Cutremurul n-a lovit, inca, Inspectoratul Scolar Judetean, ieri la pranz inregistrandu-se doar un prim avertisment seismic. Inspectorii scolari asteapta tot nelinistiti ziua de maine. Dintre ei, doar cei cinci inspectori de la compartimentul management scolar au avut o intalnire ceva mai lunga cu inspectorul scolar general Radu Ababei si cu inspectorul scolar general adjunct Mirela Berza. Dar, dupa aceasta intalnire, nici ei nu stiu cu certitudine cine pleaca si cine ramane. „Generalul” Radu Ababei i-a informat doar ca, prin efectul noii organigrame a Inspectoratului Scolar Judetean, din cele cinci posturi de inspectori cu probleme de management vor ramane doar doua, dar s-ar putea sa fie trei, daca Ministerul Educatiei si Cercetarii va aproba solicitarea facuta in acest sens, tot ieri, de conducerea I.S.J. Bacau. „Nu restructuram compartimentul de management din cauza ca activitatea n-ar fi mers bine, ne-a spus Radu Ababei, ci pentru ca am pus pe primul plan activitatea educationala. Impreuna cu Mirela Berza, am analizat fiecare post de inspector scolar, pornind de la organigrama, care prevede un post de inspector la fiecare 300 de catedre. Am stabilit, deci, mai intai, posturile de inspectori scolari pe discipline, pentru ca, in conditiile asigurarii unei noi calitati a procesului educational, ni s-a parut mult mai importanta verficarea procesului instructiv-educativ, la inspectia scolara, decat verificarea directorilor de scoli. Dupa stabilirea posturilor de inspectori de specialitate, am luat in calcul si invatamantul particular, invatamantul special, activitatile extracurriculare. Asadar, dupa ce-am tras linie, au mai ramas doua posturi de inspector la management. Dar, cum suntem Inspectorat de categoria A si avem un sistem de invatamant foarte complex, mai avem dreptul la un post de inspector scolar, pe care l-am si solicitat Ministerului. Sper sa ne fie aprobat acest post si sa avem trei posturi la management”. Chiar daca vor fi trei posturi, doi dintre actusalii inspectori vor trebui sa plece. Cine pleaca, cine ramane? „I-am rugat sa-mi spuna vineri, fiecare, ce decizie a luat in ceea ce-l priveste. In functie de decizia fiecaruia, vom decide si noi, tot vineri, pe cine vom conta in continuare la departamentul management”, a precizat „generalul” Radu Ababei. Cum, in aceste zile, zvonurile circula permanent inttre cele doua etaje ale Inspectoratului Scolar, a fost de-ajuns sa stam trei minute „la curent”, pentru a afla ce noutati ar putea sa apara in noua organigrama. Se pare ca, deocamdata, vor ramane la management inspectorii scolari Adrian Horodnic si Dumitru Cojocaru, cel de-al treilea post urmand sa fie decis intre inspectorii Dan Zaharia, Petre Botezatu si Florin Popa. Astazi, 2 septembrie 2005, la ora 12.00, in sala de conferinte a Inspectoratului Scolar Judetean, va avea loc schimbul de stafeta intre fostul inspector scolar general adjunct Livia Sibisteanu si noul inspector scolar general adjunct, Bandusa Popescu. Tot astazi s-ar putea inregistra si o noua replica la primul seism.Scris de Stefan OLTEANU
Codreanu-fundas lateral, Dobos-mijlocas dreapta? / Cum va arata Bacaul fara Fane Apostol
Transferul capitanului Stefan Apostol la formatia cipriota Digenis Morphou il obliga pe antrenorul FCM Bacau, Cristi Popovici sa regandeasca primul unsprezece al echipei sale. „Apostol era un jucator foarte valoros si avea evolutii constant bune. Modul in care se pregatea il ajuta sa evite accidentarile de ordin muscular. Practic, nu iesea din echipa decat atunci cand era suspendat”, a declarat Popovici. Dupa toate probabilitatile, rolul de inlocuitor al lui Apostol ii va reveni lui Corneliu Codreanu. Acesta a mai evoluat in trecut pe postul de fundas dreapta, astfel incat pare varianta cea mai indicata. Semnele de intrebare apar in schimb in linia mediana. Prin retragerea lui Codreanu, ramane liber postul de mijlocas dreapta. „Solutii exista si sper sa o aleg cea mai buna”, a spus Popovici, ferindu-se sa avanseze un nume. Solutii, intr-adevar, exista. Faptul ca in ultimul an, FCM Bacau a testat diferite tipuri de asezare in teren, a creat o anumita polivalenta a jucatorilor din lot. Teoretic, ca mijlocas dreapta ar putea evolua in acest moment nu mai putin de cinci jucatori: Marius Croitoru, Dobos, Gheorghiu, Matei sau chiar Doltea. Desi totul depinde de sistemul tactic abordat, cele mai mari sanse pare sa le aiba Dobos, un jucator pentru al carui transfer Popovici a insistat mult. Ex-fotbalistul Pambac-ului are un singur handicap: nu este la potential maxim din punct de vedere fizic, el ratand stagiul de pregatire centralizata efectuat de „galben-albastri” in aceasta vara. Sansa lui Dobos vine din partea calendarului competitional, campionatul urmand sa se reia de-abia la finalul saptamanii viitoare. Acestea nu sunt insa singurele modificari pe care le va suferi primul „unsprezece”. Dupa repriza secunda lamentabila din partida de pe teren propriu cu Pandurii Targu-Jiu, Cristi Popovici pare tentat sa recurga si la schimbari de ordin tactic. Renuntarea la 5-3-2 este dictata atat de faptul ca prin acest sistem FCM Bacau acopera defectuos terenul, cat si de dificultatea de a-i gasi un loc lui Marius Croitoru. Golgeterul Bacaului din actualul debut de campionat nu este un atacant pur, dar nici un mijlocas la inchidere. A-l posta pe banda dreapta inseamna a-i nega posibilitatea de a-si pune in valoare sutul de la distanta, ceea ce ar reprezenta o adevarata erezie dupa splendidul gol inscris in poarta Timisoarei. Croitoru se simte ca pestele in apa in spatele varfurilor sau ca ceea ce italienii numesc „mezza punta” si care poate fi valorificat in special de un 3-4-2-1. Daca etapa a cincea nu va oferi suficiente indicii (Bacaul se deplaseaza la Dinamo, unde va miza pe o formula de echipa mai degraba prudenta), atunci este clar ca urmatorul joc pe teren propriu va fi edificator din punct de vedere al modificarilor tactice.Scris de Dan SION
Romanul s-a nascut… electrician / Noi metode de furat curentul
Salariatii Electrica au ramas cu gura cascata cand au descoperit metodele prin care locatarii unui bloc din Bacau se racordasera ilegal la retea. Electricienii erau convinsi ca din blocul respectiv nu se mai poate fura deoarece instalasera firide „anti-furt”, special create pentru limitarea bransarilor ilegale.
Dupa ce au „calcat” printr-un bloc de pe strada Nicu Enea fara sa descopere nimic deosebit, electricienii si jandarmii au mers pe o alta strada cu nume de pictor: Theodor Aman. Aici, la numarul 5, intr-un bloc de garsoniere, dupa ce au taiat cateva cabluri conectate „clasic” au descoperit tocmai cand credeau ca au terminat treaba o metoda pe cat de ingenioasa pe atat de periculoasa. Unul dintre locatari isi trasese un singur fir de la cablul de pe hol si il conectase la firul de „faza” din instalatia electrica dupa care cablul de „nul” il conectase la calorifer. In felul acesta curentul nu mai era inregistrat de contoar, in schimb, caloriferul ar fi putut electrocuta pe cineva neatent. La ultimul etaj, langa o batrana care dormea intr-un pat pe hol de frica sa nu il fure hotii cat isi varuieste camaruta, electricienii au descoperit o alta metoda de furat curent. Cablul general care alimenta firida in care se aflau contoarele fusese intepat si conectat printr-un fir subtire la cablul electric al locuintei. Toata lucrarea fusese facuta cu mare grija si nu s-ar fi descoperit daca unul dintre electricieni nu ar fi vrut sa izoleze un cablu. Imediat au inceput cautarile in celelalte console si au mai fost descoperite alte improvizatii de acelasi fel. Interesant este ca in blocul respectiv Electrica a incercat sa limiteze furturile prin montarea de firide „anti-furt”, care, teoretic, nu ar mai fi permis improvizatii. Locatarii nu s-au prea atins de aceste firide, in schimb au facut lucrari deasupra lor. „S-au investit o multime de bani in acest bloc pentru a limita furtul” – ne-a declarat vizibil dezamagita Anca Hagima, purtatorul de cuvant al Electrica Bacau. „Nu am crezut ca vom putea stopa total furtul, am sperat ca macar sa se limiteze”. In blocul respectiv sunt si locuinte sociale care apartin Primariei. Cele mai multe cazuri de furturi se inregistreaza chiar la aceste locuinte. Acolo unde s-au constat improvizatii s-au facut note de constatare urmand ca hotii de curent sa fie pusi sa plateasca un consum estimat pe sase luni la puterea instalata. Adica s-a facut un inventar al consumatorilor de curent din locuinta – becuri, aparatura electrocasnica – si se va calcula cat pot acestia cinsuma in jumatate de an iar cei prinsi vor fi pusi sa plateasca. In cazul celor care au recidivat, se vor intocmi dosare penale. Anca Hagima spune ca astfel de actiuni vor continua.Scris de Razvan BIBIRE
Cauzele datoriilor: saracia si lipsa contorizarii/Pensionarii tin in viata asociatiile de proprietari
Datoriile la furnizorii de utilitati fac parte din viata asociatiilor de proprietari. Si nu e vorba de cateva milioane de lei, ci de miliarde. Pensionarii sunt cei care tin asociatiile pe linia de plutire. Printre datornici se numara tot felul de oameni, de la someri la patroni prosperi.
Cele mai mare debite au fost acumulate de asociatii catre CET, furnizorul de agent termic. Acesta este, de altfel si ultimul catre care administratorii fac platile. De teama sistarii apei, a energiei electrice si a gazelor, banii se duc prioritar spre RAGC, Electrica si Distrigaz. Se mai platesc salariile in asociatie, iar daca mai ramane ceva, ajunge si in conturile CET. Numai ca, de obicei, nu prea ramane. Nu o data, s-a ingrijit de asta administratorul, care a delapidat sute de milioane sau mai mult. Fiecare asociatie are povestea ei, iar pentru debitele enorme nu lipsesc motivatiile.
Delapidari si debite de miliarde in zona Narcisa
Asociatia 71 Taifun, cu cinci miliarde de lei, tine capul listei debitorilor la CET de multa vreme. Se banuieste ca vreo doua miliarde din aceasta suma ar fi disparut pe vremea fostului administrator. „Procesul s-a incheiat, iar Eugen Burbulea a primit o condamnare de sase luni cu suspendare, declara actualul administrator, Catalin Bogaciu.Ne e teama ca nu vom recupera banii. In acelasi timp, incasarile sunt foarte proaste. Cel mai rar trec pe la asociatii salariatii care au copii, mai multi de trei. Pensionarii sunt de doua feluri: cei cu intretinerea la zi si cei care nu o platesc deloc pentru ca nu au din ce trai. Printre bunii platnici este, paradoxal, fostul administrator”. Tot in zona Narcisa se afla Asociatia 57, una dintre campioanele la debite. Si aici fostul administrator a lasat „gaura” la plecare. „700 de milioane nu se gasesc in gestiune, ne-a declarat actualul administrator, Elena Lichi. Am printre rau-platnici oameni cu posibilitati, care fac renovari in apartamente. Am trimis somatii, iar unii dintre datornici, care nu calca pe la asociatie, au gasit acum drumul pentru a face scandal. E o zona cu multi oameni nevoiasi, dar am si scari cu oameni instariti si educati, dar cu datorii imense. Mari probleme avem cu «italienii». Nu inteleg ca trebuie sa plateasca anumite cheltuieli, chiar daca nu locuiesc in apartamente”.
Managementul datoriilor cere efort
La polul opus se situeaza Asociatia 15, de pe strada 9 Mai. Datoria de o suta de milioane de lei pare o nimica toata pe langa miliardele obisnuite la alta asociatie. „Nu suntem multumiti, declara administratorul. Normal ar fi sa ajungem la zero. Ii impulsionam pe locatari, le trimitem somatii. Pensionarii sunt cei mai corecti, cu foarte putine exceptii. Am si un patron pe care l-am dat in judecata pentru 45 de milioane de lei datorii. El a castigat, iar asociatia a platit si cheltuieli de judecata. A motivat ca in apartament este sediul firmei lui. Dar asociatia are contract cu el, nu cu firma. Toate categoriile sociale au uscaturile lor”. Asociatia Calugareni Nord a coborat de curand sub un miliard datorii, ceea ce la peste 500 de apartamente este rezonabil. „60 la suta din datornici sunt in imposibilitate de plata, iar restul sunt neglijenti, declara presedintele Ionel Dogaru. Multi dintre cei 200 de posesori de centrala individuala au datorii pentru celelalte cheltuieli. Parerea mea este ca presedintii si administratorii poarta responsabilitatea datoriilor. Multi se tem ca, fiind alesi, isi vor pierde functia daca iau masuri. Noi am mandatat CET sa recupereze banii de la datornici si sfatuim toate asociatiile sa procedeze asa”. Ionel Dogaru mai spune ca furnizorul e indreptatit sa-si vrea banii, dar trebuie in acelasi timp sa tina cont ca suma de peste 160 miliarde lei datorata de asociatii are doua cauze: nivelul scazut de trai al populatiei si necontorizarea, care ar fi trebuit inceputa din1993.
