Bacaul a pierdut 80 milioane de euro

Guvernul a emis o hotarare prin care Bacaul este definitiv eliminat din lista polilor nationali de dezvoltare. In ciuda promisiunilor pompoase ale autoritatilor si ministrilor aflati in pelerinaj pe la noi, in cele din urma s-au pierdut aproximativ 80 milioane de euro, fonduri nerambursabile.

Pana nu de mult, autoritatile locale si judetene se agatau ca inecatul de un pai de ipoteza includerii Bacaului intre polii de dezvoltare urbana. Zvonurile aparute acum cateva saptamani, cum ca Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintei s-a gandit ca nu meritam aceasta onoare au fost dezavuate de mai toate oficialitatile, de la primari la prefect si secretarul general al Guvernului. Insa s-a demonstrat, din nou, ca liberalii si fostii liberali deeveniti inalti functionari publici totalmente apolitici se pricep doar la manevra cu praful in ochi. Pentru ca, in momentul cand vine vorba despre interesele Bacaului, fac pliscul mic si se conformeaza directivelor de la centru. Iar centrul a decis din nou, de data aceasta oficial: Bacaul nu are ce sa caute printre polii de dezvoltare urbana. Prin Hotararea de Guvern nr. 998 publicata in Monitorul Oficial nr. 641 din 8 septembrie sunt enumerate, clar si limitativ, municipiile ce dobandesc statutul de poli de dezvoltare: Constanta, Timisoara, Ploiesti, Craiova, Cluj Napoca, Brasov si Iasi. Inaninte de alegeri, era vehiculata o lista cu 11 viitori poli de dezvoltare, printre care aparea si Bacaul. La cateva luni dupa, Guvernul a decis. Vosganian, Fenechiu si altii au aparat interesele Iasiului. Cei de la Bacau au ramas, asa cum ne-au obisnuit, umili servi ai Bucurestiului, si au inghitit galusca fara sa clipeasca.

Avantajele polilor de dezvoltare

Conform actului normativ proaspat elaborat de Guvern, municipiile ce intra in categoria elitista a polilor de dezvoltare vor beneficia de prioritate in tot ceea ce inseamna program de investitii, din fonduri nationale si comunitare. Pentru finantarea acestor poli, se aloca, asa cum scrie negru pe alb in Hotararea de Guvern, „pana la 50% din sursele financiare aferente axei prioritare 1 aSprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de cresterea a Programului operational regional 2007-2013.” Municipiile alese au posibilitatea de a atrage cate 80 milioane de euro, fonduri structurale nerambursabile, pe baza unor proiecte viabile. Ce-i drept, MDLPL intentioneaza sa mai initieze un proiect de hotarare, prin care, pe langa polii nationali de dezvoltare, sa fie creati si 12 poli regionali, ce vor putea, ipotetic, sa atraga pana la 23 milioane de euro. Cu putintel noroc, poate ca Bacaul va prinde macar un sfert din banii cu care se laudau, in campania electorala, marii reprezentanti ai liberalismului de pe malul Bistritei. Scris de Emilian Berceanu

E plin, orasul, de cersetori. Nu-i vezi, ca pe vremuri, doar in preajma bisericilor. Chiar in centrul orasului, vizavi de Palatul Administrativ, esti asaltat de copii si adulti, care se bat pentru teritoriu, se fugaresc sau iti taie calea, agresivi. Numarul lor creste alarmant, pe fondul agravarii saraciei in anumite medii, iar autoritatile par neputincioase.

