Daca inca aveti dificultati la colectarea ciupercilor pentru a face o mancare gustoasa, Complexul Muzeal de Stiintele Naturii aIon Borcea” din Bacau va vine in ajutor. Pana vineri, 17 octombrie 2008 puteti admira in sediul institutiei o colectie ampla de ciuperci comestibile, necomestibile si toxice. Ele au fost expuse in acest fel, deoarece se stie ca toamna este sezonul lor si oamenii profita de vremea buna pentru a le culege din padurile apropiate Bacaului. Expozitia temporara se afla la ce de a 6-a editie si a fost realizata cu sprijinul muzeografilor. aScopul acestei expozitii este de a constientiza publicul larg, care se aventureaza in a colecta majoritatea speciilor, considerate de ei comestibile, ca exista si ciuperci toxice periculoase. Nu mai este o noutate faptul ca ele sunt foarte asemanatoare si se fac confuzii. Tocmai din acest motiv am expus speciile unele langa celelalte pentru ca oamenii sa le poata deosebi cu sprijinul nostru”, a precizat Ortansa Jigau, director adjunct, prezenta in cadrul vernisajului ce a avut loc ieri. Daca v-am trezit interesul, veti descoperi ca cele 105 specii expuse sunt proaspat colectate de catre muzeografi din zona localitatilor Slanic Moldova, Margineni, Luncani si Traian. Exponatele sunt insotite de etichete pe care veti putea citi informatii despre denumirea populara, stiintifica si habitatul in care se regasesc. Nu lipsesc nici indicatiile terapeutice, acolo unde sunt necesare.Scris de D. Pilat

N-am spune chiar, aidoma rautaciosilor de serviciu, ca Buhusi este un oras al ruinelor, dar atunci cand vezi ce-a mai ramas din hanul istoric de la Gura Orbicului, cand dai cu ochii de fostul restaurant aPescarusul”, cand te antampina caricatura de imobil an care a functionat autogara (ruina de sosea nationala…) sau stadionul Textila, mai ca ai da credit acestora. Ultima achizitie buhuseana an materie de ruine este cinematograful (fostul cinematograf) botezat cam aiurea: aVictoria”. Mai nou, el ar putea fi botezat aVictoria Ruinelor”, desi pe frontispiciul sau sta scris altceva: PNG-CD, pentru ca filiala buhuseana a acestui partid are sediul an acest imobil. E multa vreme de cand n-a mai fost vizionat aici un spectacol de cinema. Adolescentii care sunt acum an clasa a XII-a trec zambind pe langa imobilul cinematografului, pentru ca n-au apucat a viziona niciun film aici. Le povestesc bunicii si parintii, la gura sobei, despre aceste spectacole… Imobilul cinematografului este asaltat din toate partile de poftele ruinarii. an exterior, caramida este deja amuscata” serios de intemperii. Vegetatia, bucuroasa, s-a adaptat repede, crescand generos pe pereti. Cele mai multe ferestre, cu exceptia celor de la strada, sunt foste ferestre. an locul sticlei de geam au fost batute an cuie si coli de placaj. Acoperisul este an mare suferinta. Noutatea o constituie mai ales terasa anexelor, care, an mai multe zone, chiar s-a prabusit. aHaurile” din terasa au aproape jumatate de metru. Locatarii blocului din imediata vecinatate – niste fiinte cu mofturi europene – se simt stresati, atunci cand arunca ochii pe fereastra sau de pe balcon, catre cinematograf. Privelistea dezolanta ai agreseaza. Vina lor. an definitiv, Universul fiind infinit, si-ar putea orienta perceptia vizuala catre alte segmente ale acestuia. Nu trebuie sa ai prea multa imaginatie pentru a antelege ce este an interiorul imobilului. Pe o scara exterioara poti urca lesne pe acoperisul cinematografului. Tancii, nestingheriti, urca aici si pun la cale tot felul de jocuri. Pe terasele celebrelor cladiri din Dubai, tenismeni nu mai putin celebri participa la partide demonstrative de tenis. Pustii de pe terasa cinematografului buhusean nu se lasa mai prejos, desi tare ne este teama de un accident grav. Este posibil ca, strecurandu-se prin ahaurile” terasei, sa ajunga pe podeaua imobilului. Care imobil apartine domeniului public. Administratia locala anca nu s-a hotarat ce destinatie sa-i dea, pentru ca de cinematograf nu mai poate fi vorba. Se pare ca se asteapta clarificarea situatiei locatiei Judecatoriei Buhusi, care are, pentru o parte din spatiul actual, un contract de anchiriere care ar expira la anceputul anului viitor. Administratia locala intentioneaza sa propuna Judecatoriei sa-si amenajeze aici sediul. Probabil ca, daca acest proiect va prinde viata, cinematograful asi va pierde statutul de ruina.Scris de I. Fercu