Scris de Doina MINCU
Naveta pe rute ocolitoare /Profesorii vor deveni maratonisti
Mii de dascali navetisti risca sa nu mai ajunga la timp la orele de curs. Sase drumuri judetene continua sa fie grav avariate de inundatiile de luna trecuta. Podurile maturate de ape si pericolul de surpare a drumurilor in numeroase zone au determinat autoritatile sa interzica accesul spre unele localitati sau sa stabileasca rute ocolitoare. Principalii dezavantajati raman elevii si profesorii.
Rutele ocolitoare, cosmarul navetistilor
Drumurile judetene 243 B, intre localitatile Stanisesti-Motoseni, 252 , intre Buhoci si Bibiresti, 156 H, intre Balcani-limita judetul Neamt, 117 intre Zemes si Bolatau si Livezi-Berzunti si 118 intre drumul national 2 G si Tescani sunt impracticabile. Portiunile mai sus-amintite sunt presarate fie cu poduri rupte fie cu alunecari de teren. Astfel, accesul pentru mijloacele de transport in comun a devenit interzis prin riscul la care sunt expusi calatorii ce tranziteaza zonele mai sus-amintite. Astfel, s-au impus rute ocolitoare. „La Motoseni se poate ajunge prin Izvoru-Berheciului-Colonesti-Motoseni, la Bibiresti prin Racaciuni-Pancesti, la Berzunti prin localitatea Poduri”, a declarat Valentin Palea, directorul Serviciului Public Judetean de Drumuri Bacau. Dar rutele ocolitoare nu se „aplica” si pentru accesul spre Bolatau, spre judetul Neamt sau Tescani. Localitatile sunt izolate si singurul mod in care se poate ajunge la ele este … pe jos.
De la 1 septembrie incep necazurile
Daca, la ora actuala, gravitatea situatiei nu este constientizata de autoritati, altfel se va pune problema o data cu inceperea anului scolar. Zeci de mii de cadre didactice fac zilnic naveta spre satele izolate, iar rutele ocolitoare nu reprezinta o alternativa pentru dascali. Acestia vor ajunge la scoala cu intarzieri de doua sau chiar trei ore… „Avem mari probleme cu transportul judetean in comun, a declarat Mihai Balaita, membru al comitetului de conducere a Autogarii Bacau. Din Autogara Bacau pleaca peste 100 de curse cu destinatii diferite. Chiar daca am instituit rute ocolitoare, in zonele afectate profesorii vor ajunge la destinatie cu intarzieri de cateva ore. Nici profesorii care circula spre localitati precum Letea-Veche sau Itesti nu sunt avantajati. Noi nu avem voie sa tranzitam podul de la Serbanesti si asa suntem nevoiti sa inconjuram tot Bacaul. Intazierea in aceasta situatie este de aproximativ o ora”.
Sindicatele din invatamant sar in ajutorul cadrelor didactice
„Sunt circa 37.000 de cadre didactice navetiste in intregul judet si conducerea Autogarii Bacau stie din anii precedenti pe care rute au cei mai multi navetisti, ne-a declarat profesorul Gheorghe Manole Chiriac, liderul Sindicatelor Libere din Invatamant Bacau. Se stie cam cate cadre didactice navetiste sunt pe fiecare ruta, dupa cum se stie si faptul ca programul scolar incepe de regula la ora 8.00 dimineata. Ar trebui sa se tina cont de aceste informatii, pentru ca Autogara Bacau este beneficiara fondurilor provenite din abonamentele cadrelor diddactice navetiste. Vom discuta din nou cu cei din conducerea Autogarii Bacau, pentru a ne pune de acord cu programul curselor de calatori, in asa fel incat sa nu aiba de suferit nici cadrele didactice navetiste, nici elevii acestora”. Scris de Iulia CUCU,Stefan OLTEANU
Karting, Campionatul Europei, Zona Sud Est-etapa a lll-a/Doru Sechelariu, invins de nesansa
Nu a pierdut nici in fata grecului Vasilos Koteoglu si nici a bulgarului Lovchaliev. Duminica, in cea de-a treia etapa a Campionatului Europei, Zona de Sud Est, desfasurata pe circuitul de la Seres (Grecia), liderul competitiei, Doru Sechelariu a fost invins doar de nesansa. O infrangere dura. Si greu de digerat. „Nu mi-au placut niciodata speculatiile de genul ”. De data aceasta, pot spune insa ca Doru a avut un ghinion cum rar se poate vedea”, a declarat dupa cursa tehnicianul Vladimir Bortov. Pentru pilotul Selenei Motor Sport, etapa de la Seres parea sa confirme rezultate bune din precedentele doua runde (Varna si Bacau) care-l incoronasera drept lider al categoriei ICA/J. In antrenamentele libere, Sechelariu si-a spulberat toti adversarii. In calificari, la fel. Cu un timp de 53, 31 secunde (fata de 53, 80 inregistrat de pilotul grec), bacauanul si-a castigat dreptul de a porni din pole-position. Startul a fost unul foarte bun, in ciuda unui circuit cu un grad ridicat de dificultate, cu borduri mai inalte si cu prima curba constituind si primul obstacol major. Pilotul roman a reusit insa sa depaseasca toate avatarurile pistei si sa se distanteze de adversarii sai. Cu fiecare tur, diferenta intre Doru si restul plutonului se marea in mod constant. Astfel, cu sapte tururi inainte de final, Doru Sechelariu avea un avans de aproximativ 40 de metri fata de al doilea clasat. Nimic nu parea sa-l poata opri. Nimic in afara pinionului de la motor, care a cedat in mod surprinzator. Un fulger pe cerul senin. „Nu-mi venea sa cred. Eram pe primul loc, cu sanse uriase de a castiga si intr-o clipa totul s-a dus de rapa”, a refacut pilotul Selenei Motor Sport momentul incidentului. Constrans sa abandoneze in aceasta prima mansa, Sechelariu a incercat sa-si ia revansa in mansa secunda, desi pornea de pe ultima pozitie. La mijloc nu mai era titlul de etapa, ci punctele din clasamentul general al Campionatului. „Stiam ca va fi greu pornind de pe ultimul loc, dar trebuia sa-mi incerc sansa si sa punctez cat mai mult”, a explicat bacauanul, care a inceput excelent mansa secunda. Dupa doar patru tururi revenise in cursa. Era pe locul patru si fiecare tur ii aducea un castig de circa trei zecimi. Din nefericire, nesansa si lipsa de fair-play a compatriotului Radu Badina l-au privat pe Sechelariu de un loc pe podium, cei doi piloti iesind in decor intr-o curba ac de par, in momentul in care luptau pentru locul trei. „Daca il depasea pe Badina, Doru ar fi castigat cursa. Venea puternic din urma, iar cei doi din frunte-bulgarul si grecul- nu ar fi avut nici o sansa”, a declarat antrenorul Bortov. „Astfel de incidente precum ruperea unui pinion cand esti pe punctul de a castiga detasat mansa si o iesire in decor cand esti pe val, te conditioneaza mult. Nu mai poti controla kartul cu aceeasi siguranta”, a explicat Bortov motivul pentru care Doru Sechelariu s-a clasat in final doar pe locul zece. In ciuda acestei pozitionari si a faptului ca a acumulat doar sapte puncte la Seres, pilotul Selenei Motor Sport ramane pe primul loc in clasamentul general al Campionatului European, zona Sud Est. Ultima etapa a competitiei va avea loc in octombrie in Turcia. Pana atunci insa, Doru Sechelariu va incerca sa-si treaca in cont un succes de moral si, totodata, unul de prestigiu: titlul de campion al Ucrainei.Scris de Dan SION
Disputa relansata pentru titlul de „capitala economica a Moldovei”/Bacaul in cadere libera
Vechea lupta pentru suprematia economica dintre judetele Iasi si Bacau s-a relansat insa vestile nu sunt linistitoare pentru noi. Bacaul a fost intrecut fara drept de apel de Iasi la aproape toti indicatorii economici. Cu o economie amortita si cu o echipa politica derutata, preocupata mai mult de luptele interne, Bacaul incepe sa devina tot mai mult un judet de mana a doua.
O analiza publicata ieri in editia electronica a cotidianului „Ziarul de Iasi” sustine ca, daca in cursul anului trecut Bacaul surclasa Iasul la toate capitolele, o data cu schimbarea Puterii, Iasiul a luat un avant economic fara precedent. Motivul ar fi, sustine sursa citata, pierderea puterii de catre PSD ai carui reprezentanti locali au avut un imens rol in atragerea resurselor economice spre Bacau.
Anul acesta in judetul Iasi s-au infiintat 67 de firme cu capital strain in timp ce in judetul nostru doar doua. Senatorul PD de Bacau Cristian Cucuianu este citat cu o afirmatie care ar parea socanta daca nu ar fi reala: „In prezent, Bacaul stagneaza. Judetul nostru a progresat mai rapid, dar acum se pare ca este randul Iasului sa-si arate forta economica”. Ziarul sustine ca parlamentarii ieseni sunt de parere ca noua conducere a Bacaului nu are aceeasi forta de atragere a investitorilor ca si politicienii PSD.
Economicul – determinat de politic
Si patronul societatii Chimcomplex SA Borzesti, Stefan Vuza, care are si afaceri in judetul Iasi pune stagnarea economica a Bacaului pe seama pierderii puterii de catre PSD. „Vechea conducere PSD a avut un cuvant greu de spus in cresterea economiei Bacaului” – a declarat el. „Acestia au atras investitii in judet de zece ori mai mult decat Clujul, care este mult mai puternic din punct de vedere economic fata de Bacau. Atuul Bacaului a fost vechea industrie, care nu a dat faliment precum cea de la Iasi, unde abia acum se incearca o privatizare cat mai eficienta si care va intari judetul din punct de vedere economic”. „In prezent, Iasul recupereaza decalajul pierdut in fata Bacaului. Avand in vedere ca politica PSD din Bacau a cazut, iar asta se vede in actuala putere economica a judetului, eu cred ca ii vom depasi total. Parlamentarii nostri lupta pentru atragerea a doua mari proiecte de infrastructura la Iasi”, a explicat Varujan Vosganian.
Problema RAFO
Inchiderea rafinariei onestene pentru o luna de zile urmata de transformarea RAFO din prelucrator pentru piata interna in prestator de servicii pentru export a avut un rol major in decaderea economica a
Bacaului. Cel putin la nivelul de impozite platite statului. Judetul nostru era „exportator” de bani in sensul ca isi asigura bugetul si avea excedent care era redirectionat de Guvern spre judetele sarace. In noua configuratie, Bacaul ar putea fi nevoit sa apeleze la mila bugetului central.
In comparatie cu Iasul care a avut o productie industriala in valoare de sub 30.000 de miliarde de lei anul trecut, in Bacau s-au produs marfuri industriale in valoare de peste 55.000 de miliarde. Anul acesta, in primele cinci luni valoarea productiei Bacaului a scazut cu o treime in timp ce in Iasi s-a produs 96 la suta din intreaga valoare a anului 2004 doar in primele cinci luni. Salariul mediu brut este in Iasi cu peste un milion de lei mai mare decat la Bacau. In primele trei luni in Iasi s-au finalizat 130 de locuinte, fata de 60 in Bacau. Rata somajului a scazut mai mult in Iasi iar Bacaul are un procent mai mare de pensionari.
Autostrada
Iasi – Budapesta
Politicienii ieseni finalizeaza proiectul de autostrada Budapesta – Iasi – Chisinau. Este una din investitiile in infrastructrura care va ajuta enorm judetul vecin si care va ocoli Bacaul. Parlamentarii ieseni au reusit sa obtina 30 de milioane de euro pentru reabilitarea drumului Tg. Frumos – Motca, bani care vor fi alocati de Guvern anul viitor. Pe acest traseu este proiectata si viitoarea autostrada din coridorul Budapesta – Chisinau. Traseul va fi Iasi – Tg. Frumos – Motca – Falticeni – Bistrita – Dej. „O eventuala autostrada Budapesta – Iasi nu depinde de politicienii locali” – sustine senatorul bacauan Ioan Aron Popa. „Daca este nevoie ca ea sa treaca prin Bacau si se justifica acest lucru putem si noi sa facem demersuri pentru acest lucru”.
Un alt proiect de autostrada este cel care va lega Bucurestiul de vama Albita si care nu este prevazut sa tranziteze Bacaul.
Politicienii Aliantei contesta
concluziile analizei
„Parerea mea este ca concluziile sunt gresite” – ne-a declarat senatorul PD de Bacau Cristian Cucuianu. El considera ca stagnarea economica a Bacaului este explicata prin faptul ca economia locala a atins un nivel de saturatie, nivel care nu a fost atins de Iasi. „Eu nu vad cum ar fi putut face un asemenea salt in sase luni. Probabil, pentru o perioada valoarea investitiilor straine este mai mare la Iasi decat la Bacau, dar cred ca ar trebui sa luam cifrele in ansamblu”. Cucuianu le ureaza ironic succes iesenilor pentru a ajunge din urma Bacaul.
