luni, 8 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 5768

Chiria sau vanzarea, eterna dilema

Aproape toata lumea cunoaste faptul ca, deocamdata, cea mai buna investitie este cea imobiliara. Daca in privinta terenurilor inca se mai pot face discutii, cum ca e bine sau nu e bine sa bagi banii in pamant, in ceea ce priveste casele (locuintele, in general) investitia este, fara doar si poate, cea mai indicata. Experienta anilor trecuti a dovedit ca preturile la apartamente au crescut fara a avea o explicatie logica, ci pur si simplu pentru ca asa vrea proprietarul. Preturile mari au facut ca oferta sa nu se mai intalneasca cu cererea ducand la scaderea dramatica a vanzarilor. Dilema apare atunci cand intentionezi sa scoti ceva bani din imobiliare, respectiv case. Pentru un proprietar de apartament care vrea sa faca o afacere (pentru ca nu locuieste in acel apartament), exista doar doua posibilitati: vanzarea sau inchirierea spatiului locativ.

Specialistii din domeniu ne spun ca, pe termen lung, inchirierea unei locuinte aduce mai multi bani decat vanzarea, insa numai daca banii sunt investiti. Asta fiindca cine renunta sa mai cumpere un apartament de care avea nevoie pentru a locui se vede obligat sa inchirieze unul. Prin urmare, pe acest segment cererea creste si, odata cu ea, pretul cu care poate fi inchiriat. Lucru care deja se vede. E deajuns sa cauti anunturile din mica publicitate ca sa-ti faci o parere despre cum merg treburile cu chiriile la case. Multa lume nu poate face fata unei oferte de vanzare a unui apartament, sa zicem, mai putin pretentios, amplasat undeva in cartierele muncitoresti ale Bacaului. Fara vreo vreo 20.000-24.000 de euro nu te poti apropia de un apartament cu doua camere, neutilat. Or, pe apartamentele similare scoase la inchiriere, proprietarii solicita chirie de 100 de euro pe luna. Un calcul simplu arata ca, daca se incheie afacerea, in 200 de luni de chirie (cam 16 ani si jumatate) proprietarul apartamentului ar putea sa obtina banii pe care i-ar lua daca ar vinde respectiva locuinta. Calculul este facut in varianta in care banii obtinuti din chirie nu aduc alt venit, adica nu sunt investiti. In plus, gospodarul nostru ar ramane cu apartamentul. Daca, sa zicem, proprietarul casei este un pic mai istet si opteaza pentru varianta mult mai sigura de a plasa banii intr-un depozit bancar, paote sa obtina o bonificatie de 4 procente pe an (daca banii sunt depusi in euro). Calculat la cei 16 ani si ceva, ar obtine cam 29.000 de euro, cu 9.000 de euro mai mult fata de pretul pe care l-ar fi obtinut in cazul vanzarii apartamentului (cu conditia ca cei 20.000 de euro sa nu fie investiti mai departe). Un alt calcul releva faptul ca cei 20.000 de euro obtinuti la vanzare ar fi putut produce in cei 16 ani jumatate (adica intervalul de timp in care chiria neinvestita se egalizeaza cu pretul obtinut la vanzare), peste 42.000 de euro, numai ca apartamentul nu mai este. Altfel spus, dupa cei 16 ani si sase luni, diferenta dintre banii luati din vanzare si tinuti la banca, si banii luati din chirie si tinuti la banca este de vreo 12.000 de euro. De retinut este ca toate aceste calcule au fost facute fara a se tine seama de comisioanele percepute de banca, impozitul pe dobanda incasat de stat, impozitul pe profit etc. Mai trebuie luate in seama si o multime de alte variabile care nu pot fi anticipate in prezent cum ar fi, de exemplu, preturile, care nu se stie cum vor fi peste ani, cursul de schimb, sau daca se vor construi mai multe apartamente noi ori nu, costul utilitatilor si, nu in ultimul rand, un eventual cutremur care ar putea afecta serios structura blocurilor. In concluzie, fara a da vreun sfat cuiva, retinem doar faptul ca varianta vanzarii este avantajoasa numai pentru cei care au nevoie urgenta de o suma mai mare de bani. Pe termen lung, vanzarea este o afacere &#8222neinspirata” pentru cei care au un apartament in care nu locuieste si vor sa faca o investitie. In final, doar proprietarul este bine sa decida, singur, in privinta bunului sau.Scris de Florentin RADU

Saracii sunt lasati sa moara cu zile

    Sute de familii din judetul Bacau si-au pierdut dreptul la asistenta medicala gratuita. Vina apartine functionarilor din primarii, dar si primarilor. O banala hartie si o discheta le-ar asigura saracilor de la „416&#8221 tratament in caz de boala. Nepasarea functionarilor este vecina cu nesimtirea.

    Consiliile locale sunt obligate prin lege sa depuna lunar lista nominala cu beneficiarii Legii 416/2001 privind venitul minim garantat. Prin efectul legii, aceste persoane au calitate de asigurat si toate drepturile care decurg din aceasta. Numai ca, primariile din mediul rural uita adesea de amaratii satelor si nu comunica numele acestora la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) lasandu-i fara dreptul la medicamente compensate sau gratuite, consultatii si spitalizare fara plata, ba chiar fara medic de familie. &#8222Nedepunerea in termen a listelor nominale cu asigurati duce la situatia ca aceste categorii de persoane sa nu poata beneficia de pachetul de servicii medicale de baza, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al CJAS. Sunt cateva consilii locale care nu au mai depus aceasta evidenta de mult timp: Blagesti, Corbasca, Racova si Tg.Trotus”. Prima declaratie a primarului din Blagesti a fost „Aoleu!&#8221. Primarul Laurentiu Munteanu habar nu avea in ce situatie se afla beneficiarii legii 416 din comuna sa. „Nu va contrazic, dar sa vad ce s-a intamplat. Sa vad cine raspunde de asta. Au incurcat-o cu mine. Ce, eu sa trag pentru ei? Promit ca luni listele vor fi la Casa de Asigurari&#8221. De curand, nepasarea functionarilor de Blagesti a afectat o femeie din comuna. Maria Gogu are dosar pentru venitul minim garantat, dar nu a putut fi spitalizata din cauza ca nu figura la CJAS ca asigurat. „Responsabilii&#8221 de la Blagesti nu au mai trimis listele din noiembrie 2004. 181 de familii sunt in aceasta situatie. Nici macar listele cu salariatii primariei nu au mai ajuns la CJAS din octombrie 2004. De la Tg. Trotus listele nu au mai fost aduse din prima luna a acestui an, iar de la Corbasca si Racova, din luna februarie. In unele comune nu s-a inteles ca locuitorii care au dosare de beneficiari ai Legii 416 trebuie comunicati la CJAS, chiar daca nu primesc ajutorul social din lipsa de fonduri. Ei ar avea astfel dreptul macar la asistenta medicala. In caz contrar, nu primesc decat asistenta medicala de urgenta, dupa care trebuie sa scoata bani din buzunar pentru spitalizare si medicamente. Conducerea CJAS este hotarata sa nu -i mai „bombardeze&#8221 pe primari cu adrese si telefoane pentru a le reaminti sa trimita listele nominale, ci sa-i refuze pe neasigurati. „Cand vom mai avea astfel de cazuri, nu vom mai incerca sa le rezolvam, ci le vom trimite la primaria din localitatea in care locuiesc&#8221, a mai spus directorul CJAS.

    Scris de Doina MINCU

    In miezul noptii / Cu masina pompierilor prin sufragerie

      Noaptea de 27 spre 28 august, va marca in mod sigur viata familiei Stanciu din Bratila. In jurul orei 1,30, un zgomot puternic i-a trezit din somn pe sotii Ion si Elena Stanciu, a caror locuinta se afla situata pe Drumul National 11, intre Onesti si Bratila. Din primele cercetari efectuate de politistii, se pare ca evenimentul s-a produs pe fondul vitezei excesive. Ioan Lupu, in varsta de 50 de ani, din Onesti, se afla la volanul unei Dacii 1310, cu numarul de inmatriculare BC 20 ELI, cu directia de mers Bacau – Onesti. A fost de ajuns un moment de neatentie, pentru ca soferul sa pierda controlul volanului, intrand pe contrasens, unde s-a izbit cu violenta de un autocamion, cu numarul de circulatie B 23 PBC, apartinand pompierilor militari din Onesti, care circula regulamentar. Soferul autocamionului, Viorel Catinas, in varsta de 36 de ani, a declarat politistilor ca a sesizat in ultimul moment intentia conducatorului de pe Dacie, a franat incercand sa opreasca masina. Vazand ca nu-i reuseste aceasta manevra a tras cu putere de volanul camionului, izbindu-se cu violenta intr-o casa aflata pe marginea drumului. In urma impactului imobilului familiei Stanciu a fost partial distrus. Din fericire, in camera in care autocamionul s-a oprit nu locuia nimeni, inregsitrandu-se doar pagube materiale. &#8222Am trait o spaima de proportii, deoarece la ora cand s-a intamplat accidentul toata lumea din casa dormea. Masina a intrat in sufragerie, insa pagubele sunt foarte mari, casa find zguduita din temelii. Ma gandesc cu groaza ce s-ar fi intamplat daca ar fi fost vorba de camera copilului sau daca masina s-ar fi oprit in dormitorul nostru”, ne-au declarat, vizibil marcati de cele patimite, sotii Stanciu. Cei doi soferi au fost transportati de urgenta la Spitalul Municipal din Onesti pentru a primi ingrijiri medicale. Ioan Lupu a fost diagnosticat cu traumatism cranio- cerebral acut, traumatism sold stang, traumatism abdominal, fiind internat in Sectia de Anestezie si Terapie Intensiva. Ieri dimineata, medicii chirurgi din spitalului onestean l-au operat pe Lupu de ruptura de vezica. Acesta va ramane internat sub stricta supraveghere medicala, pana la stabilizarea starii de sanatate. Soferul autoutilitarei, Viorel Catinas, a fost diagnosticat cu contuzie genunchi drept si la glezna dreapta, nefiind necesara internarea lui in spital. Politistii incearca stabilirea cauzelor si imprejurarile care au condus la producerea acestui eveniment rutier.Scris de Cristi AIOANEI,Dana LUNGU