Producatorii de carne simt mereu cutitul la os. In ultimii ani, seceta prelungita a afectat suprafata agricola, iar fenomenul s-a reflectat intr-un mod negativ asupra starii de vegetatie a culturilor de peste an. Absenta cu desavarsire a sistemelor de irigatii a fost un alt factor favorizant al dezastrului. Efectul a fost unul de domino. Importurile facute la preturi de specula, au facut ca toate costurile furajelor pe piata externa sa creasca. Un pret practic imposibil de suportat de catre producatorii interni. Mai mult, odata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, a aparut si concurenta tarilor membre, care i-a determinat pe producatorii de carne sa apeleze la ajutorul statului. „Ca urmare a negocierilor purtate de autoritatile romane cu Uniunea Europeana dupa integrare si in anul 2009 exista posibilitatea sa fie subventionata obtinerea unei calitati superioare a carnii, a explicat Gheorghe Antochi, presedinte SC Agricola International Bacau, cea mai mare societate de producere a carnii din tara. In acest context, este evident ca am depus in continuare toate interventiile pe langa Minister ca in proiectul de buget pentru anul 2009 sa se mentina acest suport financiar.” Astfel, Uniunea Crescatorilor de Pasari si Patronatului Roman al Carnii de Porc au cerut ministrului Agriculturii cresterea subventiilor la toate culturile vegetale, un pret minim garantat pentru grau, reducerea pretului la motorina, diminuarea taxelor de drum pentru utilajele agricole, reducerea importurilor de carne si de preparate din carne modificate genetic, din tari precum Statele Unite sau Brazilia, locuri de munca stabile si un Cod al Muncii pentru agricultori. „Insistam si pe un sprijin financiar mai consistent pentru realizarea tuturor investitiilor impuse de noile reglementari de mediu si a celor sanitar veterinare pentru ca in urmatorii ani sa obtinem o productie competitiva cu cea realizata in tarile din UE, pentru a rezista in cadrul comertului intracomunitar”, a mai spus presedintele Gheorghe Antochi. In acest fel se spera, mai spune Antochi, ca in timp sa se realizeze o echilibrare a balantei comerciale pe schimburile de carne si produse din carne. Interventiile producatorilor de carne a avut la baza si alte masuri intreprinse de tarile europene care se confrunta cu aceeasi situatie. Sperantele de obtinere a acestor subventii sunt destul de mari, mai ales ca, in caz contrar, se poate ajunge la falimentarea acestui sector.Scris de Roxana Neagu

Cei de la Adevarul au incercat sa le ia fata colegilor de la Capital cu topul 500 al miliardarilor. Capital a iesit pe piata cu topul 300 al celor mai bogati romani. Diferentele semnificative intre datele prezentate de cele doua publicatii evidentiaza un singur lucru: de fapt, nimeni nu are de unde sa stie exact ce bani au cei mai bogati dintre concetatenii nostri. Cifrele publicate de Capital sunt sensibil mai mari fata de cele din Adevarul, iar o parte dintre nume nu coincid in cele doua publicatii. Familia Casuneanu in Adevarul (locul 17) apare cu 500 de milioane de euro, iar in Capital (locul 23) cu 250-280 milioane de euro. Sumele sunt similare insa in ceea ce priveste averea familiei Umbrarescu (182-185 milioane in Capital, 170-180 milioane in Adevarul). In cazul fratilor Paval insa, diferentele sunt extrem de mari, de la 75-80 de milioane in Adevarul, la 127-130 milioane in Capital. Si in cazul lui Costica Rusu datele oferite de cele doua publicatii sunt diferite, in Adevarul fiind prezentat cu o avere de 45 milioane de euro, pe cand Capital l-a inclus in top cu 54-60 milioane. Pe langa diferentele de mai sus, sunt si nume care nu se regasesc in ambele topuri. Este cazul familiei Sechelariu, care ocupa locul 48 in topul Adevarul, dar nu se regaseste in topul Capital. Similar, Damian Mereu de la Onesti apare in Capital cu 18-20 milioane euro, dar este absent din Adevarul. Puse cap la cap, aceste date duc la o singura concluzie: topurile de „specialitate” sunt de fapt simple speculatii. Iar averea si-o cunosc cel mai bine doar cei ce o poseda.Scris de Emilian B.

