fi intrerupt nici macar pentru a afla cum sunt ajutati de altii, proprii votanti.

Pentru PSD sinistratii sunt departe

Desi au trecut cateva zile de la aprobarea sumei care va fi alocata de Guvern pentru reconstructia caselor distruse de inundatii, hotararea nu a avut ecoul la care ne-am fi asteptat, in randurile alesilor bacauani. „In acest moment nu stiu sa va spun valoarea acestei sume. Stiu doar ca suma alocata anul trecut a fost de 300 de milioane de lei. Pana nu stim suma exacta nu putem initia o interpelare parlamentara. Interpelarea are un accent critic si nu trebuie sa politizam aceasta problema.&#8221, ne-a declarat Catalin Mardare, senator PSD de Bacau. Un raspuns similar ne-a fost oferit si de deputatul aceleiasi formatiuni politice, Gabriel Vlase. „Nu stiu suma exacta. Era la nivel de intentie sa se scoata niste bani de undeva, nu stiu de unde. Stiu doar ca au fost alocati 200 de miliarde de lei pentru reabilitarea infrastructurii si ca anul trecut s-au acordat 250 de milioane pentru fiecare sinistrat care si-a pierdut casa. Oricum, la Bucuresti nu ai cu cine sa discuti subiectele astea.&#8221, a afirmat Vlase.

In miezul problemei la televizor, in realitate pe dinafara

Situatia nu este cu nimic diferita nici in tabara aflata la guvernare. Desi au aparut in permanenta pe ecranele televizoarelor agitandu-se pe langa prim-ministrul Tariceanu cand acesta facea vizite pe stadion la Comanesti, parlamentarii puterii sunt depasiti de situatie. „Toata suma aprobata pana in acest moment consta in cei 200 de miliarde de lei pentru infrastructura si cate 8 milioane de lei pentru fiecare familie care si-a pierdut casa. In acest moment sedinta de Guvern este in desfasurare dar nu cred ca este inclus si acest punct pe ordinea de zi&#8221, ne-a declarat deputatul liberal Valeriu Gheorghe. Desi cunoaste cu aproximatie valoarea materialelor de constructie care le da Guvernul, deputalul democrat Liviu Miroseanu are sperante mari. „Suma aproximativa este de 130 de milioane de lei pentru fiecare casa. Acesta este doar un avans. Valoarea finala va fi undeva intre 500 si 600 de milioane de lei. La fel ca si in Banat, se spera si obtinerea unor fonduri neguvernamentale. Nu stiu la cat se vor ridica acestea.&#8221, a afirmat deputatul Liviu Miroseanu.

Culmea ignorantei

Ignoranta parlamentarilor de Bacau in ceea ce priveste reconstructia caselor sinistratilor are si un varf – deputatul PNL Ionel Palar, demnitarul care, dupa cum singur declara, se ocupa direct de aceasta problema. „Nu stiu cifra exacta. Eu sunt unul din cei care se ocupa in mod direct de acest proiect. Stiu insa ca se va face o evaluare a caselor tip care urmeaza a fi construite. In cuantumul sumei rezultate se vor acorda materiale de constructii.&#8221, ne-a declarat Ionel Palar deputat din partea Partidului National Liberal. Nici colegul sau de alianta nu stie ca proiectele caselor exista si a mai fost folosit si anul trecut. „Din cate stiu, s-au dat 137 de milioane de lei pentru fiecare gospodarie. Nu putem face, deocamdata, o comparatie cu sumele alocate in vestul tarii. Acolo au fost mai multe tipuri de case: cu una, doua si trei camere. Oricum, sumele au fost mai mari. Eu sper ca cei 137 de milioane reprezinta doar inceputul. Vom mai discuta si vom vedea cat de mult poate fi majorata suma. Nu stiu sa se fi facut vreun proiect de casa pentru Moldova, dar speram ca la inceputul lunii august, dupa ce va fi definitivata problema amplasamentelor dar si cea a finantarii, vor putea demara si constructiile.&#8221

Parlamentari anonimi

Pentru ca am dorit sa aflam cat de aproape sau cat de departe sunt alesii bacauanilor fata de problemele propriilor alegatorii am incercat sa-i contactam pe toti cei 15 demnitari, insa inafara celor noua care ne-au raspuns la telefon, ceilalti sase s-au dovedit de negasit. E totusi vremea concediilor.Scris de Alexandra SIMION

Bacauanii ale caror pasapoarte au fost retinute in vama traiesc adevarate drame. Concediile visate luni sau poate chiar ani s-au transpformat in veritabile cosmaruri. Stranierii spun ca legal sau ilegal tot vor parasi tara.