      Fotbal, Divizia A/Sa ramana la zero!/FCM Bacau-Pandurii Targu-Jiu (azi, ora 20.15, stadion „Municipal”)

      Cel mai dificil meci al Bacaului, asa cum a fost etichetat de antrenorul sau, Cristi Popovici, incepe de la zero. Adica de la acel zero care tintuieste formatia din Targu-Jiu -unica fara nici un punct acumulat- pe ultimul loc al clasamentului. &#8222Este cel mai greu joc al nostru prin prisma situatiei celor de la Pandurii. Vor veni montati sa obtina un rezultat favorabil”, a declarat Popovici, care a adaugat insa ca nu se teme de echipa antrenata de Emil Sandoi. &#8222Nu ne e frica de Pandurii si nici nu trebuie sa ne sperie situatia lor. Pur si simplu, trebuie sa tratam cu atentie aceasta partida, sa avem o evolutie buna si sa ne luam cele trei puncte”, a precizat tehnicianul &#8222galben-albastrilor”. In ultimii ani, bacauanii au avut mai mereu viata grea contra nou-promovatelor. Statistica spune ca in ultimele trei editii, FCM Bacau si-a trecut in cont doar 20 de puncte din cele 54 posibile in jocurile cu formatiile de-abia promovate din Divizia B. &#8222Speram ca acum sa fie altfel, cu toate ca noua ne-a fost mereu greu cu echipele care au venit la Bacau sa se bage cu fundul in poarta”, a spus si Marius Croitoru, autorul spectaculosului gol care a ingenuncheat acum doua etape pe Politehnica Timisoara. Evolutia din meciul cu Poli a fost confirmata si la Galati, unde bacauanii au obtinut o remiza alba, pe fondul unui joc bun. Spre deosebire insa de ultimele meciuri, azi, Popovici va miza pe doua varfuri de atac. &#8222Galben-albastrii” nu se confrunta cu probleme de efectiv, atat Matei, care nu a fost inclus in lotul deplasat la Galati, cat si Geaman, care se accidentase la glezna in intalnirea cu Otelul, fiind recuperati. De cealalta parte, Pandurii Targu-Jiu nu va putea conta pe Bertea, eliminat in partida de duminica trecuta, pierduta de gorjeni cu 0-1 pe teren propriu, in fata lui Poli Iasi. Scris de Dan SION

      Dreptate sau adevar?/PNL si PD incep lupta pentru un post de viceprimar

        Au trecut aproape doua luni de la plecarea lui Mihai Slic si Bacaul n-are inca viceprimar. Motivul amanarii e razboiul din PNL. Peste trei zile, dupa ce Comisia de Onoare si Arbitraj va decide cine e seful liberalilor din Bacau, va incepe batalia.Intarzierea alegerii unui nou viceprimar in locul lui Mihai Slic e determinata de razboiul din PNL. Pe scurt, dupa ce Conferinta judeteana a PNL Bacau l-a ales presedinte pe Ioan Chiriac, contracandidadtul sau, Romeo Stavarache, s-a adresat Curtii de Onoare si Arbitraj (COA) a PNL, acuzandu-l de frauda. Cele doua „aripi&#8221, umanistii si traditionalistii, au fost la Bucuresti de doua ori si acum asteapta pronuntarea. Imediat dupa ce liberalii vor primi decizia COA, vor incepe negocierile pentru alegerea viceprimarului. E vorba, anunta Bucurestiul, de numai 3 zile. E necesar sa se stie intai cine e seful PNL Bacau pentru ca acela va conduce negocierile. Teoretic, ar trebui ca viitorul viceprimar sa fie membru al PD, in cadrul Aliantei DA existand un protocol care stipuleaza ca daca un viceprimar e liberal, celalalt trebuie sa fie democrat. Nu toti sunt insa dispusi sa tina seama de acest protocol. In timp ce liberalii tradionalisti il invoca, ceilalti, reformistii, il ignora. „Viceprimarul va fi ales prin vot de consilieri, iar in Consiliul Local, PD are numai doi reprezenrtanti&#8221, declara liberalul Gabriel Berca, prefectul judetului. Valeriu Gheorghe e membru si in Biroul Judetean Permanent (BJP) interimar al PNL si in cel ales de Conferinta Judeteana. Asadar, orice va decide COA, la Bucuresti, el va fi prezent la negocieri. Valeriu Gheorghe sustine ca ar trebui ales un viceprimar din PD. „Eu sunt pentru respectarea protocolului Aliantei. Normal asa ar trebui sa se intample, dar inca n-am intrat in normalitate la PNL&#8221. Nu conteaza ca PD are in CL Bacau doar doi oameni, „se va decide in comisie si toti consilierii Aliantei vor merge impreuna&#8221. Nu sunt excluse surprizele. La Bacau, relatia PD-PNL nu merge, afirma Gheorghe, si pentru asta „e vina prefectului&#8221. Si George Bogatu, consilier PSD, sustine protocolul. „Daca nu va fi respectat va iesi zavera mare la nivel central, spune Bogatu. Asa s-a intamplat in Ardeal, mi se pare la Arad, si au fost inlocuiti toti, inclusiv prefectul&#8221. Dintre membrii PD, cel nominalizat ca posibil viceprimar e Adrian Popescu. „Da, m-ar interesa sa fac munca in folosul comunitatii, declara el. Ma deranjeaza un singur lucru acolo: salariul&#8221. El a luat decizia, raspunsul e „DA&#8221, va candida! Niciodata insa, in doua luni, liberalii reformisti n-au pomenit de un viceprimar PD. Dreptatea e la PD, dar adevarul e ca liberalii au puterea la Bacau. Ei vor un PNL-ist si se vor bate pentru asta. Cel care stie mai multe e prefectul judetului. Gabriel Berca are deja o optiune, dar n-a vrut sa dea nume. „Viceprimarul va fi un barbat tanar, competent, liberal, dar nu dintre cei veniti din PUR&#8221, a declarat, misterios, Gabriel Berca. Viitorul viceprimar trebuie ales dintre consilieri. Asadar, trebuie cautat pe lista CL un barbat tanar, liberal, din tabara traditionalistilor, pe deasupra, agreat de reformistii Romeo Stavarache si Gabriel Berca. Ar trebui sa fie, in baza acestei descrieri, Petrisor Botezatu. Acesta spune ca e posibil sa candideze, dar „depinde de care grup politic voi fi propus&#8221. Intrebat daca e vorba de grupul reformistilor, Petrisor Botezatu a spus ca „suna frumos reformist si reforma, imi place, de reforma e nevoie in toate partidele&#8221, apoi a precizat ca „va fi mult de lucru in Primarie&#8221.Scris de Silvia PATRASCANU

        Ovidiu Budeanu a falimentat PARTIZANUL/A disparut o fabrica celebra

        Cei care locuiesc pe strada Stefan cel Mare din municipiul Bacau sunt dezolati de privelistea oferita de locul unde odinioara se afla Fabrica de Pielarie si Incaltaminte &#8222Partizanul”. Un maidan si o gramada de moloz, atata a mai ramas din vechea fabrica bacauana. Vestita in lumea intreaga pentru calitatea produselor, &#8222Partizanul” a ramas doar o amintire. Aici se confectionau, printre altele, pantofi din piele de curca pentru Elena Ceausescu si cizme de vanatoare pentru fostul dictator. Aproape toata armata romana era incaltata cu ghete produse la Bacau. Cu alte sute de mii se dotau militarii din Irak, Iran, Kuweit etc. Acum, incaltamintea marca &#8222Partizanul” sau &#8222Cotidian” nu mai exista, ca si fabrica de altfel. Cumparata de omul de afaceri Ovidiu Budeanu, fosta &#8222Partizanul” a ajuns o ruina. In evidentele Registrului Comertului, firma figureaza &#8222in dizolvare”. La aceeasi adresa, in evidentele Ministerului Finantelor, figureaza o societate, TABCOBAC SA, cu un singur salariat.

        Cu putin timp inainte de Revolutie, Fabrica de Pielarie si Incaltaminte &#8222Partizanul” avea aproape patru mii de angajati. A fost cunoscuta mai intai sub acest nume, ulterior devenind &#8222Cotidian”, dar si sub aceasta titulatura fiind la fel de vestita in lumea intreaga. Din nefericire, existenta ei si a miilor de angajati avea sa se franga imediat dupa decembrie 1989. Fabrica a intrat intr-un con de umbra din care nu a mai putut iesi si s-a sfarsit pana la urma intr-o gramada de moloz. &#8222Eu cred ca un rol deosebit de important l-a jucat in acele zile de ianuarie 1990 campaniile de denigrare a oamenilor care lucrau acolo, a celor ce isi asumasera conducerea acestei fabrici. Este extrem de usor sa manipulezi masele”, spune Gheorghe Pirvu, ultimul responsabil cu politica din fabrica. &#8222Imediat dupa Revolutie incepuse un atac puternic impotriva fostilor comunisti, toata lumea fiind indemnata sa se debaraseze de ei si de ceea ce au facut rau in tara. Ce rau facusera acestia in fabrica &laquoPartizanul&raquo? Nu mint deloc daca afirm ca, pe vremea lui Nicolae Ceausescu, fabrica ajunsese vestita in intreaga lume. Pantofii din piele de curca si cizmele cow boy ajunsesera vestite in America de Sud, Japonia si SUA, ca sa nu mai vorbesc de Europa, unde incaltamintea fabricata in Bacau era foarte solicitata”, povesteste Gheorghe Pirvu. Se angajase ca ucenic in 1945, la fabrica fostului patron Filderman. &#8222Fabrica avea pe vremea lui Filderman o sectie de tabacarie, una de incaltaminte si una de croitorie. Pentru tabacarie exista si o moara unde se macina coaja, pentru tanin. Pieile erau aduse cu caruta din tot judetul. Interesant este faptul ca Filderman construise si o hidrocentrala care ii furniza energia electrica necesarra productiei. Exista un canal pe atunci cu apa din Bistrita. Cei mai in varsta isi amintesc de vechiul stavilar. Filderman avea si o moara, pe strada Turbinei, care a ars insa. Cand m-am angajat eu, director era Iuju Stainer. Directorii si maistrii locuiau in cladirea in care acum se afla Curtea de Apel. La parter erau birourile, iar la etaj locuintele acestora. Mi-amintesc si acum, veneau la serviciu cu trasura. Din cate stiu, se pare ca acea cladire a fost revendicata dupa Revolutie de urmasii lui Filderman, ca si cladirea in care se afla TERMLOC, ce apartinea tot familiei Filderman. Nu stiu insa daca si fabrica”, isi aminteste Gheorghe Pirvu. A venit nationalizarea in 1948 si totul a intrat in posesia statului, iar fabrica incepuse sa se dezvolte.