Greva generala anuntata de sindicatele din cadrul institutiilor bugetare pentru azi, 16 octombrie, nu va mai avea loc. Actiunea de protest a functionarilor din DGFP, ITM, AJOFM, CJP a fost amanata cu aproape o luna. Se anunta continuarea negocierilor cu Guvernul pentru obtinerea drepturilor solicitate.

Prezent ieri la sedinta consiliului unional al Federatiei Sindicale SED LEX, Dragomir Dulcescu, presedintele filialei judetene a acesteia si al Sindicatului Salariatilor din DGFP, ne-a declarat: aS-a hotarat amanarea pana pe 13 noiembrie, cand se va declansa greva generala pe perioada nelimitata. Consiliul unional a luat aceasta decizie, deoarece din unele judete nu s-a reusit sa se adune semnaturi de la 50 la suta dintre membrii de sindicat”. Liderii din judetele respective au sarcina ca pana pe 13 noiembrie cel tarziu sa vina cu listele complete de semnaturi. Insa consiliul unional este mandatat ca intre timp sa negocieze cu Guvernul toate revendicarile pentru obtinerea carora a fost declansat conflictul de munca in 9 octombrie, cand doua ore activitatea celor mai multe institutii bugetare a fost paralizata de o greva de avertisment. aLa ora actuala noi suntem de doua ori discriminati, a mai afirmat Dragomir Dulcescu. Am mai fost discriminati si anul trecut cand functionarii publici parlamentari au obtinut o pensie de serviciu de 85 la suta si o marire salariala mai consistenta decat ne-a dat-o noua Guvernul. Si acum, a doua oara, cand altei categorii bugetare i s-a aprobat o majorare salariala de 50 la suta”. Referitor la revendicarile functionarilor publici, acestia cer acordarea unei cresteri salariale de 50 la suta, incheierea acordului colectiv la nivelul administratiei publice, asa cum in alte ramuri de activitate este contractul colectiv de munca, precum si respectarea prevederilor privind dialogul social intre organizatiile lor sindicale si Guvern. Decizia lor de a protesta vine dupa ce Parlamentul a aprobat majorarea cu 50 la suta a salariilor cadrelor didactice. Functionarii din CJ Bacau nu vor participa la greva din 13 noiembrie deoarece nu sunt afiliati inca la SED LEX. aDupa ce vom depune solicitarea, trebuie sa se intruneasca Biroul Executiv al SED LEX, spune Mihail Pulpea, liderul sindicatului din CJ. Va dura in jur de o luna ca sa se faca asa cum trebuie”. El afirma ca, teoretic, afilierea la SED LEX trebuie realizata pana la alegerile sindicale din noiembrie, dar sustine ca revendicarile SFCJ vor fi mai flexibile. Scris de Elena Tintaru, Silvia Patrascanu

Onesteanul Ioan Aron Popa, senator PNL, a prins cea mai importanta functie executiva de la Curtea de Conturi a Romaniei. El este seful Autoritatii de audit a acestei institutii, adica seful inspectorilor care efectueaza controalele la toate institutiile care lucreaza cu bani publici. Aron Popa a intrat in cursa pentru presedintia Curtii de Conturi alaturi de Nicolae Vacaroiu. Acesta din urma a preluat sefia institutiei si va avea o functie asimilata celei de prim ministru, iar Aron Popa va fi adjunctul lui. Curtea de Conturi este organismul de control pentru modul in care s-au cheltuit banii publici de catre consiliile locale si institutiile statului. La solicitarea Senatului sau a Camerei Deputatilor, poate efectua controale amanuntite an orice institutie publica, avand acces nelimitat la orice fel de date financiare. Poate cere organelor de cercetare penala sa intervina an situatia an care constata ilegalitati. Are an subordine Autoritatea de Audit, organism care controleaza accesul la fondurile europene nerambursabile (PHARE, ISPA si SAPARD). Ioan Aron Popa este inscris si in cursa electorala din aceasta toamna pentru un fotoliu de parlamentar. aEu mi-am depus candidatura ca deputat intr-unul din colegiile uninominale din judetul Bacau. Voi renunta la candidatura daca voi obtine girul Parlamentului pentru o functie atat de importanta intr-una din institutiile fundamentale ale statului”, ne-a spus Popa.Scris de M. Radu