Maria Luncanu (38 de ani) a plecat in Italia in luna ianuarie a acestui an. &#8222Sotul meu munceste acolo din 1995, explica femeia. Din 2000 are acte legale de sedere. Intai l-a luat pe fiul nostru in strainatate. Anul acesta am hotarat sa reintregim familia. Toti cei dragi erau peste hotare. Eu la ce sa mai raman in Bacau?” Chiar daca nu avea sa-si gaseasca imediat un serviciu, Maria avea unde sa stea. Sotul ei nu pierduse timpul aiurea in strainatate. In cei zece ani si-a intemeiat o adevarata gospodarie in Italia. Ca o rasplata pentru harnicia si destoinicia lui, patronii la care trudea bacauanul ii promisese ca o va ajuta si pe Maria sa intre in legalitate. &#8222In opt luni, nu au reusit sa se tina de cuvant, spune Maria Luncanu. S-au inasprit si la ei legile. Acum la inceputul lunii august eu si sotul meu ne-am hotarat sa ne intoarcem in Bacau. Sotul meu in concediu, iar eu ca sa imi pun pe pasaport o viza recenta, ca asa imi cereau italienii”. La Vama insa, familia Luncanu a avut o surpriza de proportii. Vamesii au retinut pasaportul Mariei pe motiv ca a depasit termenul legal de sedere. Femeia a plans, s-a milogit, a amenintat. Zadarnic. Vamesii au fost neinduplecati. &#8222Nu mai stiu ce sa fac, spune disperata femeia. Am zis ca venim acasa, in concediu si cand colo, a dat necazul peste noi. Cum sa plece familia mea in Italia fara mine?! Spuneti-mi! Pot sa lase copilul fara mama? Mi se pare o cruzime!” Sotul si fiul ei sunt la fel de necajiti. Din vacanta frumoasa pe care o asteptase atat de mult s-a ales praful. &#8222Daca vom ajunge intr-un fel sau altul in strainatate, nici nu mai vreau sa aud de Romania, spune suparat Iulian Luncanu. Renunt si la cetatenie. Este inadmisibil ceea ce se intampla”.

O adevarata drama traieste si o alta familie bacauana. Dupa trei ani petrecuti in strainatate, unicul copil al sotilor Rotaru, Catalin Ionut, de 21 de ani, nu a reusit sa-si faca acte legale de sedere. Chiar in prima luna cand a ajuns langa parinti, cineva i-a furat actele de identitate. A muncit la negru. Patronii nu l-au intrebat niciodata de pasaport sau buletin. Pentru ei conta doar sa fie bun de munca. &#8222Nu stiam de legea data in Romania. Am plecat din Torino duminica, la ora zece. Luni, la ora 5.00 era la granita. Am zis ca venim . Si cand colo fiul meu a ramas fara foaia consulara”, se plange Elena Rotaru. Parintii spun ca baiatul venise in Bacau doar cu dorinta de a-si face un nou buletin si pasaport. Actul de identitate nu va fi o problema imposibil de rezolvat. In ce priveste obtinerea unui nou pasaport, Catalin va trebui sa aiba rabdare cel putin un an de zile. &#8222Nu are nici un viitor in tara, spune mama tanarului, Elena Rotaru. Daca avea ce sa faca aici, nu emigra. Copilul meu este terminat acum, psihic. Daca nu se reintoarce cu noi in Italia se va intampla ceva rau cu el”. Femeia spune ca va urma toate caile legale si mai putin legale pentru a-si lua copilul in strainatate. &#8222Pe plan local, prin intermediul instantei, cumva trebuie sa depasesc acest prag. Nici nu ma gandesc sa plec in Italia fara baiatul meu”, declara hotarata Elena Rotaru. Pe plan local insa nu se poate trece peste lege. &#8222Cei care considera ca li s-a facut o nedreptate prin retinerea pasaportului in vama trebuie sa faca o contestatie la Directia Generala a Pasapoartelor, spune comisarul sef Ioan Matei, seful Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple Bacau. Alta solutie nu exista”. Noua lege privind regimul pasapoartelor in Romania a facut deja inconjurul lumii. Bacauanii care nu au acte legale de sedere in strainatate si-au luat gandul de a mai veni acasa. Cei mai multi se vor multumi sa vorbeasca la telefon cu persoanele dragi si sa stranga in suflet un dor cat lumea de mare. De copii, de iubite, de parinti. Scris de Lili ADOCHITEI

Temperaturile ridicate cat si vacanta ii determina pe liceeni sa petreaca tot mai mult timp la terase. Desi cei mai multi dintre ei sunt minori, acestia nu se sfiesc sa consume bauturi alcoolice. Ca sa nu se lase mai prejos, micile domnisoare beau cot la cot cu baietii. Pentru angajatii teraselor, vanzarea este mai presus decat legea. Pentru medici, excesul de alcool inseama coma sau sevraje grave.