„Bacaul va ramane in continuare capitala economica a Moldovei” – considera senatorul PNL Ioan Aron Popa, care este increzator in politicienii locali reprezentati de prefectul Berca si de primarul Stavarache. „Si noi (parlamentarii actualei Puteri – n.n.) ne zbatem sa aducem finantari in Bacau. La primul buget al Aliantei – cel de pe 2006 – ne vom zbate sa aducem la Bacau cati mai multi bani”. Cat despre decalajul inregistrat intre cele doua judete, Popa spune ca piata Bacaului era saturata de investitori pe care Iasul nu-i avea.
Eticheta politicienilor si economia
Competitia dintre Iasi si Bacau a fost o tema care l-a preocupat pe fostul prefect de Bacau, actualul senator Radu Catalin Mardare. „Este foarte greu de gasit date statistice care sa fie concludente pentru a face o comparatie intre economiile celor doua judete” – ne-a declarat el. „Am gasit niste date referitoare la PIB-ul pe cap de locuitor din cele doua judete”. Conform acestor cifre, Produsul Intern Brut (PIB) era mai mare in 2000-2001 in judetul Iasi dar, pentru ca judetul vecin are o populatie mai mare, PIB-ul pe cap de locuitor era mai mare in Bacau. „Cel mai bun lucru este sa te uiti in jur” – considera senatorul
Mardare. „La Bacau, intr-adevar, nu se mai intampla mare lucru. Eu cred ca ceea ce s-a intamplat la Iasi se datoreaza unor initiative locale, unor eforturi mai sustinute ale celor de acolo”. Fostul prefect considera ca o parte din responsabilitate pentru decaderea economiei Bacaului ar trebui sa revina si politicienilor care au aplicat eticheta de „judet corupt. „Anul trecut Theodor Stolojan a vizitat Bacaul si l-a declarat capitala coruptiei. Fara sa aduca nici un fel de argument. Aceasta nu este cea mai buna maniera de promovare”.
Mediul de
afaceri – prudent
in declaratii
Opiniile oamenilor de afaceri, in special ale celor care desfasoara, prin firmele lor, activitati economice in cele doua judete, sunt impartite. Unii se arata ceva mai rezervati, prudenta pe care o adopta in ideea protejarii afacerilor, altii insa sunt ceva mai transanti, date fiind varsta, dar mai ales experienta capatata de-a lungul vremii. Bunaoara, Dragos Paval, unul dintre administratorii firmei Dedeman, crede ca este destul de prematur sa se pronunte in aceasta privinta. Un punct de vedere mai avizat ar putea fi exprimat peste un an si jumatatate-doi. aAbia atunci cred ca se va accentua vreo diferenta intre cele doua economii. In prezent, as putea spune ca situatia Iasiului este usor avantajata fata de cea a Bacaului. Sa nu uitam ca judetul Bacau a fost, timp de cativa ani, mediatizat numai in partile sale mai putin favorabile, ceea ce, evident, ca a lasat urme. Iasiul este orasul in care mi-am petrecut mare parte din viata, iar Bacaul este locul unde am cele mai multe si mai bune afaceria, a declarat Dragos Paval. Exista opinii ale oamenilor de afaceri din judet care indica si altceva. Gheorghe Antochi, presedintele holdingului Agricola International, firma care are dezvoltate afaceri in Bacau si in intreaga tara, este de parere ca atat judetul nostru cat si Iasiul sunt zone la fel de sarace ca si celelalte din regiunea Moldovei. „Sa fim sinceri si sa recunoastem ca resursele economice sunt destul de limitate, puterea economica scazuta si asa mai departe. Nu traim doar prin doua-trei varfuri. Avem nevoie, ambele judete, de o medie mult mai ridicataa, a declarat Antochii. El mai spune ca puterea economica a Bacaului era mai buna atata vreme cat a functionat platforma petrochimica de la Borzesti. Intre timp s-au mai produs niste modificari de substanta, unele societati si-au schimbat profilul de activitate, altele au clacat etc. aDar, decat sa ne tot razboim, care si cat e de tare, ideal ar fi ca toti oamenii care pot inluenta deciziile sa se adune si sa faca in asa fel incat ambele economii sa-si revina. Eu m-am nascut la Botosani, am studiat in Iasi si sunt activ in Bacau. Sunt legat mai mult de pamant, stie toata lumea. Or, atata vreme cat 2/3 din producatorii din judet practica o agricultura de subzistenta, rudimentara, care nu asigura necesarul nici macar a locuitorilor din municipiul Bacau, inseamna ca mai avem de mers mult de-acum incolo. Poate ca stiti ca taranii din Zeletin trebuie sa vanda un porc sau un sac-doi de grau ca sa ajunga la Bacau. Inainte puteai da un kilogram de grau pentru un litru de motorina, acum dai sapte. Si asa este peste tot Romania, nu numai aicia, a mai explicat Antochi.Scris de Razvan BIBIRE, Florentin RADU
Asaltul firmelor suspecte asupra padurilor din judetul Bacau/Garda Financiara a dat iama printre taietorii de lemne
Garda Financiara Bacau a inaintat Agentiei Nationale de Administrare Fiscala un raport in care mentioneaza ca peste 25.000 de metri cubi de cherestea au fost sau sunt in curs de confiscare de la firmele care se ocupa cu exploatarea lemnului. Au fost controlate 280 societati, din care 187 sanctionate, valoarea amenzilor fiind de 225.400 lei RON. S-au intocmit 16 sesizari penale, valoarea prejudiciului fiind de 1055.200 lei RON. Comisarii Garzii Financiare au confiscat suma de 2.120.200 lei RON, 8928 mc cubi material lemnos si au propus organelor fiscale confiscarea a altor 16.202 mc material lemnos.
Documentul Garzii Financiare Bacau indica un adevarat dezastru pe Valea Muntelui in ceea ce priveste modul de exploatare a lemnului. Pe timpul controlului, desfasurat in perioada 1 ianuarie – 30 august 2005, s-a constatat ca administratorii nu au avut acte de provenienta a masei lemnoase sau au dovedit ca nu tin deloc evidenta contabila. Comisarii si-au dat seama ca proprietarii sunt, fie persoane fara responsabilitate juridica, fie nu se afla in tara, prejudiciul creat de cele 16 societati pentru care s-au facut sesizari penale ridicandu-se la 1055.200 lei RON. Potrivit celor afirmate de ec. Pavel Albu, comisar sef al Garzii Financiare Bacau, „activitatea comisarilor nu s-a rezumat doar la constatarile de pe teren, ei efectuand verificari ale actelor financiar-contabile si chiar ale legaturilor comerciale dintre societati, daca existau suspiciuni de evaziune fiscala sau de introducere in circuit a unor firme fantoma”.
Judetul Bacau, invadat de administratori din Campina
SC IZIMAR SRL Comanesti, reprezentata de Catalin Mihai Stan, din Campina, a avut pana in mai 2005 drept reprezentant pe Bogdan Andrei Daiea, tot din Campina, acesta fiind frate cu administratorul SC LESCORE SRL Comanesti, societate care a facut obiectul unui control efectuat de Comisariatul regional Bacau, in urma caruia s-a dispus confiscarea sumei de 4.172.889.237 lei, reprezenmtand contravaloarea a 1964, 298 mc rasinoase, comercializati fara documente legale. Pentru semestrul I 2004, SC IZIMAR Comanesti n-a depus indicatorii financiari precum si deconturile si declaratiile pentru impozite prevazute de lege. Pe data de 19 aprilie 2005, administratorul Bogdan Andrei Daiea a fost invitat la sediul Garzii Financiare cu intreaga evidenta contabila a societatii, dar nu s-a prezentat. A fost invitat din nou prin telefon pe 5 mai, acesta prezentand o incheiere judecatoreasca a Tribunalului Bacau, prin care administrator al SC IZIMAR SRL era Catalin Mihai Stan! Acesta a fost invitat si el la sediul Garzii Financiare dar nu s-a prezentat. In aceste conditii, prin verificari incrucisate, au fost identificate facturi emise de SC IZIMAR SRL catre alte trei societati. In perioada 16.12.2004 – 31.05.2005, SC IZIMAR SRL a emis 40 de facturi fiscale si 4 avize expeditie material lemnos, pentru vanzarea a 2037,038 mc material lemnos, in valoare totala de 5.937.756.300 lei, exclusiv TVA, pentru care administratorul Stan nu a prezentat documente legale de provenienta. S-a dispus confiscarea sumei respective si sesizarea organelor de urmarire penala. Un alt administrator din Campina, Daniel Anton Curelaru, detine o societate, SC POLI INTER FOREST SRL, in orasul Comanesti. El a devenit administrator al acestei firme in baza unui act aditional din iunie 2005, data pana la care administrator si unic asociat era Ionut Fanaru, din Asau. In urma unor verificari incrucisate efectuate la diverse societati comerciale din judet, comisarii Garzii Financiare au descoperit in evidenta contabila a SC MASTER WOOD SRL Comanesti si in cea a SC DOLORES PRO SRL Comanesti, 15 facturi fiscale emise de SC POI INTER FOREST SRL in perioada 30 mai – 15 iunie 2005 pentru 486, 94 mc bustean fag si 179,271 bustean rasinoase. Fostul si actualul adiministrator au fost invitati la sediul Garzii financiare pentru clarificarea provenientei materialului lemnos, dar nici unul nu s-a prezentat. S-a stabilit ca in baza celor 15 facturi fiscale inregistrate in evidenta contabila a cumparatorilor, SC POLI INTER FOREST SRL a livrat cantitatile respective de busteni in valoare de 1.155.092.643 lei ROL. S-a dispus sanctionarea contraventionala cu amenda in valoare de 200 lei RON si confiscarea contravalorii cantitatilor de bustean fag si rasinoase, de 115.509,2 lei RON.
Nici administratorii bacauani nu s-au lasat mai prejos
In perioada 25 ianuarie – 6 aprilie 2005, administrator al SC JULY SRL Darmanesti, figura Alexanbdru Dumitru Ster, dar actualmente societatea este reprezentata de Ionut Craciun, care a fost invitat la sediul Garzii Financiare in vederea verificarii evidentei contabile a societatii. Acesta a dat o nota explicativa in care afirma ca, la preluarea partilor sociale ale SC JULY SRL, nu a primit nici un document de evidenta contabila si nici imprimatele cu regim special, fiscal sau silvic. S-a procedat la verificari incrucisate la patru societati comerciale din judet, identificandu-se 42 facturi fiscale emise de SC JULY pentru livrarea a 889, 489 mc bustean rasionoase si cherestea rasinoase in valoare de 193.119,8 lei RON, exclusiv TVA. Ionut Craciun nu a putut prezenta documente legale de provenienta. De la infiintare si pana in prezent, societatea n-a depus la organele fiscale deconturi, declaratii, indicatori financiari si bilanturi contabile. S-a confiscat cantitatea de material lemnos si contravaloarea sa, au fost aplicate amenzi in valoare de 200 lei RON. Un caz aparte l-a constituit Vasile Ciortan, administratorul SC Haly Galy SRL, din Moinesti, infiintata in 2002, care nu a depus bilantul contabil din aprilie 2004. La controlul efectuat de comisarii Garzii Financiare, el a a afirmat ca actele se afla la contabil si ca le va aduce peste doua zile. Dupa ce n-a raspuns de trei ori invitatiei comisarilor, acestia au trecut la verificari incrucisate la firmele cu care SC Haly Galy avea relatii de afaceri. Au fost descoperite 51 de facturi fiscale din care reiesea ca firma lui Vasile Ciortan a livrat catre patru societati 1598, 65 mc bustean fag, 1327,7 mc bustean brad si 2003, 3 mc cherestea rasinoase in valoare totala de 607.120, 7 lei RON Din aceste cantitati, in perioada septembrie 2004 – 8 februarie 2005, s-au livrat in baza a 25 facturi fiscale busteni de fag, brad si cherestea rasinoase, in valoare de 370.744,1 lei RON. S-a dispus confiscarea contravalorii cantitatilor de 302,05 mc bustean fag, 871,68 bustean brad si 150, 18 mc cherestea rasinoase in valoare totala de 236.376,6 lei RON. Existand suspiciunea ca ar fi vorba de spalare de bani, comisarii Garzii Financiare Bacau au extins cercetarile la Suceava, unde administratorul firmei Haly Galy SRL ar fi platit aproape sase miliarde de lei vechi drept avans marfa catre SC RUVIL SRL Brosteni.
Scris de Dan MINDIRIGIU
Carom stă pe un butoi cu pulbere
În așteptarea verdictului ce va fi dat de justiție, salariații Carom sunt convinși că se dorește falimentarea societății. Nimeni nu întrevede, deocamdată, o soluție clară, care să garanteze continuarea activității. Pericolul declanșării unor mișcări sociale violente este prezent mai mult ca oricând, în condițiile în care spectrul unui nedorit faliment se profilează, amenințător, la orizont.