O institutie publica foarte reticenta la dezvaluiri despre veniturile sefilor este Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate. La CJAS se gestioneaza bani publici, colectati de la contribuabilii la Fondul asigurarilor sociale de sanatate sau alocati de la bugetul de stat. Se pare insa ca nu se considera informatie publica si modul in care sunt cheltuiti acestia. Scapa doar date despre banii repartizati spitalelor si farmaciilor. In rest, mister. Am solicitat in repetate randuri date despre numarul de angajati de la CJAS, fondul de salarii pe anii 2006 si 2007, dar si premiile si stimulentele primite in aceeasi perioada. Intrebarea a starnit nedumerirea directorului general al CJAS, dr. Maria Tioc, si nesfarsite tergiversari. Ca urmare a demersului nostru jurnalistic, pe site-ul CJAS au aparut noutati: numarul de angajati (78 in 2006, 70 in 2007), fondul de salarii (1,8 milioane lei – 2006 2,4 milioane lei – 2007), din care s-au individualizat premiile – 266.000 lei in 2006 si 143.000 lei in 2007. Se mentioneaza, fara alta explicatie, in privinta premiilor: „10%, 2% si premiul anual”. Printr-un ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si al ministrului Sanatatii, la CJAS se pot primi sub forma de stimulente pana la trei salarii de baza pe luna pentru personalul de specialitate si cel mult un salariu de baza pe luna pentru persoanele care ocupa functii de administratie, aprovizionare, secretariat si deservire. Sumele provin din fondul constituit cu aceasta destinatie in cota de 5 la suta din sumele incasate la bugetul fondului prin executare silita desfasurata de casele de asigurari si 2,5 la suta din sumele incasate la bugetul fondului prin executare silita de ANAF. In declaratiile de avere ale sefilor apar venituri salariale frumoase pe anul trecut, dar nu se specifica daca acestea provin doar din salarii sau si din stimulente. Scris de Doina Mincu

In farmaciile din judetul Bacau, criza de medicamente se face simtita. Stocurile s-au subtiat deja in unitatile mai mici si in cele din zona centrala a oraselor. Unele produse foarte solicitate de bolnavii cronic au disparut de pe rafturi. Farmacistii cred ca in cel mult o saptamana se va ajunge intr-o situatie tragica pentru bolnavi.

Importatorii si distribuitorii de medicamente au intrat intr-o greva neoficiala. Ei cer ministrului Eugen Nicolaescu modificarea contractului incheiat cu Ministerul Sanatatii Publice si sustin ca devalorizarea leului le aduce pierderi imense. De mai multe ori, cele doua parti se au precum cainele si pisica. Negocierile repetate se incheie cu acuzatii de ambele parti. Este evident ca la mijloc sunt interese financiare care nici macar nu pot fi banuite de pacientul de rand. In timp ce la Bucuresti orgoliile fac legea, in farmaciile din tara criza se acutizeaza. La Bacau, bolnavii isi mai iau medicamente doar gratie stocurilor din farmacii. Unele farmacii mai pot sa reziste o saptamana fara aprovizionare. Cele mai multe farmacii au inceput sa rationalizeze medicamentele, mai ales ca din unele produse mai au doar cateva folii cu pilule.