Inca dinainte sa se finalizeze anul scolar, mai exact de cand a dat caldura, adolescentii au invadat terasele si barurile. Chiar daca legea interzice vanzarea bauturilor alcoolice persoanelor cu varste sub 18 ani, personalul teraselor nu tine cont de acest lucru, atat timp cat „este vanzare si mai iese si un bacsis”. In timpul zilei mai gasesti cate o masa libera la terase, insa dupa ora 18 acestea sunt pline, iar aglomeratia dureaza de cele mai multe ori pana spre dimineata. Protagonisti sunt in aceasta perioada adolescentii. „Sunt in vacanta si ma plictisesc, afirma un licean de doar 16 ani. Decat sa stau in casa mai bine ies cu prietenii la o bere. La ce calduri au fost zilele trecute…ne stingem si noi setea si mai stam de vorba&#8221. Colegul lui „de bere&#8221, care este tot minor, nu se poate abtine si afirma ca „noi bem o bere doua, dar sunt liceeni care merg la terase si beau doar tarie. De rockeri ce sa mai spun, ei consuma doar vodca&#8221. De aceea, nu de putine ori, din exces de zel, consumul exagerat de alcool a facut si victime.

Minori la dezalcoolizare si psihiatrie

Medicii din cadrul Spitalului Judetean de Pediatrie s-au confruntat in aceasta perioade cu multiple come alcoolice. „Sunt copii de 14-15 ani, lasati nesupravegheati care, in teribilismul varstei lor, beau tot felul de bauturi spirtoase in cantitati mari si apoi pierd controlul, ne-a declarat dr. Dumitru Anton, medic pediatru. Din fericire, cazurile au putut fi salvate prin tratament intensiv si supravegere medicala&#8221. Si la Psihiatrie, comele alcoolice ale minorilor dau batai de cap medicilor specialisti. In urma cu cateva zile a ajuns in sectie un tanar de numai 16 ani, diagnosticat cu sevraj grav, coma profunda, stare de halucinatii si crize convulsive, toate combinate cu insuficiente multiple ale organelor renale si hepatice. Dr. Camelia Hriban, medic psihiatru, ne-a precizat ca baiatul a necesitat si terapie intensiva monitorizata pana s-a reusit stabilizarea functiilor sale vitale. Intoxicatiile alcoolice si psihozele pe fond de alcool, mai ales la varste fragede, pot duce chiar la deces.

Barmanii si ospatarii se spala pe maini

Barmanii sau ospatarii nu se tem de ce spune legea. „Noi nu ii putem controla, nu avem dreptul sa le cerem buletinul, spune Marius Varga, ospatar. Sunt multi adolescenti care nu par copii, sunt dezvoltati si par mai in varsta decat sunt, deci le vindem si bauturi alcoolice. Noi nu facem educatie cu ei, daca nu sunt constienti la ce riscuri se expun, este problema lor. In general vara, cam 40 la suta din clienti sunt liceeni&#8221. Nici fetele nu se lasa mai prejos, pentru unele dintre ele fiind o obisnuinta sa bea. „Sa fumezi si sa bei inseamna sa fii cool!&#8221 afirma cu mandrie una din minorele care isi petrece o mare parte a timpului liber prin baruri si discoteci. In unele localuri se organizeaza zile de nastere unde sunt prezenti si parintii. Din pacate acestia nu iau nici o masura cu privire la odraslele lor, care consuma bauturi alcoolice sub nasul lor.Scris de Alina RATA / Roxana NEAGU

Canicula din ultima perioada i-a tintuit la pat pe majoritatea batranilor de la Centru de Ingrijire si Asistenta. Imbracati sumar, batranii suporta cu greu caldura. Respira sacadat, au ochii scosi din orbite si buzele uscate, dandu-ti impresia ca, in orice clipa, se duc pe lumea cealalta. Le este foarte cald, iar varsta si afectiunile de care sufera nu fac altceva decat sa ii chinuie si mai mult. Abia reusesc sa scoata un cuvant si, cu greu, reusim sa stam de vorba cu ei. Insa, problema cea mai grava o reprezinta faptul ca toti cei 202 de asistati din centru sunt hidratati cu apa de la robinet. S-a intamplat si pe perioada inundatiilor, cand toata mass-media informa pe prima pagina ca apa de la robinet nu este potabila. Batranii au baut apa murdara, neagra.