Niciodata nu am intalnit in centrul Bacaului, intre Hotelul Moldova si Magazinul aSpicul”, de la aAmbulanta” pana la Parcul Trandafirilor atatia oameni care iti cer aun ban”, incercand sa te induioseze cu repertoriul lor deprimant. Vineri, intre Casa de Cultura si Pasajul 6 Martie, pe o distanta de 200 de metri, am fost asaltata de cinci cersetori. Intre ei, o tanara imbracata in negru, cu bratul invelit in fese albe, de tifon. Am intalnit-o de zeci de ori in timpul verii, cu aceeasi recuzita, ca si cum rana nu i s-ar fi vindecat in decursul acestor luni. Totusi, ceva e nou: bandajul are o pata rosie. E insotita de o tovarasa de alucru”, dar nu e dispusa sa imparta cu ea teritoriul, motiv pentru care, in dreptul restaurantului aBistrita”, se iau la bataie. N-am observat, insa, care a lovit prima. Tot in zona asta, cersesc doi pusti si un barbat care are o diformitate la picior. Povestile lor urmeaza acelasi tipar. aTata a murit, mama e bolnava, am cinci frati acasa”. Aurica sustine ca e ahandicapata, dar nu are ajutor social”, iar Mariana ca nu a facut anicio scoala si nu ma angajeaza nimeni”. In zona Bisericii Sf. Nicolae stau, zilnic, mai multi batrani, femei, mai ales, pe care nu am indraznit sa-i intreb cum au ajuns la mila semenilor. Cersetorii varstnici s-ar putea imparti in doua categorii: cei cu ochii injectati si fata ravasita de alcool, privind in gol, care te implora monoton, neconvingator, si cei tristi, jenati, tintind trotuarul fara sa scoata un cuvant. Piata Centrala e sub stapanirea minorilor, care sunt mai agresivi decat adultii. Iti taie calea, te urmaresc, insista, te injura. Au intrerupt scoala si stau in strada azi lumina”, singuratici sau in gasti. Castiga 200-500 de mii, chiar si un milion de lei vechi pe zi, dupa vreme si noroc. Isi cumpara salam, tigari, suc. aFac fifti-fifti cu mama. Jumate mie, jumate lor”, marturiseste Andrei, un pusti care sustine ca are 14 ani, dar pare de 11.

aNe lovim de legislatie”

In evidentele Directiei Generale pentru Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau, numarul acopiilor strazii” a scazut in ultimii ani. In 2004, erau 275, in 2005 – 154, in 2006 si 2007, 130. 55 la suta sunt din Bacau, 25 la suta din Buhusi, 10 la suta din mediul rural si 10 la suta din alte judete. Unii au fost integrati in familie si s-au intors la scoala, cu sprijinul unor ONG-uri, dar in locul lor au aparut altii. Din 2008, DGASPC are 7 copii noi in evidenta, plus alti 4 care au fost institutionalizati. Cauzele pentru care minorii cersesc sunt starea de saracie a familiei, adesea dezorganizata, alcoolismul, nivelul scazut de educatie. aNe lovim de obstacole de ordin legislativ, afirma Alina Iftode, DGASPC. Daca justitia i-ar putea trimite pe parinti dupa gratii, totul ar fi OK”. Pentru combaterea cersetoriei, DGASPC a incheiat un protocol cu IPJ Bacau, in baza caruia s-a stabilit un plan de masuri. Cand Politia ii gaseste pe minori la cersit in mod repetat se adreseaza DGASPC, care ii preia si asigura o serie de servicii. Se stabilesc solutii pentru fiecare copil in parte, de la monitorizarea familiei si consiliere pana la luarea minorului de langa parinti, cu sprijinul Politiei. aIn fata instantei trebuie sa venim cu ceva, sa prezentam dovezi, documente, arata Alina Iftode. De aceea e nevoie de procesele verbale intocmite de politisti”. Unii copii sunt siliti de adulti sa cerseasca, altii au prins agustul banilor” si o fac pe cont propriu. Parintii sunt consiliati la DGASPC si la domiciliu cu privire la riscurile exploatarii prin cersit: efectele asupra copilului, abandonul scolar, consecintele juridice. Cand adultii persevereaza in a-si trimite copilul in strada, cazul ajunge in instanta. Din pacate, asta e greu de dovedit. Vina e aruncata pe minori, care nu pot fi pedepsiti. De multe ori, adultii se aleg cu o amenda, iar ca sa faca rost de bani isi exploateaza iar si iar copiii.