O ședință cu „săbiile la ceafă”
Ședința de vineri, 19 august, a Consiliului de Administrație de la Carom s-a desfășurat sub semnul îngrijorării pentru soarta combinatului. Din cauza unei datorii totale de aproape 9.000 miliarde lei (vechi), societatea a intrat în procedura de reorganizare judiciară a activității. Chiar dacă planul de reorganizare nu a fost încă definitivat, administrația face eforturi pentru finalizarea lui înainte de desfășurarea Adunării Generale a Acționarilor, din 7 septembrie. O zi mai târziu a fost programată adunarea creditorilor, care va trebui să se pronunțe și ea asupra conținutului planului de reorganizare a activității economico-financiare. Adevărata dificultate pentru Carom este, însă, alta. Chiar dacă planul va fi aprobat de judecătorul sindic, iar datoriile către stat vor fi convertite în acțiuni, rămâne deschisă problema investitorului dispus să achiziționeze pachetul de acțiuni rezultat prin conversie. Deocamdată, în privința viitorului SC Carom nu există semnale foarte clare, fapt ce este de natură să tensioneze și mai mult atmosfera.**
Butoiul cu pulbere
Îngrijorarea salariaților nu mai cunoaște limite, mai ales după ce șefii de secții și sectoare le-au spus că nu se intenționează decât păstrarea părții producătoare de benzină. „Salariații stau pe un butoi cu pulbere. În eventualitatea în care se va primi o decizie de încetare a activității, eu nu îmi asum responsabilitatea pentru ceea ce ar putea să se întâmple. Nu există niciun semnal clar în privința noastră, totul plutește în beznă. Am avut, pe 10 august, o întrevedere la București cu cei din conducerea Balkan Petroleum, iar domnul președinte Iancu mi-a spus că nu vede altă soluție pentru Carom, decât falimentul. Nu știu de ce nu se găsește și pentru noi o soluție viabilă, așa cum s-a găsit pentru Rafo”, ne-a declarat liderul sindical, Vasilica Udrea.**
Deși pe 17 august era programată repornirea fabricației de cauciuc sintetic, operațiunile tehnice au fost amânate, în ciuda faptului că există materia primă necesară. Angajații din acest sector sunt convinși că semnalul negativ a venit chiar de la patronul Marian Alexandru Iancu și că acesta nu este interesat de producția de cauciuc.
Memorii peste memorii
Conducerea sindicatului CAROM a întocmit și expediat, pe adresa instituțiilor statului, numeroase memorii prin care a atras atenția asupra situației societății și asupra efectelor negative în plan social, generate de o eventuală intrare în faliment. Au primit astfel de memorii, primul ministru, ministrul de finanțe, ministrul industriei, președintele Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (ANAF), președintele Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) și chiar președintele Traian Băsescu. Prin aceste memorii s-au solicitat și întrevederi cu instituțiile abilitate pentru a fi discutată în amănunt situația existentă la CAROM. Salariații își pun întrebarea cum de s-a ajuns în această situație limită, din moment ce a existat un contract de privatizare care stipula realizarea de investiții, singura cale capabilă să conducă la revigorarea combinatului. Dorința patronatului, de a păstra doar un anumit sector, de pe urma căruia se poate câștiga foarte bine și de a le lăsa de izbeliște pe celelalte nu este agreată de sindicat. „Punctul meu de vedere este foarte clar. Mesajul pe care l-am transmis și Consiliului de Administrație este următorul: ori toată lumea, ori nimeni”, ne-a mai precizat Vasilica Udrea. Liderul sindical este convins că la nivel central nu se cunoaște importanța Carom și nici nu a fost evaluat, în niciun fel, impactul unei eventuale închideri a societății. Mai mult decât atât, încetarea activității Carom ar putea conduce la mari blocaje și în funcționarea Rafo, pentru că utilitățile, oxigenul și azotul rafinăriei, sunt luate de la Carom. Ca să nu mai vorbim că o eventuală închidere a Carom-ului ar pune în pericol de faliment peste 30 de societăți comerciale, care au o colaborare directă cu societatea noastră. În condițiile date, viitorul a peste 20.000 de angajați de la aceste societăți este serios amenințat de pericolul șomajului.**
Restructurări inutile
Cele câteva etape de restructurare prin care a trecut Carom Onești, din 1997 și până în prezent s-au dovedit a fi doar soluții temporare, care nu au asigurat nici solvabilitatea societății, nici liniștea salariaților. Lipsa unor investiții care să conducă la scăderea cheltuielilor de producție și la relansarea unor fabricații tradiționale a condus societatea la situația de astăzi. Viitorul se traduce prin găsirea unui investitor capabil să-și asume răspunderea gestionării unei activități în condiții de rentabilitate. Dacă va fi găsit acest investitor sau nu, rămâne de văzut. Potrivit unor specialiști în materie, Carom ar avea nevoie de circa 100 milioane de dolari, pentru a se alinia la standardele acceptate în lumea producătorilor de cauciuc sintetic.**
Rămâne ca, până pe 26 septembrie, când se va decide soarta societății la Tribunalul Bacău, acționariatul împreună cu actualii guvernanți să găsească o soluție viabilă, alta decât falimentul.
Scris de Cătălin BUZINCHE
Locuitorii si calatorii ii acuza pe soferi/Autogara s-a mutat in Serbanesti
Locuitorii din Serbanesti au rabdat cat au rabdat, dar acum le-a ajuns cutitul la os. Ei reclama ca toate autobuzele de calatori parcheaza pe Bd.Unirii, dupa pod. „Ce-i aici, Autogara, parc auto?”, intreaba ei, nervosi. Si calatorii sunt suparati. Transportatorii sustin ca e o solutie temporara, iar Politia, o infractiune.Din cauza ca circulatia masinilor mari a fost interzisa pe Podul Serbanesti, autobuzele trebuie sa ocoleasca si sa treaca pe podul din Rusi-Ciutea ca sa ajunga la Autogara. Asta presupune un consum mai mare de benzina, asa incat soferii au mutat Autogara in Serbanesti. Bacauanii care locuiesc in zona sunt deranjati de toata „harmalaia” acestei activitati. „Doamne, sa vedeti cand bate vantul cum aduce toate gunoaiele in curte, afirma Olguta Pitu. Vin nepotii la mine si nu pot intra cu masina. Lumea sta in poarta, nu se da la o parte. Ce sa mai spun? Copiii isi fac nevoile in punga si parintii arunca punga la noi, in gradina!”. Ii deranjeaza mizeria, zgomotul si poluarea. „La ore de varf sunt cate 10-15, sustin ei. Nu putem intra cu masina, nu putem iesi. Platim impozit de zona A si traim ca in mahala. Am facut sesizare la Politie acum o luna, la domnul Roman, si ne-a promis ca se va rezolva. Nu s-a facut nimic. Sta politistul, frumos, aici si se uita numai dupa masinile de 5 tone”. Locuitorii ii acuza pe calatori, dar le este si mila de ei. „Isi fac nevoie dupa masini, ca aici nu au toaleta, spune Carmen Miftode. E jenant. Pe unii i-am primit, pe altii, nu!”.
Politia va interveni „cat de curand”
Desi locuitorii din cartierul Serbanesti au facut reclamatie la Politia municipiului Bacau prin care cer rezolvarea cazului, nimic nu s-a schimbat. Politistiii au adoptat metoda: venit, vazut, constatat… „Noi avem un agent de circulatie care supravegheaza zona in fiecare zi, a declarat Dorin Roman, ofiter in cadrul Serviciului Politiei Rutiere Bacau. Stationarea autobuzelor Autogarii Bacau in zona podului Sebanesti este infractiune si o vom sanctiona contraventional cat de curand”. Primaria Bacau e de alta parere. „Este o solutie de avarie care a avut la baza necesitatea respectarii orelor de plecare si de sosire”, declara Ionut Tomescu. Azi, Primaria se va intalni cu reprezentantii SC Transport Bistrita SA. „Sunt doua solutii, afirma Tomescu. Fie eliberam autorizatie ca autobuzele sa stationeze in zona doar pentru a cobori calatorii, fie va inchiria un teren ca sa parcheze”. Conducerea Autogarii Bacau justifica parcarea autobuzelor in Serbanesti ca fiind o masura ceruta de calatori. „Stationarea in Serbanesti reprezinta o solutie provizorie, a declarat Mihai Balaita, membru in Comitetul de conducere al Transport Bistrita SA. Masura a fost luata la cererea calatorilor. Oamenilor le convine sa traverseze, pe jos, in 10 minute, podul de la Serbanesti, decat sa inconjoare o ora cu autobuzul tot Bacaul”.
„De unde sa dau 40.000 lei la taxi?”
Calatorii, extrem de nemultumiti, sustin ca afirmatia asta e o enormitate. „Vrei sa faci cumparaturi, ca pentru asta vii la Bacau, si mergi 2 km pe jos pana la autobuz, arata Florea Boca, 68 de ani, din Filipeni. Cred ca e normal sa ne ia din Autogara. Dam un ban in plus, daca e nevoie, si gata”. Oamenii sustin ca vin „pentru un interes” si trebuie sa ajunga la ora X acolo, asa ca sunt obligati sa ia taxiul. Cei mai multi, insa, nu-si permit asta. „Am dat 55.000 lei la cursa si 150.000 lei la doctor, arata Maria Romedea, 76 de ani. A zis mosneagul sa-i aduc un harbuz, de unde sa dau 40.000 lei la taxi?” Soferii sustin, culmea nerusinarii, ca a fost dorinta calatorilor sa fie preluati din Serbanesti. „Asa stiu, ca ei au cerut, spune Mihai Balan, conducator auto. Dar eu sunt nou, intrebati-i pe sefii mei”. Oamenii il contrazic, suparati, si isi varsa amarul. Destinatiile lor sunt Spitalul Judetean, laboratorul, stomatologul, Piata Centrala, copiii. „Sunt bolnava, ma dor picioarele, spune si Florea Teleaga, 66 de ani. Pe jos am mers pana la Policlinica, vai de capul meu”. „Cum sa convenabil sa mergem mai mult pe jos sau sa dam bani in plus pe transport? intreaba, revoltata, Elena Irimia, din Lipova. Au hotarat ei, pentru binele lor!”. Nu stim cum se va rezolva problema. Transportatorul sustine ca le face un favor oamenilor, Primaria Bacau ca va da autorizatie Autogarii, iar Politia ca o va sanctiona.Scris de Silvia PATRASCANU/ Iulia CUCU
Suparare mare, ieri, la prima proba scrisa de la Bac
„Sa-i ia dracul cu subiectele astea!”
Ieri, candidatii din sesiunea august-septembrie a examenului national de bacalaureat au sustinut prima proba scrisa, proba de limba si literatura romana. A fost extrasa varianta nr.3, apreciata de majoritatea candidatilor ca fiind „dificila, mai dificila decat cea din vara”. E drept, cerintele nu erau nici putine, nici prea usoare. La primul punct, notat cu 40 p, candidatii trebuiau sa citeasca atent 14 versuri din poezia „Aripi de argint”, de Lucian Blaga, sa formuleze expresii/locutiuni care sa cuprinda cuvantul „ochi”, doua enunturi care sa ilustreze polisemia cuvantului „singur”, sa precizeze doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza eul liric. Si asta nu era tot. Mai trebuia precizata valoarea expresiva a utilizarii verbelor la modul conditional-optativ (din cele doua strofe), trebuiau sa fie transcrisi din text patru termeni din campul semantic al cuvantului „timp”, trebuia motivata alternarea scrierii la inceput de vers cu majuscula si cu litera mica, precum si rolul utilizarii enumeratiei in textul poetic dat. Iar pentru toate cele 40 de puncte de la primul subiect, candidatii mai trebuiau sa comenteze ultima strofa in 6-10 randuri, cu evidentierea relatiei dintre ideea poetica si mijloacele artistice, si sa prezinte semnificatia titlului, in relatie cu textul poeziei. Cel de-al doilea subiect (redactarea unei scrisori) era ceva mai simplu, de aceea a si fost notat doar cu 10 p, dar si aici multi dintre candidati au avut dificultati in redactrea celor 15-20 de randuri, in care trebuia desris un peisaj de munte, din zona Sinaia. In fine, la cel de-al treilea subiect, notat cu 40 p, trebuia redactat un eseu de 2-4 pagini, in care sa fie incluse particularitatile romanului, prin referire la o opera literara studiata, publicata dupa cel de-al doilea razboi mondial. La centrul de examen de la Colegiul „Henri Coanda”, un candidat si-a exprimat opinia ca „subiectele astea sunt pentru olimpiada, nu pentru noi, necajitii din sesiunea a doua”, iar o fata, care abia isi stapanea lacrimile, ne-a spus ca a facut jumatate din primul subiect, scrisoarea de la subiectul al doilea si ceva-ceva la „Morometii”. De altfel, toti candidatii de la acest centru de examen, pe care i-am intervievat, alesesera „Morometii” la ultimul punct. La centrul de examen de la Liceul „Mihai Eminescu” situatia a fost asemanatoare. Nici un candidat nu a apreciat subiectele ca fiind „usoare”, aprecierile variind intre „greu”, „naspa” si „sa-i ia dracul cu subiectele astea”. Au fost si cativa candidati care au apreciat subiectele ca fiind „rezonabile”. La acest centru am intalnit si trei candidati care au reusit sa scape de influenta lui Ilie Moromete, alegand, pentru eseu, un alt roman celebru al lui Marin Preda, „Cel mai iubit dintre pamanteni”.