        Sotii Ceausescu se incaltau la &#8222Partizanul”

        &#8222Cea mai infloritoare perioada a fabricii a fost pe timpul lui Ceausescu. Pornita cu doar 40 de muncitori, fabrica a ajuns in cativa ani la peste 4000 mii de angajati. De unde se lucra cu benzi glisante formate din carucioare de lemn, se ajunsese la benzi rulante adevarate, masini de cusut moderne, luasera fiinte noi sectii iar productia era foarte mare, ca si solicitarile de altfel. E drept, ni se cerea sa ne angajam ca vom depasi planul, luna de luna, an de an, noi o faceam, dar asta era doar pe hartie. Nu acest lucru era foarte important, important ca eram pe pietele mondiale, pe cea interna sI aveam specialisti de prima clasa. Mi-aduc aminte ca fostul director Dan Pricop se angajase intr-o sedinta in fata unui prim secretar ca vom depasi planul. Eu n-am fost de acord si nici nu eram de fiecare data. Intr-un moment in care era mai bine dispus, i-am explicat respectivului de ce ma opuneam. Imi dadeam seama ca minteam. Stiti ce mi-a spus fostul prim secretar? Ca nici el nu credea in angajamentele noastre dar era nevoit sa le accepte, din cauza raportarilor catre centru. &laquoStiam ca ma mintiti si minteam si eu mai departe&raquo, mi-a spus razand fostul prim secretar” isi aminteste Gheorghe Pirvu. In fiecare an se confectionau la &#8222Creatie” pantofi pentru Elena Ceausescu. &#8222Fostul director de la AVICOLA, Petru Placinta, oferea pe piata pielea de curca. Era vorba despre pielea de pe picioare. Din aceasta, noi faceam posete si incaltaminte de dama. Exportam in America de Sud, spuneau ca e din piele de crocodil. In fiecare an, ii trimiteam Elenei Ceausescu o pereche de pantofi si o poseta. Veneau si ministrii si luau cadouri de acest gen. Pentru dictator, confectionam cizme de vanatoare, port arma si port hart. Nu a vizitat niciodata fabrica”, spune Gheorghe Pirvu. Mai sunt cateva amanunte interesante. Prin anii 83 – 85, fabrica a tinut si o echipa de fotbal in Divizia B. Era un inginer la &#8222Creatie”, Mitica Ungureanu, care stia numarul la pantofi la toti arbitrii din tara! La &#8222Partizanul” a lucrat si prima sotie a arbitrului Mircea Salomir, pe atunci portar la SC Bacau, mama actualului arbitru, Marian Salomir, decedata intre timp.

        &#8222Budeanu a luat fabrica pe nimic”

        &#8222Pot afirma cu tarie ca Ovidiu Budeanu a cumparat fabrica &laquoCotidian&raquo pe criterii politice si pe bani putini sau pe datorie, spune Gheorghe Pirvu. Din cauza disensiunilor si a valului starnit in ianuarie 1990, n-a fost posibila o privatizare a fabricii cel putin prin metoda MEBO. S-au tot schimbat directorii, unii au fost dati afara la cererea muncitorilor, cum a fost cazul cu Dan Pricop, un om exceptional si care a facut mult bine fabricii. Dar lumea uitase si spunea sa mai fumeze si altii kent. In acea luna m-am pensionat si eu, pentru ca nu putea suporta umilinta. Fabrica era dotata tehnologic din toate punctele de vedere. Se infiintase o sectie de Fibrotex iar pielea &laquobox&raquo de la &laquoCotidian&raquo era vestita. Nu s-a mai vrut sa se continue si decaderea a inceput de cand Ovidiu Budeanu a intrat in posesia fabricii. Cum necum, a inceput demolarea ei, desi un timp s-a mai facut incaltaminte, sub alta denumire, Prodbac. Necunoscuta fiind, erau putine solicitari, asa ca rentabilitatea a scazut drastic.Din moment ce fabrica a disparut, inseamna ca actualul patron nu a avut intentia sa faca ceva, sa mentina &laquofirma&raquo si locul ocupat pe piata. Nu stiu la ce s-a gandit Ovidiu Budeanu, insa a inceput cu vanzarile, inchiderea unor sectii de baza, a continuat cu cantina fabricii, sectia Fibrotex. Aici se aflau utilaje din Italia, noi noute. Au fost vandute la fier vechi. S-a continuat cu inchirierea spatiilor si in scurt timp fabrica nu mai exista. A scazut si numarul muncitorilor, infiorator de mult. Nu stiu ce intentii are patronul, care este de fapt stapanul locului viran care a mai ramas dupa demolarea cladirilor. Sa faca un Mal sau o retea de magazine Bila. Incaltamintea marca &laquoPartizanul&raquo sau &laquoCotidian&raquo a ramas doar o amintire. Frumoasa pentru unii, trista pentru altii. Sunt oameni care si-au mancat tineretea in fabrica, au pus umarul la dezvoltarea si afirmarea ei. Ce s-a ales din munca lor? Praful si amintirile. Chiar daca aproape toate vin din vremea de trista amintire. Si nu murea nimeni de foame, locuri de munca erau, se organizau microrevelioane, excursii, copiii salariatilor mergeau la Cresa sau Caminul &#8222Partizanul”, cei tineri locuiau la Blocul Tineretului. Nu era luxul de pe lume, insa era primul pas”, ne spune vadit emotionat Gheorghe Pirvu, fost salariat la ceea ce a fost odata Fabrica de Pielarie si Incaltaminte &#8222Partizanul”, ulterior &#8222Cotidian”, rivala cu nu mai putin vestita &#8222Clujeana”. 4000 de oameni au ramas someri, la care se adauga situatia precara a familiilor acestora. Un liberal, un candidat la functia de primar al municipiului, a reusit in doar cativa ani sa inchida o fabrica profitabila, cu nume sI renume. Acum, lucreaza doar buldozerele.

        In evidentele Registrului Comertului, COTIDIAN SRL, cu numarul de inregistrare 34/802/1997 si cod fiscal 9694828, la rubrica STAREA FIRMEI, este trecut – DIZOLVARE. De asemenea, societatea nu mai figureaza in evidentele Ministerului Finantelor.Scris de Dan MINDIRIGIU, Gheorghe BALTATESCU

        Afaceri romano-chineze/Xu Jian a laudat pragmatismul bacauanilor

        La inceputul vizitei in judetul Bacau, Xu Jian, ambasadorul Chinei la Bucuresti, a fost ieri oaspete al targului Buhusi. Dintre insotitorii sai l-am remarcat pe Florea Dumitrescu, fost ambasador in China, fost ministru de finante si guvernator al BNR, care indeplineste rolul de consultant al acestuia. Ambasadorul s-a declarat absolut incantat de deschiderea oficialilor judetului Bacau spre o colaborare concreta. Dupa ce a vizitat Fabrica de stofe Buhusi si parcul IT&ampC HIT Hemeiusi, ambasadorul a poposit la Prefectura Bacau. A fost un moment de dialog, in care oaspetii si gazdele au schimbat impresii si promisiuni. S-a vorbit foarte mult despre viitorul relatiilor dintre oamenii de afaceri chinezi si bacauani. Ambasadorul Xu Jian a venit insotit de presedintele Camerei de Comert Romano-Chineze (CCRC) si de cel al Asociatiei de prietenie romano-chineza. Dragos Benea, presedintele CJ Bacau, le-a urat bun venit oaspetilor, apoi le-a vorbit despre Bacau. &#8222V-am aratat doua extreme ale judetului, orasul Buhusi, care este o problema sociala pe care va trebui sa o rezolvam, si Parcul Hemeiusi, o investitie cu care Bacaul se mandreste, realizata, in mare masura, cu bani europeni”, a declarat el. Bacaul, care inca isi disputa intaietatea economica cu Iasiul, a absorbit fonduri europene (ISPA, PHARE, SAPARD), de 200 milioane de euro. Dragos Benea a vorbit si despre obiective: Centrul expozitional, dezvoltarea &#8222perlei” Slanic Moldova si a Aeroportului, pe care chinezii l-au vizitat ieri. &#8222Exista insa o cifra pe care trebuie sa o spunem si care reflecta o situatie de fapt, a aratat Gabriel Berca, prefectul judetului. Bacau este pe ultimul loc in tara din punct de vedere al investitiilor straine, de aceea orice vizita a unei ambasade ne da speranta si va asiguram ca vom folosi toate parghiile pentru a dezvolta aceasta colaborare”. Si el si primarul Romeo Stavarache si-au exprimat speranta ca vizita va avea si urmari. Xu Jian a prezentat dublul scop al vizitei sale la Bacau: acela de a cunoaste judetul si de a gasi posibilitati de colaborare si de a infiinta o fililala a Asociatiei de prietenie romano-chineze (APRC). &#8222Oamenii din judetul dumneavoastra sunt foarte pragmatici si am primit propuneri concrete si in conditii foarte avantajoase, cele mai avantajoase de pana acum”. Ambasadorul Xu Jian, aflat in Romania de 18 ani, spera ca oamenii de afaceri chinezi sa fie interesati de Fabrica Buhusi si de HIT, care i-a placut foarte mult. Si Florea Dumittrescu, presedintele APRC, a laudat HIT: &#8222E realizat dupa calapodul chinez. Asa au facut ei, au pregatit &laquocuibul randunicii&raquo si i-au primit pe investitori”. Vorbind despre colaborarea in afaceri, presedintele Camerei de Comert Romano-Chineze a spus apasat: &#8222Sa incepem cu Bacaul”. Ambasadorul, care se afla intr-un fel de &#8222turneu” prin tara, pentru a lua pulsul unor oportunitati de afaceri, ne-a declarat: &#8222Pana acum, aceasta este, de departe, cea mai avantajoasa oferta pe care am primit-o pentru colaborare. Este o oferta concreta, maleabila. Exista o diferenta de abordare a problematicii fata de alte localitati. Interesul autoritatilor buhusene este real si sincer. Voi trimite aceasta propunere foarte buna in China. Am speranta ca macar o singura firma chineza va fi interesata de acest proiect care pe mine m-a impresionat”.Scris de Silvia PATRASCANU/Ion FERCU