S-a dus buhul despre darnicia bacauanilor

Politistii incearca sa stapaneasca fenomenul cersetoriei, insa legislatia este destul de blanda cu cei care apeleaza la mila publica. aPersoanele gasite la cersit sunt luate in evidenta si, daca le descoperim de mai multe ori apeland la mila publica, nu putem decat sa le sanctionam”, explica Florin Podoleanu, ofiterul de presa al Politiei Primariei Bacau. Anul acesta, numai politistii de la Inspectoratul de Politie Judetean Bacau au luat in evidenta 187 de cersetori. Nici politistii comunitari nu au stat cu mainile in san. Ei au depistat la cersit 97 de persoane majore, 22 din municipiul Bacau si 75 din alte localitati. Si minorii cersetori au intrat in atentia oamenilor legii, care au monitorizat 8 copii, 3 din Bacau si 5 din alte localitati. aIn cazul persoanelor minore, au fost sesizate organele abilitate, in speta, SPAS si DGASPC, pentru preluarea si gestionarea cazurilor conform legislatiei in vigoare. Persoanele adulte au fost luate in evidenta SPAS, in vederea reintegrarii in societate. Persoanele depistate la cersit, care provin din alta zona decat municipiul Bacau, au fost puse pe mijloce de transport si trimise in localitatile de domiciliu. Cei mai multi sunt din Buhusi, Neamt, dar si din Bucuresti si Constanta. Cersetorii nu se feresc sa recunoasca faptul ca Bacaul este un loc unde se fac bani”, mai spune Florin Podoleanu. De la inceputul anului, politistii comunitari au aplicat 182 de sanctiuni contraventionale, in valoare de 18.700 lei. Oamenii legii spun ca daca bacauanii nu ar mai fi atat de darnici, ar scapa de milogi.

Scris de Silvia Patrascanu, Lili Adochitei

an week-end, centrul targului Buhusi a fost gazda unei manifestari care tinde sa devina traditionala: Zilele Buhusiului. Manifestarea a fost centrata pe show-ul de doua zile si doua seri tarzii oferit, pe o scena profesionala din fata Casei de Cultura, de personaje ale showbizz-ului actual: Daniela Condurache, Luminita Anghel, Ansamblul Shatra Chisinau, Alb si Negru, Anda Adam, Bandidos, Gelu Voicu, Carmen Radulescu, Cornelia Catanga, Cristina Rus, Anna Lesko, Smiley &amp Band. Prezentator: Octavian Ursulescu. Audienta a fost maxima. A fost aplaudat chiar si play-back-ul. N-au lipsit mijloacele de distractie (scrancioburi si tot felul de atiribombe” moderne instalate pe caldaram sau pe spatiul verde). Locuitorii din zona au trait, din cauza manelelor urlate si la vreme de seara tarzie, din statiile de amplificare ale scrancioburilor, an miezul unei atmosfere de pasalac pus pe chef. Grupurile sanitare lipsa au pricinuit un disconfort pe care nu-l putem descrie. Feluriti agenti economici si-au vandut binisor marfa: de la romantica (si igienica?) vata pe bat, la tot felul de gablonzuri numai bune de amenajat un interesant muzeu al kitsch-ului. De fiecare data, dupa retragerea spectatorilor din centrul orasului, an urma a ramas o mizerie care greu poate fi descrisa. Dincolo de aceste consideratii, buhusenii au aplaudat mult, au trait euforic si momentul an care focul de artificii, pornit spre cer de pe acoperisul Casei de Cultura, a dat de veste ca manifestarea s-a sfarsit.
Credem ca viitoarea editie n-ar trebui sa se reduca doar la acest spectacol de doua zile, ci sa vizeze si activitati culturale de esenta, reprezentative pentru Buhusi. De asemenea, an afara de primar, viceprimar si… politia comunitara, ar fi de dorit ca toti alesii obstii – si nu numai – sa fie invitati sa se implice an aceste activitati. Opinam ca pentru a aacoperi” ambitiile sintagmei aZilele Buhusiului” ar trebui cautata o alta formula a manifestarii, dat fiind si faptul ca aceasta se vrea a fi o amostenitoare” a unui balci traditional care s-a anfiripat, sa nu uitam, an jurul unei mari sarbatori crestine: Ziua Crucii.
Scris de (Ion F.)

Ca sa scape de un dosar in lucru si sa nu-l mai bata sefii la cap, seful de post de la Plopana a recurs la o infractiune. Agentul sef adjunct Stefan S. a intocmit o declaratie in numele victimei si a trimis cazul la Parchet cu solutia de neinceperea urmaririi penale. Procurorii s-au sesizat
ca semnaturile de pe declaratii nu coincid si au declansat o ancheta.