Scris de Stefan OLTEANU
Contra Pandurilor, FCM Bacau putea sa compromita tot ce a facut bun pana acum
O lectie ce trebuie invatata
Sapte puncte in patru meciuri. Peste ce estimasera inainte de inceperea campionatului presedintele Chivorchian si antrenorul Popovici. Un singur gol primit. Adica a doua aparare a campionatului. Golaveraj pe plus. La fel ca si situatia din clasamentul adevarului. Pentru FCM Bacau, startul noului sezon s-a dovedit unul lansat. Si totusi…
Si totusi, intr-o singura repriza, „galben-albastrii” erau cat pe-aci sa dea cu piciorul la tot ceea ce facusera bun in restul celor 315 minute de pana acum ale campionatului. Repriza a doua a meciului cu Pandurii Targu-Jiu a fost demna de un muzeu al ororilor. Nici o actiune cursiva, nici un moment de respiro plus o mie de emotii create de atacurile in valuri ale Pandurilor, care au profitat din plin de spatiile si de degringolada Bacaului. Cum de a fost posibil? Involutia „galben-albastrilor” din repriza secunda a jocului de sa mbata scoate in evidenta o serie de limite. Cele mai grave sunt insa de ordin tactic. In jocurile de pana acum (incluzand si meciurile de pregatire), FCM Bacau a demonstrat un profil mult mai ofensiv, chiar daca aceasta crestere nu s-a materializat de fiecare data si pe tabela de marcaj. Desi nu si-a asumat riscuri inutile, Cristi Popovici a gandit si a actionat curajos si in Cotroceni, si contra Politehnicii Timisoara. Rezultatele s-au vazut, iar daca terenul din Cotroceni nu s-ar fi asemanat cu o piscina, probabil ca FCM nu ar fi avut acum doar +1 la „adevar”. La Galati, FCM Bacau a prezentat o formula cu un singur varf, M. Tanasa si cu M. Croitoru la sustinere, renuntandu-se in schimb la Matei din motive medicale. In conditiile in care FCM dominase pe Otelul in primele 45 de minute atat la capitolul posesie, cat si la cel al ocaziilor, era de asteptat ca dupa pauza, bacauanii sa intensifice ritmul. Iar acest lucru se putea face prin schimbarea registrului tactic. Prin introducerea unui al doilea varf de meserie alaturi de Doltea si prin retragerea lui Croitoru in cabina de regie. Popovici nu a facut-o, dezvaluind dupa meci ca s-a temut de contraatacurile Otelului, Aurel Sunda fiind renumit pentru predilectia sa pentru acest tip de joc. Tinand cont ca rezultatul final a premiat cu un punct Bacaul, putem spune ca a fost un calcul destul de corect. Unu este mai mic decat trei, dar intotdeauna mai mare decat zero. Din pacate insa, FCM Bacau a manifestat aceeasi prudenta (de data aceasta nejustificata) si in intalnirea de sambata cu Pandurii. Plierea pe sistemul tactic al adversarului este o eroare capitala atunci cand evoluezi pe teren propriu contra echipelor mici. Tu nu trebuie sa reactionezi, ci sa actionezi. Nu trebuie sa contracarezi, ci sa dictezi: ritmul si dispunerea tactica. In cazul Bacaului, prin acest 5-3-2 nu se acopera foarte bine terenul si nici nu se creeaza o forta ofensiva deosebita. Axul central e lent, mijlocasii laterali nu iutesc nici ei jocul in apropierea careului advers, intrand in actiuni stereotipe si, in plus, Croitoru nu este un atacant pur. Poate ca FCM Bacau nu a intentionat sa conserve acel 1-0. Nu avea insa nici o sansa sa-si majoreze avantajul cu acest 5-3-2, mai ales ca si golul din prima repriza venise dintr-o faza fixa culminata cu o gafa uriasa a portarului Tibi Lung. Era de asteptat ca antrenorul Bacaului sa modifice sistemul. Un 4-4-2 (fara libero deci) cu Marius Croitoru la mijloc si cu un jucator bataios ca Matei alaturi de Tanasa in avanposturi ar fi schimbat total raportul de forte din teren. Asezarea Bacaului, dublata de crisparea „galben-albastrilor” nu a fost insa altceva decat o invitatie pentru Pandurii. Iar faptul ca scorul final a ramas 1-0 se datoreaza unui noroc imens. In trecut, prudenta exagerata (eufemism) a costat Bacaul in destule randuri si e suficient sa amintim infra ngeri frustrante precum acel 0-1 de la Iasi, de anul trecut si acel 0-1 de la Piatra Neamt de acum doua sezoane. Toate aceste considerente nu i-au scapat antrenorului Cristi Popovici. La conferinta de presa de la finalul partidei, tehnicianul bacauan a admis posibilitatea unor greseli inclusiv de ordin tactic. Iar acest lucru indica faptul ca lectia de sambata a fost utila. Mai ales in conditiile in care FCM Bacau este o echipa cu potential, careia nu trebuie sa-i negi posibilitatile de crestere.
Scris de Dan SION
Revocare cu cantec
Este de stiut ca in cadrul Aliantei exista neintelegeri, puncte de vedere diferite in legatura cu politica guvernamentala. Evenimentele din aceasta vara, printre care problema anuntatei si apoi retrageri a demisiei primului ministru, au reprezentat capul de afis al unor neintelegeri ce nu au putut fi trecute cu vederea. Ne referim aici si la mult vehiculata problema a alegerilor anticipate. Lipsa armoniei dintre cele doua palate de la Cotroceni si din Piata Victoriei a fost si este larg oglindita in mass media.
Exista, bineinteles, si puncte comune de vedere, care-i mentin uniti pe cei patru componenti ai Aliantei. Unul dintre acestea il reprezinta dorinta schimbarii presedintilor aflati in fruntea celor doua camere. In prezent se iau masuri pentru ca pana la 15 septembrie, atat Vacaroiu cat si Nastase, sa fie maziliti. Un rol important actualmente, chiar inaintea inceperii sesiunii ordinare a Parlamentului, revine comisiilor de modificare a regulamentului privind organizarea si functionarea fiecarei camere. Argumentele folosite de catre Putere se refera la punerea de acord intre rezultatul alegerilor si reflectarea acestuia si
la nivelul presedintilor Parlamentului. PSD-ul se impotriveste evident initiativei pe care o considera nu numai un atac antidemocratic, indreptat impotriva opozitiei, dar totodata ca si incalcare a prevederilor din Constitutia Romaniei.
Despre aceasta ultima problema ce se refera la adreptul public” constitutional al Romaniei, ne propunem sa ne infatisam punctul de vedere.
Sa pornim mai intai de la prevederile in materie cuprinse in art. 64 al actului fundamental al tarii. In acest articol este prevazut modul de organizare interna al celor doua foruri legislative. Fiecare Camera isi alege un birou permanent, iar cei doi presedinti se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ori, dupa cum se stie, durata mandatului conform art. 63 este de patru ani. Despre cei doi presedinti textul nu mai pomeneste nimic. In continuare este antamata doar organizarea birourilor permanente, membrii birourilor fiind alesi la inceputul fiecarei sesiuni, spre deosebire de presedinti. Totodata, notiunea de revocare este introdusa in art. 64 numai in legatura cu membrii birourilor permanente. Acestia pot fi revocati inainte de expirarea mandatului. Apare evident ca, fata de presedintii celor doua camere, drepturile membrilor Birourilor permanente sunt mai reduse. Problema, art. 64 din Constitutie, a format obiectul si al unei decizii a Curtii Constitutionale, pronuntata in februarie anul acesta.
Ocupandu-se de constitutionalitatea dispozitiilor articololui 25 din Regulamentul Camerei Deputatilor (in stransa legatura cu art. 64 din Constitutie), Curtea Constitutionala considera ca nici chiar un simplu membru al Biroului permanent, nu poate fi revocat decat la cererea grupului parlamentar care l-a propus. Curtea a mai statuat ca o eventuala cerere de revocare a unui membru din Biroul permanent nu poate fi introdusa decat de grupul parlamentar care l-a propus.
De asemeni, se mai face vorbire in cuprinsul deciziei si de necesitatea respectarii prevederilor art. 64 al. 5 din Constitutie, care prevede ca Birourile parlamentare se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a fiecarei Camere.
Un punct de vedere asemanator, Curtea Constitutionala l-a avut si in legatura
cu Regulamentul Senatului,
printr-o decizie mai veche inca din mai 1994. Totusi e de mentionat ca decizia din anul acesta nu a intrunit majoritatea. Doi judecatori au avut aopinie separata”.
Sunt de prevazut lupte acerbe in legatura cu problema schimbarii celor doi presedinti. Mai intai in Parlament, si apoi, probabil, si la Curtea Constitutionala.Scris de Av. Gh. DALBAN
Ecologic, ecologic, dar nici chiar asa/Locuitorii de pe Stadionului 36 stau cu gunoiul sub nas
Trei containere pentru gunoi au fost instalate de cei de la SOMA, la cererea administratorului SC MILENI IMPEX SRL Bacau, exact la iesirea din blocul 36, de pe strada Stadionului. Acest „cadou” neasteptat frizeaza normele civice. SOMA se apara si spune ca Primaria stabileste locurile de amplasare a pubelelor. Primaria sustine ca, daca pubelele sunt ecologice, nu conteaza.
Revolta pe strada Stadionului. Locatarii blocului 36 au ramas stupefiati vineri dimineata, cand au dat cu nasul, la iesirea de pe scara blocului, de trei containere de gunoi amplasate acolo de angajatii SOMA Bacau. Din acest motiv, ei au sesizat presedintele Asociatiei de proprietari 43. Seara, in jurul orei 19, 30, locatarii s-au adunat in fata containerelor, incercand sa protesteze. Apoi au vrut sa discute cu adminstratorul SC MILENI IMPEX SRL Bacau, Elena Paduraru, considerata adevarata vinovata pentru „cadoul” primit pe nepusa masa. „Se pare ca Primaria i-a concesionat acestui administrator si terenul pe care erau amplasate pubelele de gunoi. Din acest motiv, ne-am pomenit cu containerele in fata blocului. Am incercat sa discutam cu administratorul dar acesta fuge de noi, se ascunde. Consideram ca Primaria isi bate joc de noi prin aceasta masura. Si acestea nu sunt singurele ilegalitati facute de oamenii Primariei”, spune Virgil Nemteanu, presedintele Asociatiei de proprietari 43. Privelistea nu este una dintre cele mai placute. Mirosul gunoaielor se simte de la o posta, pubelele sunt aproape pline. Elena Paduraru, administratorul SC MILENI IMPEX SRL, spune ca a facut o cerere la Primarie sa fie mutate pubelele de langa societatea sa. „Pe noi ne-a amendat de la Directia de Sanatate Publica pentru aceste pubele, asa ca am cerut mutarea lor. Nu eu le-am spus celor de la SOMA sa le puna pe trotuar, in fata blocului”, declara Elena Paduraru. De la Dispeceratul SC SOMA, Gabriela Placinta este categorica: „Nu noi stabilim locul de amplasare a pubelelor, ci Primaria”. Ionut Tomescu, purtatorul de cuvant al Primariei, ne-a declarat ca „Daca pubelele sunt ecologice, nu are importanta unde sunt amplasate. O sa verificam si o sa vedem despre ce este vorba”.
Scris de Dan MINDIRIGIU
Somnul legislatiei naste monstri pe sosea
Tuningul, dincolo de abtibilduri si geamuri fumurii
Cam toata lumea crede ca stie cum se face tuning la o masina. Ii pui jante cat mai late, tai arcurile, bagi un chip si niste geamuri fumurii, un filtru de aer, o muzica adevarata cu trei amplificatoare si subwoofer, ii mai tragi vreo cinci stickere si cam atat. Multi sunt si cei care cunosc pericolele la care se expun apeland la astfel de pseudoimbunatatiri ale autovehicolului. Din fericire pentru ei, legislatia din Romania, potrivit datelor furnizate de unul din reprezentantii ACR Bacau, este destul de permisiva. Depistarea sau sanctionarea contraventionala a eventualelor excese este lasata la latitudinea agentilor aflati pe teren. Activitatea de tuning poate fi definita succint astfel: accesorizare in functie de gusturi. Principalele categorii de accesorii la care posesorii de automobile apeleaza frecvent pot fi impartite in utile si inutile.