Pentru inceput, urcam la etajul patru, unde 51 de batrani, toti bolnavi cronic, se lupta cu vremea caniculara. Sunt asistatii cu cele mai grave probleme de sanatate. Bolnavi de inima, diabet sau cu pareze, stau fiecare in camera lor, asteptand sa li se aduca apa de catre infirmiere, pentru a se mai racori putin si a-si potoli setea. „Eu si sotia mea nu am iesit de foarte mult timp din camera. Este cumplit acum pentru ca aceasta caldura ne poate ucide&#8221, ne-a declarat Nicolae Moise, un pensionar in varsta de 79 ani. Nu termina bine de vorbit ca se si ridica din pat pentru a-si inveli sotia cu un pled. „Ne scuzati, este foarte cald, iar sotia mea doarme mai dezbracata. Trebuie sa facem fata caldurii pentru ca nu avem incotro. Avem noroc ca baiatul nostru mai vine din cand in cand si ne mai aduce cate un bidon cu apa minerala. In rest, bem apa de la robinetul de la baie. Cand a fost neagra apa de la robinet o lasam sa curga mai mult si apoi beam. Trebuia sa bem pentru ca ne era sete. Apa plata este buna, dar scumpa&#8221, povesteste, respirand din greu, batranul. Sotii Moise par sa se fi resemnat in fata situatiei. Chiar daca femeia a facut diaree, ei nu se plang si nu reproseaza nimanui. Directia de Sanatate Publica (DSP) a avertizat toata populatia, in special pe perioada inundatiilor, ca apa de la robinet nu este potabila. „Era o apa cu pamant, iar cei care au baut risca sa faca piatra la rinichi. Dar nu cred ca exista oameni care sa fi baut apa aceea neagra&#8221, sustine dr.Marin Bustuc, director adjunct la DSP. Intram intr-o alta camera, cu nr.13. Trei femei stau molesite in pat si gem din cauza caldurii. Ne fac semn cu mana in sens de bun venit. „Vai, tare este cald. Va multumim ca ne vizitati, ca poate ne ajutati cu ceva. Nu stim cum o sa mai suportam aceasta caldura. Suntem si bolnave. Avem noroc si de faptul ca infirmierele ne mai aduc cate o cana cu apa, ca noi abia ne deplasam&#8221, a tinut sa precizeze, Ecaterina Gavrila, in varsta de 87 ani. Colegele ei de suferinta, Tatiana Barcaru si Valeria Stanga, in varsta de 91, respectiv 70 de ani, o aproba din cap, insa fara sa scoata nici un cuvant. Directorul Victor Salomia trateaza situatia destul de detasat, ridicand mai mult din umeri. „Cand au fost inundatiile, noi am primit o donatie de 450 litri apa plata. Nu a ajuns la 202 asistati decat vreme de cateva zile. Iar sa le las cate un bidon in fiecare camera nici nu s-a pus problema. De unde? Este cald, dar ventilatoare in camere nu pot sa le pun pentru le agravez starea de sanatate, sa ii mut in alt loc nici atat&#8221, explica Salomia. Mai mult, el spune ca bugetul pe anul in curs este de doar 12 miliarde de lei, mult prea mic fata de nevoile centrului. „Sapte miliarde de lei se duc pe salariile personalului, iar cu restul trebuie sa ne descurcam pentru plata utilitatilor si alimentelor. Nu sunt bani pentru apa plata. Ce, doar la mancare se foloseste apa de la robinet&#8221, vine, din nou, replica lui Salomia. De la Primarie, directorul Constantin Giosanu nu stia nimic despre necazul batranilor de la centru. Ne-a rugat sa-i lasam ceva ragaz pentru a se informa. Contactat din nou, el a promis ca va rezolva in cel mai scurt timp problema. „Noi am dat apa plata la sinistrati si nu prea ne-am gandit la Caminul de Batrani. Asta este&#8221, a explicat Giosanu.Scris de Carmen SERBAN

In judetul Bacau, inca se mai moare in urma avorturilor empirice. Inconstienta mamelor si lipsa de educatie pun tot mai multe vieti in pericol. Statisticile sunt ingrijoratoare. Oficial, numarul deceselor prin avort in ultimii ani a ajuns la 10. Nu se stie insa cate femei au mai murit acasa din acesta cauza. Pilula contraceptiva este o necunoscuta pentru multe dintre ele.