        Mobilă și durere / COMPREL Comănești, în agonie, firmele de profil, prospere

        Despre COMPREL Comănești, fostul Combinat de Prelucrare a Lemnului (CPL), doar localnicii și cei care au lucrat de-a lungul vremii pe la fabricile colosului industrial își mai amintesc ceva. Considerat cândva o unitate reprezentativă a industriei de prelucrare a lemnului, fostul combinat de prelucrare a lemnului, așezat în imediata apropiere a pădurilor județului, mai este reprezentat acum doar de o hală în care se prelucra demult drojdia furajeră. Multă vreme, creditorii combinatului au încercat să execute ce a mai rămas din mândria județului, COMPREL Comănești. Din cauza datoriilor imense pe care le înregistra firma la bugetul consolidat al statului, dar mai ales a imposibilității de a le stinge în vreun fel, societatea a intrat în procedura de lichidare judiciară. Firma care se va ocupa de finalizarea acestui dosar este Instant Expert din Bacău, care deja a făcut anunțuri de vânzare a ceea ce a mai rămas din răposatul combinat de prelucrare a lemnului. În cauză sunt niște bazine de apă amplasate în zona Vermești, al căror preț de vânzare este de peste 3,7 miliarde de lei vechi, inclusiv suprafața de teren aferentă și o fabrică de drojdie, evaluată la prețul aproximativ de 2,1 miliarde de lei vechi (inclusiv terenul aferent). Judecând, însă, după cum arată imobilul, afectat ireversibil de infiltrațiile de apă, este puțin probabil să se găsească un cumpărător. În orice caz, dacă vom reuși să vindem aceste active, cu banii obținuți se va stinge doar o mică parte din debitul înregistrat de COMPREL. Suma datorată de fostul combinat de prelucrare a lemnului este confidențială, dar vă pot spune că este de ordinul sutelor de miliarde de lei, a declarat Gutu Romel, reprezentantul firmei Instant Expert.

        Mărirea și decăderea unui colos industrial

        Interesant însă este cursul pe care l-a urmat combinatul de prelucrare a lemnului, de la înființare și până în prezent. Înființat pe la începutul anilor ’70, COMPREL (pe atunci CPL) Comănești se putea mândri cu o producție diversificată, incluzând PAL, mobilă, placaj etc. În anii 1991-1992, fabricile sunt supuse unui program de modernizare, printr-un contract de leasing încheiat de COMPREL cu renumita firmă suedeză IKEA, specializată în producerea mobilei. Lucrările au fost realizate cu aportul firmei Dieffenbacher din Germania, considerat cel mai mare producător din lume de utilaje destinate industriei lemnului. Din păcate, la finele anului 1999, ca urmare a datoriilor, COMPREL intră în colaps. Urmează privatizarea, sau mai bine zis pseudoprivatizarea, proces încheiat prin achiziționarea pachetului majoritar de acțiuni de către un investitor, să-i zicem strategic. Ingenioasa strategie s-a dovedit a fi până la urmă o afacere de grup. Asta pentru că proprietarul COMPREL nu a făcut decât să revândă combinatul, pe bucăți, scoțând bani frumoși din această afacere.

        Și totuși… afacerile cu lemn prosperă

        În momentul de față, de pildă, la Comănești funcționează (unele chiar destul de bine) o fabrică de PANEL, achiziționată de compania finlandeză Finforest (care a ridicat din temelii o afacere de milioane… de euro), o fabrică de scaune curbate, achiziționată de un puternic om de afaceri din București (proprietar al vestitei firme cu același profil din Pancota, județul Arad), tipografia Koala a omului de afaceri Florinel Camară, o fabrică de placaj a firmei Diana Forest, aparținând unui concern spaniol, precum și o fabrică de PAL, trecută din nou în proprietatea afaceristului Perino Baraga, după ce inițial a fost deținută de firma Subex. Drept urmare, vestitul COMPREL a rămas doar cu datoriile, procesele în instanță, scandalurile de tot felul etc. De fapt, această practică, de transfer a datoriilor pe o singură firmă care nici măcar nu mai are activitate, este des întâlnită în ultima vreme, creditorii îndeplinind doar niște proceduri care nu au ca finalitate altceva decât înregistrarea unor cheltuieli cu hârțogăraia, procesele etc. Pe banii contribuabililor, evident, în vreme ce „strategicii” și-au mai adăugat câteva zerouri în conturile bancare.

        Claxonatul este interzis in Bacau doar pe indicator/Articolul 142, necunoscut de politisti

          Articolul 142, aliniatul 2, din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, risca sa nu fie aplicat niciodata. El se refera la claxonatul interzis in orase si municipii. In Bacau se claxoneaxa in draci, indiferent de situatie. Agentii de circulatie spun ca ii amendeaza pe cei care incalca articolul respectiv, dar nimeni nu s-a plans vreodata de vreo amenda in acest sens.

          &#8222Am sa ma refer la unii conducatori auto care-si depasesc orice limita a bunului simt si nu incearca sa intre in legalitate conform reglementarile privind conducerea autovehiculelor pe drumurile publice. Aflat la volanul masinii, ei nu inteleg ca nu sunt numai ei pe drum. Dupa cate stiu, in Bacau claxonatul este interzis si poate fi folosit numai in cazuri de forta majora. Ori ei claxoneaza permanent, fara a intelege ca in jurul lor mai sunt si alti semeni si polueaza sonor mediul inconjurator. Numarul autovehiculelor a crescut in mod vertiginos. Gazele emanate actioneaza negativ asupra organismului uman. Dar sa mai suportam si zgomotul claxoanelor, e prea de tot”. Este un pasaj dintr-o scrisoare primita la redactie de la un cititor al cotidianului nostru. Intr-adevar, in Bacau, ca in toate orasele si municipiile din tara, claxonatul este interzis. Articolul 141, din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice permite folosirea semnalelor sonore pentru evitarea unui pericol iminent. Art. 142, al. 2, din acelasi Regulament, precizeaza ca &#8222semnalizarea cu mijloace de avertizare sonora nu poate fi folosita in zonele de actiune a indicatorului &laquoClaxonarea interzisa&raquo, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 141″. Nerespectarea prevederilor art. 142, alin. 2, se sanctioneaza cu avertisment sau amenda de la 500.000 lei la 700.000 lei. Se aplica sau nu acest articol de catre agentii de circulatie?

          Sanctiuni neevidentiate in statistici

          &#8222Agentii de circulatie aplica sanctiuni in asemenea situatii, spune comisar Vasile Cristudor, seful Biroului de Politie Rutiera Bacau. Din pacate, nefiind o cauza generatoare de accident, aceasta incalcare a regulamentului nu figureaza in statisticile noastre. Insa, atunci cand fac raportari asupra activitatii desfasurate in timpul serviciului, agentii de circulatie amintesc si despre acest gen de sanctiuni. Avem insa foarte mult de luptat cu mentalitatea unor conducatori auto, precum si a celorlati participanti la trafic. Unii claxoneaza pentru a atrage atentia celor din jur ce fel de masina conduc, altii ca asa li se nazare. In astfel de situatii, intervenim. Bineinteles ca ei motiveaza ca erau in fata unui pericol iminent. Daca nu este convins si agentul de circulatie de acest lucru, conducatorul auto sufera consecintele legii”. Supararea cititorului nostru are acoperire si ea confirma afirmatiile sefului Politiei Rutiere. Numai ca interventiile politistilor in asemenea situatii sunt extrem de rare si numai de ei stiute. Am dori sa aflam si noi cand un agent de circulatie va sanctiona, macar cu avertisment, un conducator auto care a claxonat aiurea. Sa nu fie asteptarea insa prea lunga, pentru ca, deocamdata n-am auzit pe nici un conducator auto sa se planga de faptul ca a fost sanctionat contraventional la art. 142, alin. 2.Scris de Dan MINDIRIGIU

          Scandalul „mardeiasilor” cu trese face pui la Bacau: Politist cercetat pentru abuz