Taximetristii si copiii
de bani gata
sunt clienti fideli
Marius Despa, patronul unei firme din Bacau specializate in prestarea de servicii de tuning, afirma ca bacauanii se dau in vant in special dupa jantele din aliaj usor, cu pneuri de talie cat mai joasa, geamurile fumurii, abtibildurile „tribale”, stopurile cu LED-uri si alte accesorii pentru farurile masinii („pleoape”, stopuri colorate, etc.). „Dintre toate aceste elemente de tuning doar jantele isi justifica amplasarea lor pe o masina, din punctul de vedere al utilitatii, care amelioreaza performantele de franare si imbunatatesc motricitatea”. Cei care apeleaza la astfel de sevicii sunt, conform lui Despa taximetristii si „copiii de bani gata”. Daca taximetristii nu doresc decat sa aiba geamuri fumurii si niste faruri colorate, din partea celorlalti cererea est mult mai scumpa. Pentru a se proteja impotriva eventualelor amenzi, geamurile nu le imbraca cu folie 3M ci le ionizeaza, intrucat astfel sunt mai dificil de sesizat daca sunt asa din productie sau nu. Un alt element pentru care ei ar cheltui oricat sunt scaunele sport, ele reprezentand principalul factor care modifica aspectul interior al masinii iar sprijinul lateral pe care acestea il ofera este deosebit de util pe virajele abordate in forta.
Masinile sunt
„tunate” dupa modele din Occident
Intrucat caroseriile de serie sunt relativ inalte, din mai multe motive (sa nu loveasca bordurile, sa existe loc pentru montarea lanturilor de iarna pentru pneuri, etc), multi cumparatori doresc ca masinile lor sa fie mai joase, sa aiba un look mai aspectuos si sa beneficieze de un comportament rutier mai direct, mai incisiv. Pentru ca aceste obiective sa fie atinse, la atelierele specializate se aplica unele kituri de suspensie, se inlocuiesc amortizoarele si se regleaza paralelismul rotilor. La astfel de servicii a apelat si Tiberiu Gurlui, care are trei masini, dintre care doua au modificari aproape pe toata linia. „Am fost in Italia 7 ani si mi-am tunat prima masina dupa modelul celor de acolo. Acum am vazut chiar si Dacii cu tot felul de desene pe ele”.
Scris de Cristian MIHAILA
Nu mai au bani sa-si creasca nepoata \ Poveste dramatica la Asau
Cazul unei fetite in varsta de noua ani, din comuna Asau, este de-a dreptul strigator la cer. Si asta, pentru ca fetita, desi a venit pe lume cu luxatie congenitala de sold, nu poate beneficia de nici un ajutor social. Crescuta de doi bunici bolnavi, cu o situatie materiala precara, pustoaica a putut fi operata abia la varsta de sase ani. Insa, ea a ramas cu mersul leganat, putin schiopatat. Pentru ca varsta inaintata si lipsa banilor nu le mai permit bunicilor sa o intretina pe fetita, batranii cer ajutor autoritatilor. De oriunde si de orice fel.
Dumitra Contoi a implinit de curand 9 ani. Cu parul blond, ochii albastri si cativa pistrui pe nas, ea pare un copil imbatranit inainte de vreme, din cauza suferintelor prin care a trecut si inca mai trece. Nu prea stie
sa zambeasca. Nu o lasa necazurile pe care le are si pe care se pare ca deja le intelege. S-a nascut cu ghinion, cel putin asa sustine bunica. „Fata mea, Mihaela, a trait in concubinaj cu unul din sat si uite asa a venit pe lume Dumitra. Tatal fetei nici nu a vrut sa auda de copil si a disparut fara urma din sat. Niciodata nu i-a platit pensia alimentara. Pentru ca fata mea abia facuse 20 de ani, eu si sotul meu am luat-o in ingrijire pe Dumitra”, precizeaza bunica Lidia Neacsu, in varsta de 65 ani. Nascuta cu luxatie congenitala de sold, Dumitra ar fi avut nevoie de operatie inca din
primii 2 – 3 ani de viata. Insa, bunicii motiveaza faptul ca nu au dus-o pe nepoata imediat la doctor cu lipsa banilor. „Chiar daca operatiile sunt gratuite in spital, tot aveam nevoie de bani pentru drumurile pana la Bacau, hainute noi pentru fetita si multe altele”, explica bunica Lidia. Anii au trecut, timp in care Mihaela
s-a recasatorit si a mai adus pe lume trei copii, doi baieti si o fetita. Noul sot nu vrea in ruptul capului sa auda de Dumitra. Mai mult, ori de cate ori Mihaela aduce vorba despre fetita barbatul incepe sa faca scandal. Pentru ca Dumitra se deplasa din ce in ce mai greu, bunicii au facut un imprumut la banca girand cu ce-au agonisit de-o viata, casa in care locuiesc, pentru a o duce pe Dumitra la operatie. Interventia a fost realizata abia in anul 2002, cand implinise sase ani. Timp de un an, fetita a stat mai mult prin spitale, suferind nu mai putin de noua interventii chirurgicale. Toate operatiile au fost reusite, insa Dumitra a ramas cu mersul leganat, putin schiopatat. In plus, ea nu poate sa mearga foarte repede pentru ca se dezechilibreaza si cade. Necazul cel mai mare al bunicilor este faptul ca nu mai fac fata cheltuielilor pentru fetita. „Suntem amandoi pensionari, bolnavi de inima. Eu am glaucom la un ochi si nu prea vad. Ne este foarte greu, mai ales ca nepotica mea a crescut si are nevoie de tot mai multe. Este premianta la scoala si mi-e mila sa nu o ajut. I-am facut un dosar pentru ca este persoana cu handicap insa comisia de expertiza de la Protectia Copilului mi l-a respins. Nu inteleg de ce”, se intreaba bunica. Juristul Alina Iftode, purtator de cuvant la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, precizeaza ca Dumitra nu face obiectul incadrarii unei persoane cu handicap, deoarece singura problema este ca schiopateaza putin. In plus, bunica nu este reprezentantul legal al Dumitrei, singura solutie sa beneficieze de un venit banesc lunar fiind ca Lidia Neacsu sa o ia in plasament pe nepoata.
Scris de Carmen SERBAN
Pe urmele hotilor de curent electric \ Razie in cartierul fantoma
Duminica, spre dupa amiaza, un telefon scurt ne anunta ca, ziua urmatoare, dimineata, la prima ora, o echipa mixta de electricieni si jandarmi va efectua o razie in doua locatii din Bacau. Eram obisnuiti cu
astfel de actiuni. Stiam ca ne va astepta ceva interesant. Adica, gandeam ca avem sa ne confruntam din nou cu o serie de cazuri sociale. Desi actiunea Electrica viza doar depistarea celor care sustrag curent.
La sase punct plecam catre destinatia pe care, pana in acea dimineata, mai nimeni nu o cunostea. Din motive de siguranta. Nu cumva sa atranspire” informatia si actiunea sa se soldeze cu un esec. Am aflat ulterior ca zona vizata de controale era strada Nicu Enea. Un bloc doar. Numarul cutare. Pe o coala de hartie de format A4 stateau scrise numele politistului de proximitate si numarul de telefon al acestuia. Am gandit ca o sa avem probleme, data fiind zona in care ne aflam. Locatarii, cu totii oameni sarmani. Romani si tigani la un loc. Saracia nu face diferenta cand e vorba de greutati. Maiorul de la jandarmi a facut instructajul, atentionandu-ne atat pe noi, cat, mai ales, pe cei de la Electrica sa nu actionam solitar, ci sa fim tot timpul insotiti de amascati”. Obisnuiti cu locul, electricienii au depasit parterul blocului si au urcat direct la etajul doi. Unii verificau tabloul electric, altii bateau pe la usi pentru a atentiona locatarii de acontrolul IRE-ului”. Cu ochii carpiti, cateva mogaldete incercau sa priceapa ce e cu aglomeratia asta de oameni. O tiganca, nascuta prin Darabani, judetul Botosani, chriasa intr-unul dintre apartamentele de la doi, a inceput tirada, speriata mai mult de multimea de jandarmi, dotati cu tot ce se poate pentru cazurile extreme, decat de altceva. aOmul la care platesc chirie e in Italia. Eu stau doar provizoriu aici. Platesc 700-800 de mii de lei pe luna, daca nu, ma da afara”, explica femeia jandarmilor.
Spectacol
pe Nicu Enea
Intr-o alta incapere, un ajupan”, deranjat de vizita matinala, incepe sa vocifereze. aNu avem nimica, sefule. Suntem amarati. Asta-i tara destrabalata… Romania asta. Vrea sa intre in democratie, stiti problema asta? In NATO vrea sa intre. O sa intre cand mi-o muri… treaba mea. De ce veniti la noi? Vedeti ca avem de toate. O sa cerem sa ne deie acte sa migram din tara. La Bug cu noi”, isi da cu parerea adiplomatul” nostru. Parca scandalizat de cuvintele obscene ale diplomatului, tabloul electric se revolta, trimitand din scurt o bubuitura, insotita de o flama. Sunt electricienii care au inceput sa taie increngatura de fire. De altfel, mataraia de cabluri i-a cam pus in dificultate si pe specialistii care, vorba aia, nu fac asta de ieri de azi. Mai tarziu, adesteptatiipreadevreme” de pe Nicu Enea au inceput sa se plimbe care incotro, pe hol. aLa tauleta ma duc. N-am voie?, striga razvratitul, care parea ca locuieste in camera 49. Cand plecati de aici sa va bagati direct in cada, ca ati luat purici de la noi. Avem si SIDA. E jale mare”. Tiganul cere cu insistenta sa vina acamera de luat vederi cu lanterna”. A prins gust de televiziune. Un electrician greseste usa si da peste un cetatean care isi facea nevoile de dimineata in atauleta” comuna. aCe faci ma?. aPardon”.
Mutu” de la Piatra Nemt si un
intreprinzator
La parterul blocului, alti electricieni au descoperit ca lucrurile nu sunt deloc in regula. Cabluri traversau haotic holul. De la un apartament, pleaca o sarma mai groasa. Auzim de la un electrician ca locatarul respectiv e un soi de aintreprinzator” al locului, care a luat curent de la tablou si imparte la restul din bloc. Pe bani, insa. Cam 200.000 de lei pentru fiecare. Intr-un colt, observam mai multe surubelnite, aranjate dupa marime. Omul e dotat, nu se complica sa faca treaba de mantuiala. Prin toate camarile gaseai cate un resou improvizat pe o bucata de BCA. Un alt individ, cunoscut ca cerseste prin autobuze facand pe mutul, se prezinta jandarmilor drept Ovidiu Ohoi, din Piatra Neamt. aPe autobuz esti mut, acum poti vorbi!”, remarca unul dintre jandarmi. aCe sa fac si eu? Sa fur? Daca da omul e bine, daca nu, nu”, explica amutu””.
Bomb Squad
in varianta parasutata
O alta flama, urmata de o bubuitura si la tabloul electric de la parter. Parca sunt specialistii de la Bomb Squad din filmele americane. Intai firul rosu. Ba nu, ala verde. O camera video a Electrica filmeaza absolut tot. Proba video, ne explica pe loc cineva de la compania de energie electrica. Se incheie pe loc o multime de note de constatare. Nu e deloc de bine. Ne pregatim de plecare din cartierul afantoma”, cum le place celor de-ai locului sa-l numeasca, si cum, de altfel, sta si scris pe un zid, in stil graffiti. Limbutul nostru nu scapa ocazia sa mai arunce cateva vorbe de final. aDa” cu ce-ati venit? Cu parasuta, ca nu v-am auzit”.
aVilele”
de pe Vantului
A trecut doar o ora. Angajata de la Electrica, care, de fapt, a si pregatit actiunea, ne instiinteaza ca razia nu a luat sfarsit. Urmeaza o alta zona pe care o vor verifica. Strada Vantului. Nici nu am auzit de ea. De ajuns pe acolo, nici atat. Aveam sa aflu mai tarziu de ce. E amplasata undeva pe la marginea Bacaului, in apropiere de podul de la Serbanesti. De fapt, o adunatura de case saracacioase si de bordeie care stau sa cada la prima vantoaica. Oamenii locului traiesc din colectarea deseurilor de carton. Ne intampina de la distanta un petrecaret care nu a mai avut timp sa ajunga pe acasa. E avarza” omul. A mai baut dimineata o cana de apa si a facut vinul doi. Un meserias isi gaseste de lucru pe la caruta. Se uita urat la mascati, fara a riposta. Deocamdata.
In roua diminetii
Lumea inca mai doarme la ora asta. Pe langa bordeie, sunt asezate doua ramasite de dormeza pe care dorm copii, unul cu parul vopsit acaju. Afara, in roua diminetii. Sunt prea multi ca sa incapa in camaruta de doi pe doi. La inceput, cei suspectati ca fura curent se supun verificarilor. Intr-o incapere improprie locuitului se ingramadesc zece suflete. Soba au daramat-o pentru ca era plina de gandaci mari, dintr-aia maro de bucatarie. Le este teama sa se gandeasca ce va fi la iarna. Mai e mult pana atunci. Responsabilii de la Electrica ii roaga sa le arate o factura la curent. Nu o mai gasesc. Nici nu aveau cum, pentru ca e mult de cand nu au mai dat vreun ban pe curent. Facturile sunt, probabil, pe la Remat, gandesc cu voce electricienii. Clestii isi fac din nou datoria. E singura masura pe care o pot lua, caci altfel de unde bani de amenzi sau altceva? Nimeni nu munceste la vreun patron. Traiesc din ce pot. Putin mai incolo, un gospodar cu o curte betonata si casa ceva mai grijita le arata celor de la Electrica dovezile de bun platnic. Este lasat in pace, omul e corect.