O ultima statistica realizata de medicii din Maternitatea Bacau arata ca din anul 2000 peste 10 femei au murit dupa ce si-au provocat empiric un avort. Femeile iau decizia de a renunta la sarcina impinse de saracie, de planuri familiale sau de ambitii personale. &#8222Statisticile ne ingrijoreaza, ne-a declarat dr. Vladimir Corneleac, medic in obstetrica ginecologie. Daca in alte judete decesele la tinerele mame sunt cauzate de hemoragii interne sau de alte complicatii ale sarcinii, la noi inca se mai moare in urma avortului empiric. De exemplu in 2003, din patru decese, trei au fost in urma avortului provocat la domiciliu, in 2004 s-au inregistrat doua decese, ambele din avort empiric, iar anul acesta la fel. Eforturile noastre de a le ajuta sunt inutile pentru ca ajung la spital in ultima faza, cu infectie gereralizata si hemoragii puternice”.

Unde s-a putut, cazurile au fost salvate, unde nu…

Ana Maria B., in varsta de 20 de ani, din Silistea-Neamt a ajuns in stare grava la spitalul din Buhusi. Pacienta era insarcinata in luna a sasea si prezenta &#8222 amenintare de avort provocat”. In regim de urgenta, medicii buhuseni i-au acordat ingrijirile medicale necesare, insa starea generala a bolnavei s-a agravat. De la Buhusi, ea a ajuns la Maternitatea din Bacau. Copilul murise deja, iar mama a fost supusa unei interventii chirurgicale. Pacienta era casatorita, mai avea un copil si a incercat sa-si provoace avortul folosind un furtun si spirt. Dupa doua saptamani, tot de la spitalul din Buhusi a fost adusa de urgenta la Maternitatea Bacau si Corina V. in stare de soc hemoragic. Tanara, de numai 20 de ani, mama a doi copii, prezenta o sarcina de 23 de saptamani. La mijloc a fost tot o provocare de avort. Dupa pierderea sarcinii, pacienta a facut complicatii, dar a scapat cu viata. In schimb, alte vieti nu au putut fi salvate. Liliana I., de 35 ani, din Onesti a ales sa renunte la sarcina prin sondaj uterin cu o substanta toxica. A fost internata la sectia de terapie intensiva, iar dupa reechilibrarea functiilor organismului, a fost supusa si unei interventii chirurgicale. Dupa patru zile, a murit. Cauza decesului a fost socul toxicoseptic care a dus si la insuficienta organica multipla. Un al doilea caz asemanator s-a inregistrat la numai doua luni diferenta. &#8222Aici a fost vorba de sinucideri curate. S-a evitat controlul pentru ca nu se dorea sarcina si s-a apelat la metodele empirice”, a fost parerea dr. Neculai Ciuhodaru, medicul care s-a ocupat de caz in acea vreme.

Sarcinile nedorite fac viata un calvar

In general, persoanele care apeleaza la astfel de metode sau vin la Maternitate solicitand intreruperile de sarcina sunt tinerele de 16-20 de ani, necasatorite, care fac parte din familii dezbinate, au probleme sociale si un grad scazut de intelectualitate. Sunt insa si femei de 45-46 de ani care &#8222au fost pacalite de menopauza”, dupa cum spun medicii. Frica de parinti, in cazul primei categorii de &#8222paciente” sau rusinea fata de vecini, de &#8222gura lumii”, in cazul femeilor mai in varsta, le fac sa recurga la diferite mijloace care sa &#8222stearga greseala”. Se incearca si consilierea lor, li se dau sfaturi, dar acestea nu sunt receptionate.

Pilula contraceptiva este preferata &#8222intelectualelor”

La Cabinetul de Planificare Familiala al Spitalului Judetean sunt in evidenta peste 2.000 de femei care primesc pilule contraceptive gratuite. Cele mai multe dintre ele sunt din mediul urban, cu un nivel ridicat de cultura. La tara insa, medicii specialisti au recunoscut ca, desi sunt gratuite, metodele contraceptive nu sunt agreate. Statisticile arata ca mai comod este avortul, mai ales pentru femeile din mediul rural.Indiferent de motivatie, cert este ca, pentru multe dintre ele, intreruperea de sarcina a ajuns o interventie medicala banala, intr-o scurta invoire de la serviciu sau intre doua curse. Din nefericire, nu pentru toate este si o salvare.

Scris de Roxana NEAGU