Bolnavii sunt victime nevinovate

„Noi eliberam retete compensate conform contractului incheiat cu Casa teana de Asigurari de Sanatate, ne-a declarat Carmen Casis, farmacist sef. Reusim la aceasta ora sa onoram retetele gratie stocului pe care il avem. Nu stim ce va fi mai tarziu. Asteptam sa vedem ce efecte are aceasta greva de avertisment, sa-i spun asa, a distribuitorilor.” Farmaciile din zona centrala a municipiului sunt si cele mai cunoscute si cautate de pacienti. Prin urmare, stocurile s-au redus vizibil. „La unele medicamente mai avem doar unele pastile, am aflat de la farmacist sef Maria Grigoras. Nu stim care sunt problemele la nivel central. Cert este ca nu suna niciun distribuitor sa anunte ca a reluat livrarea.” Situatia este de neinteles. Ministerul a anuntat desfiintarea plafoanelor la medicamente, insa acestea sunt pe cale de disparitie din farmacii. La inceput de sezon rece, sub amenintarea gripei si a virozelor, rafturile farmaciilor se golesc. In cea mai grava situatie se afla bolnavii cronic, cei a caror viata depinde de continuitatea tratamentului. Ca de obicei, in razboiul banului si al orgoliilor sufera nevinovatii.Scris de Doina Mincu

Cat castiga seful ala? Dar celalalt? Am auzit de cutarica director, are o leafaaaaa! Fugi de aici, stiu eu unul care-i inspector pe nu stiu unde, care il bate fara sa respire la salariu.
Nu-i asa ca am auzit deseori aceste replici? Bineinteles, daca nu chiar noi eram cei care forfecam cardul respectivilor demnitari. Este de inteles sa te uiti, in sus, la cei care sunt, o recunoastem sau nu, niste modele. Nu neaparat de comportament sau de morala. Dar sigur din punct de vedere al reusitei sociale si, iata, din punct de vedere financiar. Este chiar omeneasca micuta invidie care se insinueaza serpeste in ganduri si in vorbe. Din pacate, de cele mai multe ori in asemenea discutii lipseste o intrebare esentiala: prin ceea ce face in slujba respectiva, isi merita directorul, inspectorul, presedintele, primarul s.a.m.d. banii pe care-i incaseaza? Pentru ca e usor sa spui ca-s multi banii fara a tine cont de munca omului. Toti cei de mai sus sunt in serviciul public si au ca primordiala sarcina binele nostru, al celor care, din taxe si impozite, ii platim. Ei bine, daca avem mai putine probleme intr-un domeniu, inseamna ca isi face treaba o institutie, in cap cu seful ei. Daca, dimpotriva, lucrurile stau rau, inseamna ca nu sunt tinute bine fraiele si vizitiul nu se pricepe. Ii putem cleveti pe amandoi pe motiv de zeci de milioane leafa? Eu zic ca nu! Trebuie sa invatam ca eficienta competenta este obligatoriu rasplatita, la fel cum delasarea nepriceputa nu se iarta. Mai ales cand e vorba de interesele oamenilor si de banii publici. Cat despre averile adunate in doar cativa ani de unii cu functii, asta-i alta poveste, care ar trebui sa intereseze in primul rand niste institutii, culmea, platite tot din buzunarul nostru. Ce spuneam despre delasarea nepriceputa? Ca o da jos doar eficienta competenta!Scris de Nelu Brosteanu

Magistratii bacauani au salarii onorabile, care le permit sa traiasca fara grija viitorului. Presedintele Curtii de Apel Bacau a avut anul trecut un venit anual de 83.551 lei, ceea ce inseamna ca leafa pe o luna a fost de aproximativ 7000 lei, adica 70 milioane lei vechi. Sunt insa judecatori cu vechime care chiar il iau la salariu pe presedinte (96.811 lei). Si presedintele Tribunalului Bacau a avut un castig anual frumusel (87.432 lei), dar este de departe in urma presedintelui Judecatoriei Podu Turcului, care a castigat anul trecut fabuloasa suma de 100.250 lei, adica peste 83 milioane lei vechi lunar. Si la Judecatoria Buhusi sunt salarii bunicele, anul trecut presedintele avand un venit de 96.133 lei. Nici procurorii nu sunt de plans in privinta lefurilor. Seful Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bacau a avut un venit de 96.051 lei, adica vreo 80 milioane de lei pe luna. Sunt insa procurori de la PCA care au castigat si mai mult (119.255 lei). Si procurorii de la parchetele de pe langa judecatorii si de pe langa tribunal au avut anul trecut castiguri cuprinse intre 50.000 lei pana la 90.000 lei, iar procurorii de la DNA au venituri anuale salariale de peste 80.000 lei. Scris de (Codrin C.)