Ca in 1907,
toamna
Apare insa un tanar, cu tatuaje mari pe ambele brate. Ras in cap, cu bustul gol, si fara a fi provocat, cauta galceava, se ratoieste la jandarmi, deranjat ca acestia au calcat o proprietate privata. Curte este ceea ce e ingradit. Restul e spatiu public, se explica seful mascatilor. Revoltatul ameninta ca i-a masuri dure daca cineva ii calca in batatura. Continua sa ameninte, chiar daca nimeni nu s-a aratat interesat sa-i verifice instalatia electrica. Oricum, casa lui era mult mai departe fata de locul vizat de electricieni si, de la inceput, nu intrase in carti. Cert este ca a reusit sa deturneze atentia tuturor de la locuinta lui, inclusiv a jandamilor. Carutasul care isi repara atelajul a inceput sa devina si el amenintator. I se pusese pata pe un mascat cu pusca. aDe ce se plimba asa pe aici. Crede ca ma sperie? Daca intra la mine, bag furca in el”, striga omul cu transportatorul.
Cartoane
si camere
video digitale
Au iesit si femeile, care au inceput sa prinda curaj. Sunt suparate pe oamenii in negru ca le-au speriat copiii, chiar si pe ele, dar numai la inceput. aDe ce veniti asa la noi. De parca am fi infractori. Aici nu sunt curve, nici pescari (sic!). Duceti-va la aia de vand droguri, nu la noi. Noi suntem amarati. Traim din cartoane, urla unul revoltat, dupa care pleaca in casa de unde se intoarce cu o camera digitala de luat vederi. Ameninta ca va da caseta la Procuratura asa vada si cei de acolo ce abuz au facut jandarmii”. Mai tarziu, a venit randul cameramanilor de la televiziunile invitate sa asiste la razie sa fie luati la rost de localnici. Pe aceiasi ziaristi carora, cu doar zece minute inainte, tiganii le multumeau ca sunt de fata, altfel mascatii i-ar fi terorizat, ane-ar fi pus sa facem culcat prin noroi”. Greu de inteles oameni. aAsta-i natia lor”, murmura un jandarm. Se face ora noua. Seful jandarmilor ne anunta retragerea. Grupati, sa nu riscam nimic. Plecam in strambaturile copiilor si amenintarile adultilor. S-a mai incheiat o razie a Electrica. Nu garanteaza nimeni ca lucrurile nu se vor repeta. Ne facem si noi meseria si consemnam doar o alta actiune a celor de la Electrica, incehiata fara sa a se putea lua masuri coercitive. Pierderile vor fi suportate de companie. Din buzunarele noastre, cred. Altfel…
Scris de Florentin RADU
Marire si decadere la Sascut / Primarul prospera, taranii cersesc
Comuna Sascut face parte din judetul Bacau si este situata la extremitatea sud-estica a judetului, invecinandu-se cu judetul Vrancea, pe Valea Siretului la 16 km amonte de confluenta cu raul Trotuas. Comuna prin localitatea de centru este strabatuta de DN 2-E 85 Bucuresti-Bacau-Suceava, calea ferata dublu electrificata Bucuresti-Adjud-Bacau-Pascani-Suceava si drumul judetean DJ 119A Sascut-Urecheasti. Ea este amplasata la 43 km de municipiul Bacau si 13 km de municipiul Adjud. Are peste 13.000 de locuitori, 12 sate si se intinde pe circa 150 de kilometri patrati.
Ar fi trebuit sa fie declarat oras. Inainte de 1989 s-a intocmit documentatia si in scurt timp ar fi aparut decretul de infiintare a unui nou oras pe harta judetului. Se vorbea atunci si de Podu Turcului, Racaciuni sau Parincea. In acele conditii, destinul localitatii ar fi fost altul. Se luase in considerare suprafata, numarul locuitorilor, puterea economica, accesul la calea ferata si la o sosea nationala. Comuna Sascut avea, in 1989, peste 3.700 de salariati, in afara de navetisti. Cea mai puternica unitate era IAS Sascut, apoi Fabrica de zahar (construita in 1860 – prima fabrica de acest gen din tara), Fabrica de branzeturi, Intreprinderea de prelucrare a carnii, Vinalcoolul, alte unitati agricole, un puternic bazin viticol si mii de hectare teren arabil. Cateva blocuri, un liceu agricol, mai multe scoli generale intregeau zestrea potentialului oras. Acesta era Sascutul inainte de Revolutie.
Centrul Sascutului
Acum, Sascut-Targ isi arata fata hada la E 85. Sosea europeana, tranzitata zilnic de mii de turisti romani si straini. O fabrica aflata in paragina pe sute de metri patrati, panouri si indicatoare ascunse printre copaci, blocuri jerpelite, alei pline de noroi si apa, ambalaje aruncate in fata fiecarei crasme care duce dorul musteriilor. Cladiri abandonate, distruse si santuri colmatate. Buruieni cat gardul si pietari care isi vand marfurile direct pe trotuar. In spatele blocurilor, lucratorii de la SGCL (serviciu care apartine de Primarie) incarca cu greu o remorca de gunoi. De la ora 9.00 la 14.00. Taranii de la bloc isi taie lemnele direct pe trotuar, iar patru taxiuri lenevesc la umbra unui pom. Doar in Primarie viceprimarul si secretarul muncesc de zor la documentatia care trebuie prezentata a doua zi la Bucuresti pentru aprobarea unui imprumut cu garantie guvernamentala. Se baga apa in toate satele. Lucrarea a inceput si trebuie terminata pana in noiembrie. De fapt, e singura lucrare care a inceput si se va termina in acest an in Sascut, din care primarul Rauta isi face un titlu de glorie. Cum titlu de glorie isi face si din activitatea firmei sale EURORIN. Spun functionari din Primarie si cetateni din sat ca cea mai mare parte a timpului, primarul o dedica afacerilor proprii. EURORIN are ca obiect de activitate cresterea animalelor si cultivarea pamantului. aAm nevoie la firma mea de 50 de oameni, insa ii gasesc greu”, zice patronul Rauta.
Luat cu productiile mari, patronul Ion Rauta a uitat sa-si mai achite obligatiile la Bugetul de stat de peste 400 de milioane de lei vechi. 200 de milioane lei la bugetul de stat, 170 de milioane la bugetul asigurarilor sociale, 75 milioane la cel de sanatate si aproape 30 de milioane la somaj. Sunt date publicate de Ministerul Finantelor si tot din aceeasi sursa am retinut ca asupra firmei s-a instituit procedura de executare silita.
Doar promisiuni
si proiecte
La prima ora a diminetii de joi, 26 august 2005, biroul primarului din Sascut era plin de oameni. Ion Rauta dadea impresia ca rezolva orice cerere, semneaza, in acelasi timp, zeci de acte, cheama la ordin salariatii si le traseaza diferite sarcini, ii cunoaste pe toti cei care ii trec pragul, ii indruma si le da sfaturi. Tineri sau batrani, mai ales batranii, se lasa greu convinsi si revin in biroul deschis permanent. Un spectacol continuu. aLa Sascut, zice Ion Rauta, toate se rezolva rapid si eficient. Oamenii vin de la zeci de kilometri si nu poti sa-i tin la usa. Au treaba la camp, au probleme in familii.” In stilu-i caracteristic, la intrebarea noastra de inceput, ce se mai intampla in Sascut, zice pe nerasuflate: aAlimentarea cu apa, printr-un proiect finantat de SAPARD, a cinci sate, in valoare de un milion de euro. Oamenii vor avea apa in case sau la poarta. Este un semn de civilizatie”. Urmeaza o serie de proiecte ametitoare, care, daca ar fi sa fie aprobate ar necesita miliarde de lei si zeci de ani pentru finalizarea lor. Un azil cu 20 de locuri pentru batranii neajutorati ai comunei, un camin pentru copiii defavorizati, reabilitarea rapelor paraurilor Sascut-Sat si Pancesti care pun in pericol viata unor sateni in caz de inundatii, asfaltarea a opt km de drumuri comunale (de la Beresti la Fantanele, pana la Pancesti, Balcuta si Valea Nacului), balastarea a altor 25 de km, construirea a zeci de apartamente sociale. Finalizarea lucrarilor la Casa de Casatorii, gradinite si scoli reparate si igenizate, reabilitarea spatiului unui notariat public. Toate cu bani din programe Phare si din bugetul local al Primariei.
Cine am fost
si ce am ajuns
Incet, incet aflam insa ca ain Sascut acum rata somajului depaseste 50 la suta, iar numarul persoanelor angajate cu carte de munca nu ajunge la 300, din care aproape 100 sunt in institutiile de stat”, spune primarul din Sascut. aAu fost ani teribili. Au disparut fabricile de branzeturi si de prelucare a carnii, IAS-ul a ramas de izbeliste, CAP-ul s-a desfiintat, iar lovitura de gratie a fost inchiderea si falimentarea Fabricii de Zahar”. Aceasta din urma nu a fost salvata nici de interventia lui Ion Iliescu, care a trecut prin Sascut intr-o campanie electorala. Ion Rauta zice ca s-a straduit sa asfalteze cea mai mare parte a strazilor din comuna si are de gand sa continue, insa nu mai are bani. A investit si in doua dispensare moderne, insa taranii se plang ca nu beneficiaza de medicamente gratuite sI compensate. A pierdut finantarea pentru sase blocuri ANL, care urmau sa asigure o locuinta pentru circa 100 de oameni, dintr-o dispozitie a ministrului Lucrarilor Publice. Face caz acum ca este primar ales din partea PSD, partid aflat in Opozitie, si nu mai primeste fonduri cum primea odata. Sascutenii zic ca acum se vede puterea si maiestria unui primar, iar lamentarile nu tin de cald celor care l-au votat de patru ori. Si asta pentru ca Primaria are o datorie la energie electrica de peste 1,1 miliarde de lei. Toata aparatura si bunurile Primariei sunt sub sechestru, instituit de Rafinaria Darmanesti pentru neplata unei cantitati importante de CLU (combustibil lichid usor), necesare incalzirii scolii din satul Pancesti. O parte din consilierii comunali spun ca anual se strang peste 20 de miliarde de lei la bugetul comunei si ei nu prea stiu cum au fost cheltuiti.
Gradinita si Biblioteca din centru se darama
Gradinita din centrul comunei nu a mai vazut un var de multi ani. Ploua in pod. Copiii nu beneficiaza de un grup sanitar si nici de apa curenta. Locasul nu are autorizatie sanitara de functionare si nici nu sunt sperante sa o primeasca in urmatorii 10 ani. Curtea gradinitei nu este imprejmuita, au disparut portile de la intrare, lumea circula ca pe strada, gropi si noroi. Nu exista mobilier pentru joaca, ci doar pericole la tot pasul. aAvem in plan sa construim alta gradinita, ne spune viceprimarul. Nu avem bani, poate ne raman de la SAPARD”. In schimb, primarul a construit o gradinita cu program prelungit in sediul propriei firme, unde director este sora dumnealui. Acolo sunt conditii mult mai bune de instructie, hrana si odihna. Pentru copiii cui? Langa Gradinita din centru se darama Biblioteca Comunala. Veche de peste 80 de ani, cu tavanul cazut. O incapere periculoasa. Poate si de aceea cele doua bibliotecare inchid sala pe la pranz.
Bani cu taraita pentru igenizarea scolilor
Grupul Scolar cu profil Agricol din Sascut a cerut Primariei aproape 200 de milioane de lei pentru reparatii si igienizari. A primit doar 20 de milioane. Pentru finalizarea curateniei in internat s-a apelat la apusculita” copiilor. La scoala Generala fatada arata ca dupa razboi. In interior a facut directorul ce a putut cu foarte putini bani, iar ca o copletare au venit parintii cu munca, materiale si bani. Si la Contesti, pentru ca Primaria a dat doar aceva vopsea si detergenti” pentru igienizarea scolii, tot copiii au fost rugati sa stanga banii necesari finalizarii lucrarii. Cate 1,5 milioane de lei pe clasa, ne-a spus Maricica Pletan, femeia care se ocupa de curatenie. Alaturi, in aceeasi curte, este cladirea scolii vechi, loc devenit acum de joaca pentru copii, printre geamuri sparte, pereti daramati si mizerie. In Sascut-Sat, scoala functioneaza intr-o cladire veche, coscovita si macinata de mucegai, construita prin anii „70, in care nu s-a facut o reparatie capitala niciodata. Apa curenta nu este, ci doar o ciusmea in curte.
La prasit cu elevii pentru a stange bani la fondul clasei
La satul Beresti, scoala cu clasele I-VIII a putut fi igienizata tot cu ajutorul contributiei elevilor. Ba mai mult, Valerica Hodoba, profesoara de biologie, ne-a marturisit ca a luat initiativa de a iesi la prasit porumbul de pe lotul scolii cu elevii pentru a face rost de bani. aApoi am vandut grauntele si din banii stansi am cumparat perdele in clase si pe holuri, explica profesoara. Acum pamantul sta in paragina, l-a umplut buruienile, ca nu a mai vrut nimeni sa cultivam ceva pe el”. Cea mai dramatica situatie este la Pancesti, unde centrala functioneaza cu CLU. Circa 40-45 de tone pe an, adica in jur de 70 de milioane de lei cheltuiala lunara. Primarul Rauta nu a achitat nici consumul din anii trecuti si furnizorul a pus sechestru pe dotarile Primariei. Ce se va intampla in aceasta iarna? Dl Rauta zice ca este treaba lui si se va descurca. Sa speram ca nu ca anul trecut.