            Conducerea Politiei pare nepasatoare la abuzurile unor ofiteri bacauani. In plin scandal al apolitistilor mardeiasi”, cum i-a numit presa centrala, un ofiter este implicat in scandaluri fara sfarsit. Dupa mai multe reclamatii, sefii politiei bacauane au fost nevoiti sa-l sanctioneze pe Bogdan Bibire pentru abuz in serviciu. Surse din cadrul Inspectoratului Judetean de Politie (IJP) ne-au declarat ca respectivul ofiter are un dosar aconsistent”, dar ca a contestat in justitie sanctiunea care i-a fost administrata. Deocamdata, se pare ca instanta nu a solutionat litigiul. In timp ce se afla in razboi juridic chiar cu institutia unde lucreaza, Bogdan Bibire a fost reclamat ca a agresat un sofer care l-ar fi aderanjat” in trafic. Conform declaratiilor victimei lui Bibire, Marius P., din Bacau, ofiterul de politie, la volanul autoturismului Dacia BC02BIB, l-a blocat in trafic si l-a amenintat cu bataia. Evenimentul s-a petrecut la intersectia de la Orizont, luni, 15 august. De altfel, Bibire a facut un adevarat circ, amenintand si injurand ca la usa cortului. aAm crezut ca s-a potolit si mi-am continuat drumul. Deodata, m-am trezit blocat din nou, in mijlocul strazii, de acelasi individ care a franat brusc in fata mea. Si-a abandonat masina chiar in mijlocul strazii Letea, a venit la mine si iar m-a amenintat cu bataia. Zbiera si injura ca el e ofiter de politie si mi-arata el”, ne-a declarat Marius P. Unul dintre martorii la aspectacolul” oferit de politist a fost si Florin P., ziarist bacauan. El ne-a declarat ca politistul era extrem de violent in limbaj si, probabil, daca nu s-ar fi adunat spectatori, ar fi recurs la violenta. aTipa intr-una ca e ofiter de politie, ca el e acinevaa si ca-i face si drege soferului. Asa ceva am vazut numai la infractorii ordinari. Dar la un ofiter de politie nu ma asteptam sa provoace incidente de acest fel. In loc sa aplaneze conflicte, el le provoaca. Daca a fost deranjat in trafic, trebuia sa reclame la Circulatie, nu sa sara la bataie”, ne-a declarat martorul.
            Si victima politistului, si martorul, au mers imediat la Sectia 1 de Politie, sa semnaleze gravul incident. Acolo, toti colegii ofiterului Bibire zambeau pe sub mustati. aSe pare ca violenta lui este cunoscuta printre politisti. Cica are apilea si de-aia si-ar permite sa-si faca de cap”, ne-a mai spus Florin P. La zece zile de la incident, nimic nu s-a intamplat. Ba mai mult, se pare ca ofiterul agresor ar fi fost implicat intr-o coliziune, tot in intersectia de la Orizont. Paradoxal, la Politia Bacau nu exista nici un raport despre respectivul accident. Nimeni dintre oficialii politiei pare sa nu stie ca evenimentul s-ar fi petrecut duminica trecuta. Desi politistii ridica din umeri, urmele accidentului, in care a mai fost implicat un Mercedes argintiu – grav avariat – se mai pot vedea, pentru ca o portiune din balustrada pasarelei a fost distrusa.
            In acest timp, sefii ofiterului au adoptat politica strutului. aLa Sectia 1 de Politie au fost inregistrate doua plangeri impotriva lui Bogdan Bibire, a declarat Ciprian Bogea. Plangerile au fost preluate de catre IPJ. A fost constituita o comisie pentru cercetarea cazului si urmeaza a fi stabilite sanctiunile ce se vor aplica”. Desi au trecut 10 zile de la incident, nici un martor nu a fost audiat de catre acomisia special constituita”. Reprezentantii politiei nu au dorit sa ne puna in legatura cu ofiterul reclamat de abuz, pe motiv ca respectivul ar fi in concediu de odihna. aToate semnele indica faptul ca superiorii lui vor sa-l acopere, pentru ca victima s-a dus in audienta la seful Sectiei 1 Politie, in biroul caruia se afla Bibire. Ce cauta acolo, daca este in concediu?”, se intreaba Florin P. In calitate de martor, el nu a fost contactat pana acum de cei care se presupune ca-l ancheteaza pe ofiterul violent.
            Scris de Iulia CUCU

            Numai saracii lipiti vor fi scutiti de contributie \ Tot romanul va da bani la Sanatate

              Ministrul Sanatatii pregateste un pachet de legi ale carui scopuri declarate sunt: o mai buna colectare a asigurarilor sociale de sanatate, o mai buna alocare a acestor fonduri publice si un control mai eficient al costurilor in sanatate. Toti romanii care beneficiaza de asistenta medicala vor fi obligati sa plateasca o contributie la asigurari. Scutitii vor fi &#8222sponsorizati&#8221 de la buget.

              Pachetul de legi propus va modifica legea asigurarilor private pentru a permite functionarea sistemului de asigurari voluntare, care sa asigure fonduri suplimentare pentru sanatate. Ministerul anunta ca va reforma sistemul astfel incat toate persoanele care beneficiaza de servicii medicale platite de catre sistemul social de asigurari de sanatate sa fie contribuabili la acest sistem. Asta nu inseamna ca pensionarii vor fi obligati sa suporte din pensia lor aceste contributii, insa cineva trebuie sa plateasca pentru acele persoane scutite de plata directa, din veniturile proprii, a acestor asigurari de sanatate. De exemplu, somerii care au contribuit pe perioada cat au fost salariati la fondul de somaj, prin acea contributie si-au asigurat riscul de somaj, ceea ce inseamna ca s-au asigurat ca pe perioada cat sunt someri, statul le va plati un venit care sa le asigure existenta, dar si obligatiile la stat, deci si obligatiile pentru fondul asigurarilor sociale de sanatate. Un alt exemplu il constituie pensionarii care au contribuit la fondul de pensii si si-au asigurat prin acea contributie dreptul de a primi pensia, adica venituri care sa le asigure existenta, dar cel care gestioneaza acele contributii platite de pensionar pe perioada cat a fost angajat trebuie sa-i plateasca acestuia si obligatiile pentru asigurarile de sanatate.

              Sprijin numai pentru beneficiarii Legii 416

              Un ultim exemplu se refera la asigurarile de sanatate ale copiilor. Statul va suporta serviciile medicale doar pentru copiii familiilor ale caror venituri sunt insuficiente pentru plata contributiilor la sistemul asigurarilor sociale de sanatate. Insa si in acest caz, scutirea familiilor cu venituri mici de la plata contributiilor obligatorii la sanatate va insemna ca statul preia aceasta sarcina de a plati in locul lor. Pentru restul, cei mai multi, plata asigurarii de sanatate pentru copii va cadea in sarcina parintilor. &#8222Nu e bine, ne-a declarat dr. Valeriu Bologan, medic de familie la Vultureni. In primul rand, e vorba de starea financiara aparintilor. Majoritatea nu-si pot permite o cheltuiala in plus. Apoi, e vorba de educatie. Munca de lamurire poate dura decenii. Avem in comuna familii cu stare sociala buna, agricultori, dar care nu s-au asigurat. Nu se indura sa plateasca contributia nici pentru ei, dar pentru copii? Din toata saracia mea, sunt nevoit sa cumpar eu medicamente si sa lemai dau neasiguratilor&#8221. In iulie, dr. Bologan are pe lista de asigurati sute de copii (180 numai cu varsta pana in patru ani). Acestia ar putea ingrosa lista neasiguratilor daca proiectul va deveni lege.

              Multi primesc, putini platesc

              In acest moment, din cei peste 700.000 de asigurati din judetul Bacau, doar 140.000 platesc contributia la fondul asigurarilor sociale de sanatate. Restul sunt copii, pensionari sau beneficiari ai unor legi speciale, care ii scutesc de la plata asigurarilor sociale de sanatate. Acesta este si unul dintre motivele pentru care la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate deficitul (diferenta dintre sumele colectate si cele cheltuite cu asistenta medicala) in primele sase luni ale anului a fost de aproximativ 40 de miliarde de lei.

              Scris de Doina MINCU

              FCM Bacau are un motiv in plus de a pregati cu atentie jocul cu Pandurii/Alergici la nou-promovate

              &#8222Este cel mai dificil meci din acest inceput de campionat&#8221 a prefatat antrenorul Cristi Popovici jocul pe care FCM Bacau il va sustine sambata, impotriva nou-promovatei Pandurii Targu-Jiu. „Nu o spun doar pentru a-i mobiliza pe baieti. E purul adevar. Avand zero puncte, cei de la Pandurii vor veni montati sa obtina un rezultat favorabil&#8221, a continuat tehnicianul bacauan. „Noua intotdeauna ne-a fost greu contra echipelor care s-au bagat cu fundul in poarta&#8221, a completat mijlocasul Marius Croitoru. Intr-adevar, in ultimii ani, FCM Bacau a intampinat serioase dificultati pe teren propriu in jocurile sustinute cu echipele mici. Campionatul trecut, pentru a lua doar un exemplu, bacauanii nu au obtinut nici o victorie contra formatiilor care au luat drumul Diviziei B la sfarsitul sezonului. Acest recul are la baza in primul rand motive de ordin tehnico-tactic. Bacaul alcatuieste o echipa care se simte bine pe spatii largi. Atunci cand adversarul comprima spatiile, „galben-albastrii&#8221 sufera. Si asta pentru ca in situatia unei defensive supra-aglomerate, diferenta o fac in special sclipirile individualitatilor. Ori, in conditiile unui lot care nu include vedete, FCM Bacau mizeaza mai mult pe forta colectivului si mai putin pe calitatile individuale ale jucatorilor. Nu este insa unicul factor care defavorizeaza Bacaul in astfel de confruntari. Un alt argument cheama in cauza limite de ordin psihologic. Statistica subliniaza ca in ultimele trei editii de campionat, FCM a totalizat doar 20 puncte din 56 posibile in jocurile sustinute in compania nou-promovatelor. Un procentaj care coboara sub 50 la suta, ceea ce atrage atentia asupra faptului ca bacauanii nu au reusit nici macar sa-si valorifice integral avantajul terenului propriu. Din acest punct de vedere, cel mai prolific sezon a fost 2002-2003, atunci cand elevii lui Ilie Dumitrescu au castigat-fie si la limita, deci chinuit-toate meciurile disputate acasa cu UTA, Poli Timisoara si Sportul Studentesc. In deplasarile de la Arad si Timisoara bacauanii au fost invinsi fara drept de apel, soarta zambindu-le in schimb in Regie, unde au luat trei puncte la masa verde, gratie deciziei Ligii de a penaliza Sportul. In 2003-2004 a fost seceta mare, Cursaru si compania pierzand de doua ori cu Apulum (0-1 si 0-2) si cate o data cu FC Oradea (0-3) si Petrolul (1-3). Plus o remiza interna in compania ploiestenilor: 2-2. Singura consolare: un succes obtinut cu chiu cu vai in fata propriilor suporteri contra oradenilor. In fine, in sezonul precedent, formatia lui Cristi Popovici si-a confirmat idiosincrazia fata de partidele disputate contra nou-promovatelor: zero puncte in „dubla&#8221 cu Poli Iasi, un punct cu Sportul, realizat gratie golului inscris pe final de joc de Goian si trei puncte bifate cu CFR Cluj, intr-un joc in care elevii lui Sunda erau deja cu gandul la vacanta.