Sefii din Inspectoratul de Politie Judetean Bacau nu au de ce sa planga. Si nici de ce sa-si faca probleme pentru ziua de maine. Majoritatea lor au venituri considerabile si averi de invidiat. Incepem cu sefu”: comisar sef Stefan Alexa, mai marele Inspectoratului. Venit anual pe declaratia de avere: 102.226 lei. Un calcul simplu si rezulta o remuneratie de… 85.000 lei, adica nu mai putin de 85 de milioane de lei vechi lunar. Nici adjunctul IPJ nu sta rau. Comisarul sef Vasile Oprisan are un venit anual de 90.574 de lei. Cel de al doilea adjunct al Inspectoratului de Politie Bacau, comisar sef Ionel Mirica, are si el un venit anual de 65.000 de lei. In schimb, are si o datorie in banca de 7.500 euro, cu scadenta in anul 2009.

Agentii si ofiterii trebuie sa se multumeasca mereu cu amai putin”

Am cautat, pentru comparatie si salariile agentilor de politie si cele ale ofiterilor fara functii de conducere. E bine, e rau? De exemplu, agentul Iulian Zanoaga, ales la intamplare, se poate lauda doar cu un venit anual de 18.000 lei (adica in jur de 15 milioane pe luna) si o Dacia 1310 (an 1998). In schimb, Ofiterul Sebastian Vraciu, are un salariu de 25.000 de lei pe an (circa 20 de milioane de lei pe luna).
Scris de R. Neagu

O confirma si aici declaratiile de avere, actualizate de sefii institutiei anul acesta. Col. Mihai Simionescu, inspectorul sef al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Bacau, are un venit anual de 72.219 lei (circa 60 de milioane pe luna). In schimb, col. Simionescu are si datorii la banci de aproape 40.000 de lei si 3.200 de euro. Prim adjunctul ISU Bacau, col. Ioan Mihalache pare mult mai bogat. Ca un venit anual de 83.312 lei, declarat pe 13 iunie 2008. Adjunctul inspectorului sef al ISU Bacau, lt.col. Catalin Felegeanu, are un venit anual declarat pe 9 iunie 2008, pentru functia pe care o detine de un an, de numai 4.920 lei. In schimb, la capitolul avere are inregistrat un apartament de 42 mp in Bacau si un autoturism marca Seat Ibiza, cumparat in 2005. Cu toate acestea, pana in 2016 trebuie sa achite la banca un credit de 43.834 lei.

Scris de Roxana Neagu

In fiecare luna, mii de femei din judet recurg la intreruperi de sarcina in unitatile sanitare de stat sau private. Cele mai multe fac parte din categoriile sociale defavorizate. Desi, prin lege, beneficiaza de contraceptive gratuite, aceste femei prefera sa curme o viata decat sa previna aparitia unei sarcini nedorite. Recent, Autoritatea de Sanatate Publica a primit de la Ministerul Sanatatii Publice un transport impresionant de contraceptive orale si injectabile, precum si mii de prezervative. Adresabilitatea este sub asteptari. De altfel, nu toti medicii de familie au competenta sa prescrie contraceptive gratuite.

In magazia Autoritatii de Sanatate Publica se gasesc sute de folii cu pilule si solutii injectabile contraceptive si 6.000 de prezervative. Acestea au fost acordate prin programul national „Sanatatea femeii si a copilului”, derulat de Ministerul Sanatatii Publice. Grupul tinta prioritar al programului il reprezinta femeile de varsta fertila din zonele rurale. Beneficiaza de contraceptive gratuite somerii, elevii si studentii, persoanele din familii fara venit, persoanele cu domiciliul stabil in mediul rural, femeile care fac un avort la cerere intr-o unitate sanitara publica. Accesul la contraceptia gratuita ar trebui sa fie facil. „Contraceptivele se elibereaza in cabinetele medicilor de familie, in cele de planing familial, in sectiile de obstetrica-ginecologie ale spitalelor, daca se efectueaza si avorturi, ne-a declarat dr. Cecilia Lucaci, sef Programe judetene de sanatate la ASP. Grupele considerate vulnerabile le primesc fara plata. Se cere doar ca medicii de familie si cabinetele de planing sa aiba o evidenta nominala a beneficiarelor”. Desi se asigura materiale de contraceptie gratuite printr-un program national, functionarea acestuia este ingreunata chiar in cabinetele de medicina de familie. In jur de 50 de medici din judet au refuzat sa urmeze cursurile de planning familial. Prin urmare, ei nu au competenta de a prescrie sau distribui contraceptive gratuite. Femeile din comunele in care se intalneste aceasta situatie se pot adresa oricand cabinetelor de planing familial din cel mai apropiat oras. Pentru multe dintre acestea, este mai usor sa recurga la avort.Scris de Doina Mincu