Vaile si rapele sunt inghitite de gunoaie
Pentru ca nu a fost amenajat un loc special in care sa fie depozitat gunoiul menajer, oamenii satului au transformat in adevarate gropi de gunoi fiecare rapa sau vale care le-a fost la indemana. Nici marginile drumurilor sau ale ulitilor umbrite de salcii pletoase sau buruieni nu au fost uitate. Privelistea dezolanta nu deranjeaza pe nimeni. Sticle goale, bidoane, hartii, papuci, resturi menajere, crengi, uscaturi, frunze, cadite de plastic, coceni uscati, fan mucegait, toate sunt aruncate pe mal sau in vale. In Sascut-Sat, rapa paraului e sufocata de gunoaie, drumul dintre Balcuta sI Valea Nacului, la fel, in Pancesti, Beresti, Contesti, Schineni, peste tot numai gunoaie. Chiar Lucica Botezatu, localnica, recunoaste ca aarunca gunoiul la parau, pe marginea malului, iar cand se strange mai mult iI da lumea foc, ca miroase”. S-a vrut infiintarea la marginea comunei a unei gropi ecologice, care sa rupa gura targului, dar s-a pierdut si acest proiect, se scuza primarul Rauta.
Tineretul a fost
furat de mirajul strainatatii
De cum intri in satul Valea Nacului, imaginea trista a caselor, a oamenilor, a tot ce te inconjoara iti da senzatia ca te afli intr-un loc uitat de lume. Casele inghesuite una intr-alta, cu pereti coscoviti, portile sprijinite in pari, curtile si hambarele ruginite goale, batranii bolnavi, pararsiti de copii, completeaza tabloul unei vieti fara vlaga. aE pustiu, totul pare mort aici, spune badea Vasile Tanase. Tinerii nu mai sunt pe aici, au fugit in strainataturi, la mai bine. Am ramas doar noi, batranii satului. Ce sa fie vesel aici? Parca nici cocosul nu mai canta cum canta odata”.
In toate satele, lipsa tineretului iti atrage imediat atentia. aAu plecat cu totii ca aici nu au ce manca, spune Lenuta Ciuperca. Eu am un baiat acasa, de 30 de ani care traieste din pensia mea ca nu are unde sa se duca. Si cumatra la fel a patit. Care a putut, a luat-o spre Italia, Spania sau Franta. Macar de s-ar intoarce sa faca ceva apoi aici, dar cine stie?”. In Sascut nu le-a mai ramas nimic. Doar firma mare a domnului primar si eventual fabrica de cuie, unica in judet, care produce acum marfa doar la comanda, cam 100-120 de tone de cuie pe luna. Un semn bun vine si de la fostul Vinalcool, cumparat de doi intreprinzatori locali. Profilata la inceput pe imbutelierea apei plate, acum proceseaza struguri si imbuteliaza vinul.
O oaza de liniste – troita de la rascrucea de drumuri
Intr-un contrast izbitor cu tot ce inconjoara, in drumul tau prin comuna Sascut iti poti abate privirea pe una din troitele ridicate la rascruce de drumuri sau pe buza unei ulite. Casute mici, din lemn, cu geamuri din sticla mata sau transparenta, inconjurate de flori multicolore, cu icoane sfintite si altare de rugaciune. Cred ca sunt zeci, e greu sa stai sa le numeri. Unele mai reusite din punct de vedere artistic, altele mai putin…Imaginea lor iti da speranta ca poate, totusi, nu e pierdut totul. Si ca in sufletele chinuite ale sascutenilor a mai ramas macar credinta, ca o oaza de liniste in viata lor amara…Scris de Roxana NEAGU, Gheorghe BALTATESCU
Fotbal, Divizia A/ Bacauanii au luat trei puncte dupa un meci cu doua reprize diametral opuse / Ce cosmar! Si cata sansa!
FCM Bacau-Pandurii Targu-Jiu 1-0 (1-0)
Stadion: „Municipal”, spectatori: circa 3.000. A inscris: M. Croitoru (min. 13). Suturi la poarta: 5-4 (pe poarta: 3-2). Cornere: 3-6.
FCM Bacau (5-3-2): Manea-Apostol, David, Bojescu, Geaman, Ganea-Codreanu, S. Trofin, Gheorghiu (min. 90+3 Neagu)-M. Croitoru (min. 75 Dobos), M. Tanasa (min. 61 Petcu). Antr.: C. Popovici.
Pandurii (5-3-2): T. Lung-Keca (min. 80 Buia), Bogoi, Scarlatache, C. Trofin, M. Iordache (min. 71 Patrascu)-Stefan, Vancea, Ursu-Disney, Verdes (min. 71 Vintilescu). Antr.: E. Sandoi.
Cartonase galbene: M. Iordache (min. 32), David (󈦉), Apostol (󈦓), Trofin (󈦕), Ganea (󈦶).
Arbitri: R. Dumitru (Brasov)-Z. Szekely (Baia Mare), D. Iliescu (Craiova).
Ce noroc pe capul Bacaului! Noroc ca Telesport, postul care a transmis in direct partida de sambata seara, contra Pandurilor, este unul codat. Si noroc ca Verdes nu poate nimeri poarta de la 11 metri, iar inlocuitorul sau, Vintilescu, nu o „vede” nici macar de la cativa pasi. Ca sa nu mai vorbim de Tibi Lung care, atunci cand respinge in sfarsit si el o minge, o trimite direct in ceafa unui adversar, de unde ricoseaza in plasa. Cu o jumatate de sut si cu un car de noroc, FCM Bacau a reusit sa treaca de Pandurii Targu-Jiu. Cel mai dificil joc, cum il caracteriza antrenorul Cristi Popovici, a inceput insa ca cel mai usor dintre meciuri. In primele 180 de secunde, oaspetii au tremurat serios, Croitoru si Geaman reluand defectuos cu capul doua centrari excelente. In minutul 7, David a strecurat si el fiori de gheata pe spinarea defensivei gorjene, iar sase minute mai tarziu era deja 1-0. La primul corner al Bacaului, apararea Pandurilor a clacat in frunte cu Lung care a boxat direct in ceafa lui MARIUS CROITORU de unde balonul a ajuns in poarta. Un gol care din punct de vedere estetic a fost fratele vitreg al celui din partida cu Poli Timisoara s-a dovedit pana la urma a fi la fel de important pentru ca a ramas si unicul al meciului. Ceea ce parea ca va fi un bairam in sunetul golurilor s-a transformat intr-o seara petrecuta la lumina lumanarii. „Galben-albastrii” s-au invelit cu acest 1-0 stramt si scurt, mergand direct la culcare. Oaspetilor nu le-a venit sa creada ca pot scapa asa usor. S-au frecat la ochi cand Codreanu a ratat o pasa de 2-0 spre Tanasa in minutul 38. Si-au frecat mainile la faza imediat urmatoare, cand Geaman a gafat copilareste, oferindu-i arbitrului Robert Dumitru sa interpreteze drept fault in careu ciocnirea dintre portarul Manea si atacantul de culoare al Pandurilor, Disney. Verdes a ratat insa penalty-ul, sutand peste transversala si tragand cortina peste primele 45 de minute. Pauza nu a fost deloc un sfetnic bun pentru FCM Bacau. Dimpotriva. Partea secunda s-a dovedit una de cosmar pentru gazde care si-au facut singure rau. Spiritul sado-masochist al bacauanilor s-a manifestat atat in plan tehnic, dar mai ales tactic. Croitoru si Tanasa s-au lipit de fundasii centrali Bogoi si C. Trofin, linia mediana s-a evaporat, iar restul echipei s-a cantonat in preajma propriului careu. Nici Popovici nu a incercat un soc tactic, eventual prin retragerea lui Croitoru in linia mediana si prin trimiterea in teren a unui alt varf de meserie alaturi de M. Tanasa. Echipa plina de nerv vazuta in prima jumatate de ora a intalnirii a disparut fara urma, lasand loc unei formatii paralizate de la genunchi in sus. Singurul lucru care a amintit despre un organism viu au fost mingile aruncate absolut la intamplare de Bojescu, Ganea sau Geaman. Orice balon respins disperat de gazde se dovedea a fi inceputul unui nou atac al pandurilor. Acestia au pus stapanire pe mijlocul terenului, confiscand de asemenea banda stanga a defensivei bacauane. Gorjenii au manifestat inteligenta in faza de constructie (pe final avandu-l in teren si pe Buia) dar au pacatuit in cea de finalizare. Ursu l-a incercat pe Manea (min. 57), Disney a sutat aiurea (min. 65), iar Verdes a trimis in bara (min. 66). In fine, Vintilescu (minutele 90 si 90+2) a fost ultimul care si-a batut joc de posibilitatea ca Pandurii sa-si treaca in cont primul punct din aceasta editie de campionat. Formatia antrenata de Emil Sandoi ramane astfel la cota zero, in timp ce FCM Bacau urca in clasament pasind pe treptele norocului si pe cadavrul celei mai slabe reprize facute pe teren propriu in ultimii ani.Scris de Dan SION
Consilierii au respins „varianta Chiriac” / Politica e mai tare decat inundatiile
In sedinta de sambata a Consiliului Judetean (CJ) au fost impartite cele 200 de miliarde alocate din „Fondul de interventie” dupa inundatii, fiind aprobate subventii pentru refacerea a 14 obiective. Necesarul e insa de 1500 miliarde de lei. In aceasta situatie, consilierii s-au luptat ca sa obtina un miliard in plus pentru o comuna sau alta. De data asta au fost ajutate si alte comune, nu doar cele calamitate in 12-16 iulie. E vorba de Glavanesti, care a primit 750 de milioane, si Podu Turcului, 1 miliard, fara sa apara obiectii. Subiect care a inflamat atmosfera a fost Podul Serbanesti. Joi, Romeo Stavarache, primarul Bacaului, a cerut Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta (CJSU) ca, din 200 de miliarde, 50 sa fie utilizate la refacerea Podului Serbanesti, prezentnd un raport de expertiza realizat de MLPAT. S-a propus, in sedinta CJ, ca Bacaul sa primeasca 48 de miliarde, insa Ioan Chiriac, consilier PNL, s-a opus categoric. „S-a facut o constatare, nu o expertiza. Trebuie o incarcare statica si dinamica, abia dupa aceea pot incepe lucrarile”, a declarat el. Ioan Chiriac si Romeo Stavarache au candidat la sefia PNL Bacau si se afla in conflict. Acuzat ca politizeaza inundatiile, Ioan Chiriac a afirmat ca motivatia lui e „morala”, si nu politica. „Nu e normal sa diminuezi subventia unor localitati greu incercate, ca Asaul, si sa aloci 48 de miliarde Bacaului, care are putere economica”, a declarat el, adaugand ca Podul Serbanesti e o problema veche, nu aparuta la inundatiile din iulie 2005. Ioan Chiriac nu a fost chiar singur in aceasta lupta. „Sustin ideea domnului Chiriac ca specialistii nostri sa se implice in expertizarea obiectivelor, a declarat Dumitru Bontas, consilier PSD. Am in vedere in mod deosebit podul de pe Bistrita”. El a cerut CJ sa se ocupe si de atragerea altor fonduri de la Guvern. Si alti consilieri au fost nemultumiti. „Am in fata lista si nu vad comuna Garleni, a spus Silvestru Dogaru, PNL. Eu am fost acolo si au vreo doua poduri rupte”. „Exista solutii. Sa luam un miliard de la Prajesti, care n-a fost inundata in primul val”, a declarat Cristian Bunea, PSD, acuzand ca Prajesti „a fost pusa pe lista dupa alte criterii”. Dragos Benea l-a contrazis, invocand datele CJSU, si a propus ca Garleni sa primeasca bani pentru poduri, iar Onesti pentru dig. „Daca punem problema la Onesti, atunci avem dig si la Comanesti”, a intervenit Ioan Chiriac. Foarte bine, au spus toti, e nevoie de bani si la Garleni si la Onesti, dar de unde tai? Consilierii nu mai stiau ce sa voteze. Au fost discutate trei variante: sa aprobe lista din mapa, sa taie 4 miliarde lei de la Bacau si sa le dea la Garleni si Onesti, cerere apartinand lui Ioan Chiriac, sau – a propus Dragos Benea – sa ia cate un miliard de la Asau, Agas, Comanesti si Bacau, care au primit cate 48 de miliarde, si sa le dea trei la Onesti si unul la Garleni. Ioan Chiriac s-a opus iarasi, aratand ca aceste localitati sunt cele mai grav afectate. „Nu e mai corect sa luam de la Bacau, unde nici nu avem expertiza?” a intrebat el. Votul a incheiat disputa. „Varianta Chiriac” a obtinut un vot, al autorului, lista din mapa – 7, iar „varianta Benea”, 20 de voturi, fiind cea adoptata in final.Scris de Silvia PATRASCANU