              Bacauanii se pot revansa in schimb in actualul campionat. Au de partea lor mai multe argumente, pornind de la faptul ca alcatuiesc o echipa in vizibil progres si incheiind cu valoarea relativ modesta a celor de la Pandurii, Jiul si FC Vaslui. Ramane de vazut ce raspuns vom primi sambata seara, la primul examen de acest gen.

              Scris de Dan SION

              Judetul Bacau: Salariati mai putini, lefuri mai mici

              Salariatii din industria judetului Bacau se confrunta cu o situatie hilara: desi trebuie sa munceasca mai mult pentru a suplini reducerile de personal, sunt platiti mai putin.

              Conform datelor furnizate de Directia Judeteana de Statistica Bacau (DJS), la finele primelor sase luni ale acestui an numarul de salariati din unitatile industriale cuprinse in esantionul studiat era mai mic cu peste 4.100 de persoane fata de iunie 2004. In acelasi timp, gradul de utilizare a timpului disponibil de lucru al salariatilor din industria judetului a fost cu 1,6 procente mai mare comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Cu alte cuvinte, salariatii au muncit mai mult pentru a acoperi posturile eliberate ca urmare a disponibilizarilor. Unele firme au inregistrat valori mai mari decat meadia de 1,6, in special in sectorul confectiilor si prelucrarii lemnului. Cu toate acestea, salariile primite de muncitorii din aceste ramuri au fost mai mici fata de anul trecut, desi au muncit mai mult. Conform DJS, in industria prelucrarii lemnului si in cea a confectiilor, cresterea castigurilor salariale a fost sub media pe tara.

              Bacaul continua sa aiba in continuare ponderea cea mai mare a salariatilor din industrie – 47,3 procente din judet – fiind urmat de Onesti – 29,4 procente. Moinestiul se situeaza la distanta mare – cu numai 6 procente din salariatii din industrie ai judetului, Comanestiul are 4,4 la suta, Tg. Ocna – 2,5 iar Buhusiul 1,7 procente. In mediul rural lucreaza 8,7 procente din salariatii angajati in industria judetului. In acelasi timp, acestia din urma muncesc cel mai mult, indicele de utilizare al timpului de lucru fiind de 94,8 procente, in timp ce la Tg. Ocna este de numai 84,7 la suta – cea mai mica valoare din judet. La Bacau si Onesti indicele este acelasi – 90,6, mai mic decat la Moinesti (93,6) sau Comanesti (91,2) dar mai mare decat la Buhusi (86,1).

              Scris de Razvan BIBIRE

              De luni, spunem adio creditului cu buletinul/BNR introduce noi masuri de limitare a creditarii populatiei

              Saracia care s-a abatut de la an la an asupra romanilor i-a determinat pe acestia sa se orienteze tot mai mult catre banci. Institutiile de credit au profitat de apetitiul extrem al romanilor fata de credite si au etalat un intreg evantai de oferte. Prin urmare, a crescut enorm de mult gradul de indatorare a populatiei, fapt ce a grijorat specialistii de la Banca Nationala a Romaniei. O prima masura menita sa mai franeze elanul romanilor a fost luata anul trecut, in februarie, cand BNR impunea o serie de norme destul de drastice. Dar nu indeajuns ca sa schimbe situatia.

              A trebuit sa treaca mai bine de un an si jumatate pana cand banca centrala sa mai incerce o data sa opreasca efervescenta creditarii. Prin urmare, de luni, 29 august, intra in vigoare alte norme ale BNR prin care limiteaza accesul romanilor la credite. Partea buna este ca restrictionarile apar la nivelul clientului care are deja credite angajate. Mai exact, normele de creditare a populatiei vor fi anasprite prin introducerea unui nou plafon maxim pentru serviciul datoriei calculat pentru toate amprumuturile atrase. In prezent, normele BNR prevad un maxim de 30-35 la suta din veniturile clientului, an functie de tipul de amprumut atras. Aceste plafoane au fost introduse an luna februarie a anului trecut, tot dupa o antelegere cu FMI, din cauza aportului pe care l-a avut creditul neguvernamental an deteriorarea contului curent.

              Garantii de peste 133 la suta din valoarea creditului

              Potrivit noilor norme privind creditarea, valoarea unui credit pentru investitii imobiliare nu poate depasi 75 la suta din valoarea imobilului pentru achizitionarea caruia se solicita creditul si/sau din valoarea devizului estimativ. Acordarea creditelor pentru investitii imobiliare este conditionata de prezentarea de catre solicitant a unor garantii reale si/sau personale. Valoarea garantiilor nu va fi mai mica de 133 la suta din valoarea creditului. In cazul creditelor garantate cu ipoteca, banca va solicita incheierea unui contract de asigurare a imobilului ipotecat. In cazul creditelor acordate in scopul reabilitarii, modernizarii, consolidarii sau extinderii unei constructii sau pentru viabilizarea unui teren, bancile vor verifica, cel putin o data la 3 luni, incadrarea in graficul de executie a lucrarilor.

              Rate lunare de maximum 40 la suta din venituri

              La creditele pentru case, rata plus dobanda trebuie sa reprezinte cel mult 40 la suta din veniturile nete lunare ale solicitantului si, dupa caz, ale familiei acestuia. In situatia creditelor de consum, angajamentele de plata lunare, respectiv principalul si dobanda, nu vor putea depasi 30 la suta din veniturile nete ale solicitantului si familiei acestuia. Prin familia solicitantului se intelege sotul/sotia si rudele, care locuiesc si gospodaresc impreuna cu solicitantul.

              Restrictii si la cardurile de credit

              Din pacate, normele impuse de banca centrala vizeaza limitari si la cardurile de credit. Regulamentul BNR imparte creditele in credite de consum si ipotecare, creditul pe card fiind considerat un credit de consum. Mai mult, creditele imobiliare vor disparea din portofoliile bancilor deoarece noile norme prevad ca avansul pentru achizitia sau constructia unei locuinte trebuie sa fie de minimum 25 la suta, iar rate de maximum 35 la suta din veniturile nete ale imprumutatului sau ale familiei acestuia. Conditii aproape imposibil de indeplinit. Din februarie 2004, creditul imobiliar era conditionat de plata unui avans de 15-20 la suta, respectiv o rata maxima admisa pentru rambursarea imprumutului de pana la 50 la suta din veniturile nete lunare. Aceste doua caracteristici au dus ca suma imprumutata sa fie mult mai mare decat in cazul creditelor ipotecare, iar costurile aferente dobanzilor sa fie mai mici.

              Totalul creditelor acordate firmelor si populatiei din judetul Bacau a ajuns, la sfarsitul lunii iunie, la peste 7.911 miliarde de lei (aproximativ 229,3 milioane de euro). Fata de luna ianuarie, se constata o crestere a gradului de indatorare a populatiei la banci cu 1.174 miliarde de lei (aproximativ 34 de milioane de euro), reprezentand o crestere de peste 17 procente. Aproape 33 la suta din imprumuturi au fost de consum, ceea ce inseamna ca bacauanii s-au facut datori la banci pentru a-si acoperi nevoile curente, ori pentru a-si achizitiona aparate electrocasnice. Pentru aceasta, au imprumutat 683 miliarde de lei (aproximativ 20 milioane de euro sau 24,4 milioane de dolari). Bacauanii au avut incredere mai multa in euro si dolar decat in moneda nationala. Creditele in lei, contractate de la inceputul anului si pana la finele lunii iunie, au fost de „doar&#8221 490 de miliarde de lei, iar cele in valuta de 683 miliarde de lei.

              Scris de Florentin RADU

              Sechestru pe actiunile RAFO

              Vanzarea RAFO a devenit incerta dupa ce Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a pus sechestru pe actiunile detinute de Balkan Petroleum la rafinaria onesteana. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a anuntat ieri ca actiunile detinute de Balkan Petroleum la RAFO au fost puse incepand din data de 23 august sub sechestru asigurator de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Deocamdata nu se stie care a fost motivul acestei actiuni, insa este clar ca, cel putin pentru moment, vanzarea RAFO este blocata. AVAS a precizat din nou ca autoritatea si Balkan Petroleum sunt singurele p&#227r&#254i an cadrul contractului de privatizare a RAFO S.A. One&#186ti. &#8222Orice act de vanzare-cump&#227rare de ac&#254iuni sau de cesiune privind RAFO, ancheiat antre Balkan Petroleum &#186i alt&#227 companie, f&#227r&#227 acordul AVAS, este lipsit de efecte” – se mentioneaza in comunicatul dat ieri publicitatii. Referitor la posibilitatea schimb&#227rii proprietarului RAFO, vicepre&#186edintele AVAS pe probleme de postprivatizare, Corin Nicolae Lunganu a declarat ca la AVAS nu este anregistrat&#227 decat o singur&#227 inten&#254ie privind preluarea RAFO, din partea firmei Calder-A International B.V. &#8222Am luat not&#227 de aceast&#227 solicitare &#186i am cerut documentele necesare care s&#227 demonstreze bonitatea acestei firme. Nu vom fi niciodat&#227 de acord cu transferul ac&#254iunilor f&#227r&#227 s&#227 fim convin&#186i de soliditatea financiar&#227 &#186i de bunele inten&#254ii ale noului proprietar” – a mai precizat Lunganu. De cealalta parte, managerul general al RAFO, Marin Anton, care reprezinta interesele Balkan Petroleum, sustine ca nu exista nici un temei legal pentru impunerea sechestrului. &#8222Balkan Petroleum este o firma nerezidenta in Romania si nu exista nici un temei legal pentru a se impune un asemenea sechestru” – a declarat Anton pentru Desteptarea. El a precizat ca Balkan Petroleum va contesta aceasta masura. &#8222Ei au incercat sa faca acelasi lucru si la Carom si n-au reusit” – a mai spus Marin Anton, in opinia caruia aceasta actiune este doar o modalitate specific romaneasca de a complica lucrurile si de a pune bete in roate.