Corina Pricope, directoarea Agentiei Locale pentru Protectia Mediului, ridica lunar 2.768 de lei, avand un venit salarial anual de 33.216 de lei. In schimb, ce salariu are Mirel Miclaus, inspectorul sef adjunct al Oficiului Judetean pentru Protectia Consumatorilor, este o mare dilema pentru noi deoarece, conform raspunsului oficial al lui Danut Munteanu, consilier juridic al OJPC Galati, pe baza legii 544/2001, inspectorul are un venit anual de 15.896 de lei. Pana aici nimic anormal, dar daca tinem cont ca salariul de incadrare este de doar 1.920 de lei, la care se adauga sporurile si indemnizatia de conducere, suma se rotunjeste cu inca 80 la suta. Un simplu calcul demonstreaza ca cifrele oferite nu sunt exacte si prin urmare, nu putem stabili cu exactitate cat castiga Mirel Miclaus.Scris de D. Pilat

Prima reactie a celor care conduc Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) in momentul in care i-am intrebat de venituri a fost sa zambeasca amar. Cel putin la nivel declarativ, inspectorul general Ovidiu Cojocaru sustine ca nu castiga, intr-o luna, mai mult de 25-26 milioane de lei vechi. Cu tot cu sporuri. „Singura diferenta intre mine si ceilalti inspectori tine de indemnizatia de conducere, adica un plus de aproximativ doua milioane de lei vechi. Exista, insa, oameni in ISJ care castiga mai bine ca mine, pentru ca au o vechime mult mai mare”, ne-a declarat seful ISJ. In plus, acesta spune ca de meditatii nici nu mai poate fi vorba, pentru ca „pur si simplu nu mai am timp”. Chestie logica atunci cand intri in campanie electorala pentru fotoliul de deputat. Chiar si in aceste conditii, Cojocaru a reusit sa-si achizitioneze, fie si in rate, dupa cum sustine el, o masina de cinci stele, care are un pret de catalog in jurul a 30.000 de euro.
La randul sau, inspectorul general adjunct Cristian Merticaru a sustinut ca se descurca cu 24-25 de milioane de lei vechi pe luna. „Asta in lunile in care, prin natura functiei, sunt inclus in diferite comisii judetene. Sincer, era mai bine la catedra din punct de vedere al castigurilor, pentru ca, de ce sa nu recunosc, aveam timp si de pregatire. Glumind, insa, se poate spune ca atunci cand esti ocupat mai tot timpul, nu conteaza cat e salariul, pentru ca nu ai timp sa-l cheltuiesti”, ne-a declarat adjunctul Inspectoratului Scolar.

Un apic” mai bine la Universitate

Rectorul Universitatii Bacau, Valentin Nedeff, nu se poate plange ca este un om sarac. Potrivit propriei declaratii de avere postata pe site-ul institutiei de invatamant superior, in 2007 a incasat nu mai putin de 178.817 lei. Adica 1,78 de miliarde de lei vechi. Altfel spus, Nedeff a castigat intr-o luna ceva mai mult de 149 de milioane de lei vechi. Spre comparatie, prorectorul Gabriela Raveica a strans anul trecut doar o treime din veniturile sefului sau. Mai exact, Raveica a avut un venit anual de 67.625 de lei, ceea ce inseamna aproximativ 56,3 milioane de lei vechi pe luna.Scris de Eduard C.

