Datele din Anuarul Statistic al Județului Bacău arată că piața construcțiilor rezidențiale este departe de nivelurile atinse la începutul deceniului. În spatele unei aparente stabilități se ascund diferențe majore între mediul urban și rural, dar și între localitățile județului.
În 2023 au fost finalizate 995 de locuințe în județul Bacău, cu doar 17 mai puține decât în 2022 (1.012). Față de 2021, când au fost recepționate doar 768 de locuințe, rezultatul pare unul bun, însă raportarea la anii anteriori arată că ritmul construcțiilor s-a temperat considerabil. În 2018 și 2019 se finalizau câte 942 de locuințe, iar anul 2020 a reprezentat vârful perioadei analizate, cu 1.343 de locuințe.
Aproape toate locuințele sunt construite din bani privați
O caracteristică definitorie a pieței rezidențiale băcăuane este dependența aproape exclusivă de investițiile private.
Din cele 995 de locuințe finalizate în 2023, doar 28 au fost realizate din fonduri publice, în timp ce 995 provin din investiții private și din fondurile populației. Practic, sectorul public are o contribuție marginală la dezvoltarea fondului locativ, în timp ce piața este susținută aproape integral de investițiile familiilor și ale dezvoltatorilor.
Satul construiește de două ori mai mult decât orașul
Datele evidențiază o schimbare importantă în dinamica județului.
În mediul urban au fost finalizate 321 de locuințe, în timp ce în mediul rural au fost recepționate 674, adică peste două treimi din total.
Fenomenul nu este unul întâmplător. În ultimii ani, costurile ridicate ale terenurilor și ale apartamentelor din municipii, dar și preferința pentru case individuale au mutat o parte importantă din investițiile rezidențiale în comunele din jurul orașelor.
Municipiul Bacău își revine după căderea din 2022
Capitala județului a înregistrat în 2023 223 de locuințe finalizate, dublu față de cele 110 din 2022.
Chiar și așa, nivelul rămâne mult sub recordul din 2020, când în municipiu au fost construite 551 de locuințe. Datele arată o volatilitate accentuată a investițiilor rezidențiale, dependentă de finalizarea unor proiecte imobiliare mari.
În celelalte municipii, situația este mult mai modestă:
- Moinești – 25 locuințe;
- Onești – 10;
- Buhuși – 15;
- Comănești – 16;
- Dărmănești – 20;
- Slănic Moldova – 2;
- Târgu Ocna – 10.
Hemeiuș și Letea Veche rămân campioanele dezvoltării
Comparația între comune confirmă tendința de suburbanizare.
Cele mai multe locuințe finalizate în 2023 au fost în:
- Hemeiuș – 137;
- Mărgineni – 47;
- Cleja – 30;
- Săucești – 15;
- Buhoci – 16;
- Strugari – 16;
- Letea Veche – 59;
- Măgura – 5, după un vârf de 55 în 2021;
- Oituz – 25;
- Poduri – 24;
- Nicolae Bălcescu – 22.
Hemeiuș se detașează clar de restul județului. Cu 137 de locuințe finalizate, comuna depășește multe orașe și confirmă statutul de una dintre cele mai atractive zone rezidențiale din jurul municipiului Bacău.
Letea Veche continuă, la rândul ei, să fie una dintre principalele destinații pentru construcția de case noi, cu 59 de locuințe recepționate în 2023.
Sunt și comune unde aproape că nu se mai construiește
La polul opus, mai multe localități au raportat una, două sau chiar nicio locuință finalizată.
Printre acestea se regăsesc comune precum Ardeoani, Asău, Corbasca, Dealu Morii, Găiceana, Gârleni, Oncești, Orbeni, Prăjești, Secuieni, Solonț, Valea Seacă sau Vultureni.
Diferențele foarte mari între comune reflectă atât evoluția demografică, cât și apropierea de municipiul Bacău sau de principalele axe rutiere.
Bacăul pierde teren în regiunea Nord-Est
La nivel regional, județul Bacău a reprezentat aproximativ 13% din totalul locuințelor finalizate în Regiunea Nord-Est, unde au fost recepționate 7.877 de locuințe în 2023.
La nivel național, România a înregistrat 70.957 de locuințe finalizate, în scădere față de cele 73.338 din 2022.
Analiză
Cifrele arată că piața rezidențială din județul Bacău a intrat într-o fază de maturizare, după boom-ul din perioada pandemiei. Dacă în 2020 dezvoltarea imobiliară a atins un vârf istoric, în prezent investițiile sunt mai prudente, pe fondul dobânzilor ridicate, al costurilor mari ale materialelor de construcții și al încetinirii economiei.
În același timp, harta construcțiilor confirmă o tendință clară: dezvoltarea rezidențială se mută din ce în ce mai mult în comunele din jurul municipiului Bacău. Hemeiuș, Letea Veche, Mărgineni sau Nicolae Bălcescu profită de cererea pentru locuințe individuale, în timp ce multe orașe mici și comune izolate pierd investiții și populație.
Pe termen lung, această evoluție va pune presiune pe infrastructura periurbană – drumuri, utilități, transport public și școli – și va obliga autoritățile să trateze zona metropolitană a Bacăului ca pe un organism unitar, nu ca pe o sumă de localități administrate separat. Fără investiții coordonate, suburbanizarea riscă să genereze trafic, costuri mai mari pentru servicii publice și dezvoltare urbanistică neuniformă.