              Reamintim ca Balkan Petroleum a anuntat intentia de a vinde pachetul de actiuni detinut la RAFO Onesti companiei Alfa Oil. Desi intelegerea dintre cele doua firme a fost facuta, semnarea actelor era programata sa se petreaca in maximum doua luni.

              Scris de Razvan BIBIRE

              Gaurile negre ale CET Bacau \ Harta mizeriei

              Cele 150 de asociatii de proprietari din Bacau deservite de CET au acumulat datorii de peste 160 de miliarde de lei prin neplata agentului termic furnizat. 26 de asociatii au debite cuprinse intre doua si cinci miliarde de lei, 41 sunt in evidenta cu datorii intre unu si doua miliarde de lei, iar 83 sunt intr-o situatie mai buna, debitele fiind mai mici de un miliard de lei. Pentru recuperarea creantelor, CET Bacau a solicitat asociatiilor un mandat pentru recuperarea creantelor, dar foarte putine si-au dat acordul ca furnizorul sa actioneze direct asupra datornicilor. Pe perioada verii, incasarile de la populatie au scazut dramatic. Ca urmare, CET a anuntat ca va sista furnizarea apei calde catre consumatori incepand cu 1 septembrie. Decizia furnizorului ar putea fi schimbata doar de o crestere cu 50 – 60 la suta a incasarilor.

              * Informatiile provin din baza de date a SC CET SA BacauScris de Doina MINCU

              Conflict mocnit în Universitatea Bacău / Facultățile nu mai susțin specializări muribunde

                Un conflict deschis este pe cale să izbucnească între decanii facultăților Universității Bacău. Noua orientare a studenților exclude cu foarte mici excepții specializări precum Matematica. Fără studenți nu sunt bani, așa că Facultatea de Științe a fost dusă financiar în spate din bugetul celorlalte facultăți. Asta până acum, când decanii celorlalte facultăți spun că nu mai sunt dispuși să umple golurile financiare create de specializările nerentabile.

                Printr-un protocol semnat de cele cinci facultăți ale Universității, în caz de dificultăți financiare, cei care au bani trebuie să-și ajute colegul aflat la ananghie, cu condiția ca acesta să returneze banii când va putea. La ananghie s-a aflat în ultimii ani Facultatea de Științe, care are tot mai puțini candidați pentru specializări precum Matematica, Fizica sau Biologia. Astfel că salariile profesorilor de la Științe au cam fost plătite din bugetele celorlalte facultăți. Cea care a avut curajul să se revolte și să spună că nu mai merge a fost Gloria Rață, fostul decan al Facultății de Educație Fizică și Sport, care, ulterior, și-a dat și demisia, invocând „probleme personale”. Prof.univ.dr. Gogu Gheorghiță, rectorul Universității Bacău, a promis că situația aceasta va lua sfârșit la 1 octombrie. Numai că termenul va fi, se pare, prelungit. Această situație a delimitat două tabere în universitatea de învățământ băcăuană. „În numele consiliului facultății, după 1 octombrie nu mai suntem de acord să-i subvenționăm. Și la Inginerie sunt atâtea probleme”, avertizează Valentin Nedeff, decanul Facultății de Inginerie. Doina Cmeciu, decanul Facultății de Litere, crede că Universitatea Bacău ar trebui susținută și de instituțiile administrative din Bacău. Nu evită totuși să spună că principalii vinovați ar fi cei din conducerea Facultății de Științe care ar fi trebuit să încerce din timp să se adapteze pieței: „Universitatea trebuie susținută. Dacă vor fi bani, pentru că de abia am avut și noi să plătim salariile. Ca principiu, sunt pentru existența tuturor facultăților. Dar domnul Blănuță, ca decan al Facultății de Științe, ar trebui să se gândească la o soluție”. Chiar dacă n-au declarat oficial, aceeași opinie este împărtășită și de consiliile profesorale ale Facultății de Litere sau ale Facultății de Educație Fizică și Sport. De partea cealaltă, se plasează, evident, conducerea facultății cu probleme financiare și rectorul Universității, de formație biolog, deci tot „de la științe”. „Nu doresc să renunțăm la Matematică”, a fost foarte ferm Gogu Gheorghiță. „Căutăm soluții să ajutăm acest domeniu. Dacă va fi nevoie, va fi ajutată și după 1 octombrie. N-au cum să n-o ajute! Ca rector, nu pot să-mi asum riscul să desființez o specializare”. Cătălin Rang, prodecanul Facultății de Științe, consideră necolegială atitudinea celorlalți decani. „Problema e simplă. Universitatea există prin toate facultățile ei. Anul ăsta are una mai mulți studenți, la anul, alta. Chestiunea cu rentabilitatea merge în comerț. E foarte ușor să desființezi. Deocamdată, până nu trece și a doua sesiune de admitere, nu ne putem pronunța. Vom vedea apoi ce hotărâri vom lua”. Printre măsurile luate de conducerea Universității pentru a mai reduce din cheltuieli a fost invitarea la pensie a profesorilor trecuți de 65 de ani (vreo 10), ale căror salarii treceau de 35 de milioane de lei vechi.

                Club sau discoteca? / Oferta limitata de distractie pentru tineri

                  Desi la prima vedere municipiul Bacau pare generos cu locurile de distractie pentru tineri, daca te gandesti mai bine, numarul acestora nu este chiar atat de mare. Baruri, cateva cluburi si trei discoteci, cam asta este oferta de distractie pentru tinerii care nu stiu cu ce sa isi omoare timpul liber. In cluburi, „meseriasii&#8221 fac ceea ce stiu mai bine din liceu: joaca biliard. Mai marii sportului cu tacul nu raman anonimi nici pentru sexul frumos.

                  In Bacau, nu exista multe locuri in care tinerii ramasi in oras sau reveniti de la mare ori de la munte isi pot petrece timpul liber. Oferta chinuita pe care cluburile din oras o pun la dispozitia clientilor nu se poate mandri cu prea multe puncte tari. Terasele par a fi cam singura solutie gasita de patronii de cluburi si restaurante din Bacau pentru a atrage, intr-un fel sau altul, junimea locala sau repatriata. Ca au avut dreptate, stau dovada mesele ocupate in proportie de suta la suta in fiecare seara. Lasand deoparte preocuparile bahice ale tineretului, pe care acesta le materializeaza seara de seara pe terase, raman aparatele mecanice si jocurile de biliard, snooker sau bowling. Majoritatea jucatorilor de biliard aflati in cluburi fie ca sunt inca liceeni sau studenti, fie au prins deprinderea tacului din perioada invatamantului liceal. „Joc biliard de cand eram in liceu. M-au invatat sa joc niste colegi in barul de langa Liceul Economic. Acolo se joaca zilnic, iar unii dintre liceeni sunt chiar mai tari ca mine&#8221, afirma Silviu Mardare, 24 de ani, unul din clientii aflati acum doua seri intr-un club de biliard din Bacau.

                  Altceva decat biliard…

                  Jocul de snooker, ca urmare a mediatizarii intensive, are destui fani si in Romania. Nume ca Ronnie O&#8217 Sullivan, Mark Williams ori Shaun Murphy nu raman fara ecou in randurile jucatorilor din Bacau, iar Paul Hunter are un succes la fel in Romania ca si in Occident. „Este un fel de Beckham al jocului de snooker, chiar daca are cancer&#8221, declara, surprinzator Andra Dragomir, una din insotitoarele jucatorilor de la mese. „Stiu o multime de lucruri despre el deoarece urmaresc constant turneele difuzate la televizor&#8221. Un local, club sau restaurant, isi justifica prezenta in traseul comercial in primul rand prin atmosfera pe care o serveste persoanelor prezente. Astfel, muzica nu poate sa lipseasca, mai mult este prezenta intr-un numar cat mai mare de decibeli, lucru nefiresc tinand cont de faptul ca biliardul, dar mai ales snooker-ul solicita un nivel ridicat de concentrare. Acest fapt este pus pe seama prezentei in incinta localurilor si a unei categorii de consumatori care vin sa serveasca un pahar, nu neaparat sa joace biliard. „Am fost anul acesta la mare, iar pana sa inceapa scoala mai sunt doua saptamani, asa ca mai stam si noi seara la terasa, mai jucam un biliard. In Bacau, in general e plictiseala mare… „, afirma Doru Tumurug, prezent pe o terasa din centru. Exista, bineinteles si acea categorie de tineri pentru care manelele date la maximum din masina parcata in fata blocului reprezinta cea mai accesibila cale de a-si petrece seara. Locatarii cartierelor marginase stiu cine, unde dar nu si de ce. „Nu sunt bani, credeti ca noi n-am fi la mare sau macar intr-un bar daca am fi avut ceva lichiditati&#8221, declara serios Mihai Vrednic, unul din tinerii apartinand categoriei descrise mai sus.

                  Atmosfera „halucinanta&#8221 in discoteci…

                  Chef, muzica si o nebunie adolescentina, cam asta este atmosfera din cele cateva discoteci bacauane. Tinerii, dornici de distractie nu au nevoie de prea mult timp pentru a incinge atmosfera. Inca de la primele acorduri muzicale, forfota din discoteca se face simtita. Intram intr-una din discotecile din municipiu. Cateva grupuri de liceeni isi fac aparitia pe ringul de dans. In prima faza predomina muzica house, momente in care tinerii inca sunt linistiti. DJ – ul schimba ritmul si adopta stilul latino. In discoteca se face zarva mare. Fetele incep sa se unduiasca in ritmul muzicii iar atmosfera devine tot mai „fierbinte&#8221. „Este perfecta muzica asta pentru dans, am un chef nebun sa ma distrez in seara asta&#8221, tipa o adolescenta in urechea prietenei sale. Luminile colorate si fumul din incapere creeaza o atmosfera halucinanta. Caldura ii determina de tineri sa isi stinga setea cu bere. Dupa o sticla, doua, trei…discoteca devine un loc de vis. Muzica iti scutura plamanii iar basul iti face stomacul sa vibreze. Fetele sunt imbracate cu haine subtiri si foarte transparente. In nici doua ore, incaperea se umple, iar mesele sunt ocupate in totalitate. Restul adolescentilor dornici de dans si nebunii vor trebui sa isi gaseasca o alta discoteca. In municipiu mai au doua alternative, insa nu sunt prea incantati de idee.