La Autoritatea de Sanatate Publica Bacau, salariile pot fi considerate moderate. Directorii au „tarifarul” lunar de 1.920 lei. La aceasta suma, directorului executiv, dr. Mihaela Popescu, i se adauga un spor de conducere de 50%. Directorii adjuncti si directorul economic primesc un spor de 40%. Potrivit informatiilor furnizate de ASP, cel mai mare spor il primeste dr. Dana Marcu, sefa Inspectiei Sanitare de Stat – 55%. Sumele incasate efectiv de sefii ASP sunt mult mai mari. Potrivit declaratiilor de avere facute publice, dr. Mihaela Popescu a incasat anul trecut 54.442 lei, ceea ce inseamna un venit lunar de peste 4.500 lei. Urmeaza in clasament dr. Cecilia Rugina, director adjunct, cu 43.929 lei, Marilena Cirjan, director economic, cu 42.467 lei, si dr. Marin Bustuc, director adjunct, cu 35.000 lei. Sefa Inspectiei Sanitare de Stat a avut un venit de 43.966 lei. Scris de Doina Mincu

Presedintele Consiliului Judetean (CJ) Bacau, Dragos Benea, are un salariu de 6.612 lei/luna, iar vicepresedintii CJ, Vasile Nistor si Ionel Palar, de 5.941 lei. Avand functii de demnitate publica, nu au voie sa faca parte din diverse comisii si consilii, care le-ar aduce sporuri. Directorii din CJ au un salariu de baza de 2.880 lei/luna, care include si sporul de conducere de 50 la suta. Diferenta e ca directorii pot fi membri in consilii de administratie (CA) si AGA din societatile aflate in subordinea CJ. Ei sunt remunerati cu 50 la suta din salariul directorului societatii respective, iar daca sunt membri in comisiile de licitatie, cu inca 10 la suta din salariul de incadrare. Asa se face ca, in 2007, dupa cum sta scris in declaratiile de avere, Olga Haineala, director de Buget-Finante, a castigat 96.000 lei/an (960.000.000 lei vechi), iar Cornelia Gireada, director de Urbanism si Amenajarea Teritoriului, 64.000 lei. Bate recordul Ina Zara, secretar al judetului, care a castigat anul trecut 136.317 lei noi (1,36 miliarde de lei vechi), adica 11.359 lei/luna. Un sef de serviciu din CJ Bacau are 1920 lei/luna, plus indemnizatia de conducere de 25 la suta din salariu, adica aproape 30 de milioane lei vechi, la care se adauga, de asemenea, comisioanele de prin comisii si concursuri, iar un consilier clasa I, treapta cea mai inalta, 1920 lei. La polul pus se afla angajatii fara functii: un consilier debutant clasa I, cu facultate, master, doctorat – de altfel, nici nu conteaza – are 699 lei, iar un inspector contractual debutant are si mai putin: 578 lei/luna.

Directorii castiga mai bine decat prefectul

Salariul lui Claudiu Serban, prefectul judetului, este de 6.000 lei/luna, ceea ce inseamna 1.580 euro, in timp ce Romeo Stavarache, primarul Bacaului, a castigat 4.993 lei/luna, conform declaratiei de avere in care venitul anual este de 60.000 lei/an. Subprefectii Gheorghe Hura si Constantin Scripat au 5.000 lei/luna (1310 euro). „In aceste salarii intra si indemnizatia de conducere”, afirma Carmen Cioltan, purtator de cuvant. Totusi, in 2007, conform declaratiei de avere, Gh. Hura a castigat 89.294 lei, adica 7.441 lei/luna, deoarece la salariu se adauga sporul de vechime, in cazul lui, de 25 la suta. Un director castiga 4.000 lei/luna, ceea ce reprezinta 1.050 euro. In Prefectura Bacau sunt doua posturi de directori, unul la Contencios Administrativ, iar celalalt la Programe si Strategii. Desi teoretic au acelasi salariu, in 2007, Mioara Manea, fost director (DVLACA), a obtinut 71.858 lei/an, adica 5.988 lei/luna, iar Elena Volcescu (DPS), 40.000 lei/an, adica numai 3.333 lei/luna. Institutia are si „un director onorific”, cel al Cancelariei Prefectului, care a castigat anul trecut 31.848 lei, adica 2.654 lei/luna. Exista, insa, si salarii foarte mici: un referent cu studii medii castiga doar 1.200 lei, adica putin peste 300 de euro. Scris de Silvia Patrascanu