                  Discotecile, o problema pentru tinerii bacauani

                  Cei mai multi bacauani se urca in masini si pleaca in goana spre discotecile din alte orase. „In discotecile din Bacau, in week-end dupa ora 22 sau 23 deja nu mai este loc, spune Marius Popescu, student. De cateva luni clubul studentilor este inchis pentru renovare, deci mai sunt doua discoteci in care am putea merge. Dar trebuie sa plecam de la ora 21 ca sa prindem loc. Si atunci preferam sa plecam spre Moinesti sau spre Onesti, chiar daca pierdem doua ore pe drum&#8221. Prietenul acestuia tine sa completeze ca „desi numarul tinerilor din orasele Moinesti sau Onesti este mult mai mic decat cel al tinerilor din Bacau, acestia au discoteci mai mari, cu muzica mai buna si cu DJ profesionisti&#8221. Desigur ca si atmosfera este pe masura. Parcarea este plina ochi, iar muzica si luminile se pot observa de la distanta. La intrarea in discoteca doua namile de gardieni ii privesc cu atentie pe tineri incercand, parca, sa ii citeasca pe cei care ar putea crea probleme.

                  Sa inceapa spectacolul!

                  Odata ajunsi in discoteca nu mai trebuie decat sa isi cumpere o bautura si sa inceapa distractia. Si pentru ca totul sa fie perfect, DJ – ul anunta premiile care vor fi acordate pentru dansul „la bara&#8221. Doua adolescente se apropie ca doua feline de bara metalica, iar pe melodiile Shakirei incepe spectacolul. Miscarile provocatoare si caldura ii fac pe cei prezenti sa transpire. Fetele nu se lasa intimidate de fluieraturile baietilor iar spre sfarsitul melodiei din sala se aude in cor „Inca o data!&#8221. Se aud cateva acorduri din vestita melodie a lui Joe Cocker, „You can leave your hat on&#8221 si…oups!, fetele incep sa isi ridice bluzitele, insa atmosfera se incinge prea tare si DJ – ul schimba ritmul…continuand cu house. Dezamagiti, baietii se intorc inapoi la bere.

                  Scris de Alina RATA Cristian MIHAILA

                  Liste lungi de asteptare la laboratoare / Analize dupa pomenire

                    Bacauanii care vor sa-si faca analizele trebuie sa scoata bani din buzunar, caci nu au nici o sansa la gratuitate, chiar daca sunt contribuabili la Fondul asigurarilor sociale de sanatate. Laboratoarele din judet au listele de asteptare ocupate in cel mai bun caz pana in luna octombrie. Sunt si laboratoare care nu mai au nici un loc pe liste pana la sfarsitul anului.

                    &#8222Nu mai avem bani nici pentru urgente, ne-a declarat angajata unuia dintre laboratoare. De obicei pastram 20-30 la suta din buget pentru gravide si urgente, dar a fost o avalansa de solicitari in perioada verii. Au venit foarte multe persoane care lucreaza in strainatate, intoarse in tara in concediu. Aveau trimitere de la medicul de familie. Se specifica &#171urgenta&#187 pe biletul de trimitere si nu puteam risca sa le refuzam, chiar daca banuiam ca isi fac analizele preventiv&#8221.

                    Mort si pomenit pana iti vine randul

                    „Nu pot astepta pana la sfarsitul lunii noiembrie, cand mi s-a spus ca &#171s-ar putea ivi niste locuri pe lista daca se primesc bani de la Casa de Asigurari&#187, ne-a declarat Livia Ciocan, care parasea ieri cladirea unui laborator, dezamagita de refuz. Este al treilea laborator in care primesc aproape acelasi raspuns. Nu inteleg ceva: pe mine nu ma asteapta sa platesc banii la Sanatate cand voi putea. Daca nu achit contributia cateva luni, nu mai sunt asigurata. Anul acesta nu am beneficiat nici macar de o pastila gratuita, dar am platit in fiecare luna cam un milion la asigurari. Acum trebuie sa scot bani din buzunar pentru analize. Ma simt rau si, pana in noiembrie, pot sa fiu ingropata si pomenita de 40 de zile&#8221.

                    Aceasta situatie nu convine nici pacientilor, nici medicilor. Acestia din urma au nevoie de rezultatele analizelor pentru a stabili un diagnostic.

                    Uitate la impartirea banilor

                    Bugetul alocat pentru intregul an laboratoarelor de analize prin contractul de finantare incheiat cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) este de 26 de miliarde de lei, suma insuficienta. Un set complet de analize costa in jur de doua milioane de lei. Alti furnizori de servicii medicale (farmaciile, spitalele) au primit bani suplimentari in diferite periaode ale anului, fie prin deblocarea rezervei de 10 la suta din buget, fie prin rectificari bugetare. Nu acelasi lucru s-a intamplat in cazul investigatiilor paraclinice, care sunt totusi un sector-cheie al asitentei medicale. „Abia acum ni s-a aprobat deblocarea rezervei pentru laboratoare, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al CJAS. Este vorba de trei miliarde de lei, suma pe care o vom imparti intre laboratoare. Am inceput sa facem deja actele aditionale&#8221. Conducerea CJAS spera intr-o noua rectificare bugetara in a doua jumatate a lunii septembrie. Poate se vor mai suplimenta si atunci fondurile. Deocamdata, la laboratoare nu au ajuns banii, asa ca listele de asteptare nu s-au modificat.Scris de Doina MINCU

                    Cristi Popovici avertizeaza asupra intalnirii cu Pandurii: / „E cel mai greu meci de pana acum”;

                    Temator? Nu neaparat. Mai degraba concentrat. Nu trebuie sa o spuna el. E suficient sa-i privesti incruntarea fruntii. Ridurile vorbesc de la sine: Cristi Popovici pregateste meciul contra Pandurilor Targu-Jiu cu infrigurare. Si cu atentie maxima. aUn rezultat slab ar compromite tot ce am facut bun in primele trei etape. Iata de ce trebuie sa pregatim acest meci in cele mai mici amanunte”, spune Popovici, care nu vorbeste niciodata doar de dragul de se face auzit.

                    -Cristi, multumit de evolutia echipei in primele trei etape?
                    -Sincer, as fi preferat ca aceasta discutie sau mai bine spus aceasta analiza sa aiba loc dupa jocul cu Pandurii. Imi propusesem ca prima evaluare sa o fac dupa acest calup format din primele patru etape. Pentru a raspunde insa la intrebare, pot spune ca sunt multumit. Echipa a aratat bine in toate cele trei jocuri.
                    -Pe de alta parte, Bacaul s-a specializat in inceputuri favorabile.
                    -Intr-adevar, suntem cam pe aceeasi linie ca anul trecut cand am inceput de asemeni bine campionatul. Aceleasi plusuri, aceleasi probleme.
                    -Si care ar fi acestea?
                    -Stam bine la capitolul aparare, dar intampinam ceva dificultati in atac. Inscriem putin si ratam mult. Ca o remarca-zic eu pozitiva-ne creem totusi mai multe ocazii fata de sezonul precedent. E un progres.
                    -E clar ca echipa se exprima mai bine. E suficient in acest sens sa ne amintim ca anul trecut ati sarbatorit remiza alba de la Brasov ca pe o victorie, in timp ce acum ati parasit terenul nemultumiti dupa recentul 0-0 de la Galati.
                    -Am fost nemultumiti pentru ca ne propusesem mai mult. Noi aveam in plan sa castigam la Galati si, dupa aspectul jocului, cred ca meritam acest lucru. Referitor la exprimarea echipei si eu sunt de acord ca jucam altceva. Suntem mai inchegati. Nu e o surpriza. De altfel, inca din inter-sezon am spus ca trebuie sa emitem mai multe pretentii in planul jocului si al rezultatelor in virtutea faptului ca a mai trecut un an peste echipa noastra.
                    -Urmeaza jocul cu Pandurii…
                    -Adica cel mai dificil meci din acest inceput de campionat. Si nu o zic doar pentru a-i mobiliza pe baieti. Asa cum inaintea partidei cui Otelul am spus ca ne asteapta un joc relativ usor pentru ca suntem peste galateni, la fel am argumente acum cand declar ca intalinrea cu Pandurii este cea mai dificila. Sa nu se inteleaga ca cei din Targu-Jiu ar fi peste noi. Nu. Dar fiindca au zero puncte, este cert ca vor veni la Bacau cu cutitul intre dinti. Vor veni montati pentru ca daca raman cu zero puncte si dupa aceasta etapa vor avea o situatie foarte delicata.
                    -Voi intotdeauna v-ati descurcat mai greu cu echipele care vin pentru a apara un 0-0.
                    -Exact acest lucru l-am spus si jucatorilor. Nu trebuie sa mai repetam greselile din campionatul trecut cand n-am reusit sa trecem de Apulum sau de FC Brasov. Jucatorii au constientizat acest lucru si nu ramane decat sa-l puna in practica sambata.
                    -Consideri ca situatia din clasament reflecta cu exactitate forta Pandurilor?
                    -Cu siguranta nu. Sunt de parere ca ei au avut un program foarte greu intalnind pe Farul si Poli Iasi pe teren propriu si pe Dinamo in deplasare. Repet, trebuie sa uitam ca intalnim o echipa care are zero puncte.
                    -Schimbari in echipa fata de meciul cu Otelul?
                    -Vor fi, dar nu multe. Oricum, aproape sigur voi utiliza doua varfuri de atac.
                    Scris de Dan SION