Totul a plecat de la plangerea lui Mircea P., din comuna Plopana, care a sesizat Postul de Politie din localitate ca a fost victima unui furt. Localnicul s-a plans ca persoane necunoscute i-au intrat in locuinta, lasandu-l fara 2.300 de lei si un telefon mobil. Plangerea a fost inregistrata la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau, iar pentru ca principalul suspect era detinut in Penitenciarul Bacau, politistul caruia i se repartizase dosarul a propus repartizarea acestuia la Biroul Politiei Rurale. aDupa preluarea cauzei de catre Biroul Politiei Rurale, ofiterul a transmis catre Postul de Politie Plopana solicitarea de a proceda la desfasurarea de activitati specifice de cautare si citare a detinutului suspect. In baza acestei solicitari, inculpatul Stefan S., convins ca cercetarile vor fi anevoioase in contextul dat, s-a hotarat sa utilizeze o metoda mai simpla de solutionare a cauzei: aceea prin care partea vatamata, invocand gasirea bunurilor, revine asupra plangerii initiale”, precizeaza procurorul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau care s-a ocupat de caz.

Seful de post a vrut sa scape de dosar, de gura sefilor

Agentul sef adjunct a facut o declaratie in numele lui Mircea P., in care a mentionat faptul ca a gasit banii intr-un abecedar. Prin urmare isi retrage plangerea initiala si nu mai are nici o pretentie fata de principalul suspect. Apoi, seful de post din Plopana a semnat in numele localnicului si al sotiei acestuia, a anexat documentul la dosar, iar acesta a fost trimis la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau cu propunerea de neinceperea urmaririi penale. Procurorul care s-a ocupat de caz a sesizat ca semnaturile de pe cele doua declaratii ale partii vatamate nu coincid si a dispus o ancheta. Asa s-a descoperit ca Mircea P. este de fapt plecat in strainatate, iar declaratia nu a fost intocmita de el. Pentru a se stabili cu exactitate cui apartine scrisul, in luna aprilie a acestui an s-a dispus efectuarea unei expertize grafologice. In situatia data, seful de post nu a mai avut scapare. aInvinuitul a avut o atitudine oscilanta pe parcursul urmaririi penale cu privire la fapta comisa. A recunoscut-o, dupa intocmirea constatarii tehnico-stiintifice, invocand in apararea sa necesitatea solutionarii cu operativitate a cauzei”, mai spune procurorul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau. Recent, agentul sef adjunct Stefan S. a fost trimis in judecata pentru infractiunile de fals in inscrisuri sub semnatura privata.
Scris de Lili Adochitei

Mitropolia Moldovei si Bucovinei a pus ochii pe padurile din judetul Bacau si, dupa cum decurg lucrurile in instanta, are toate sansele sa ia in stapanire peste 7000 de hectare de fond forestier. aDeja un proces a fost pierdut, iar prin sentinta civila nr. 2442 din 2007 instanta a dispus reconstituirea dreptului de proprietate privata pentru suprafata de 1958,31 hectare cu vegetatie forestiera situata pe raza localitatilor Slanic Moldova, Tirgu Ocna si Cotofanesti pe numele Parohiei aSfantul Spiridona Iasi. Tot Mitropolia Moldovei si Bucovinei revendica 6000 hectare de padure in Blagesti, procesul fiind in curs de judecare la Buhusi”, precizeaza Gheorghe Savu, directorul Directiei Silvice Bacau. Considerand ca se intarzie in mod nejustificat punerea in posesie, preotii au scos sabiile de sub sutane. Ei au facut plangere penala impotriva Comisiei Judetene de Fond Funciar, Directiei Silvice, Ocolului Silvic Tirgu Ocna, Comisiei Locale din Slanic Moldova si Comisiei Locale din Tirgu Ocna pentru nerespectarea hotararilor judecatoresti si abuz in serviciu.

Doua solicitari pentru acelasi teren

Gheorghe Hura, subprefectul judetului, arata ca aceasta situatia a fost generata de faptul ca au fost depuse doua cereri de retrocedare pentru acelasi teren. „Si Fundatia aSfantul Spiridona din Iasi, si Mitropolia Moldovei au solicitat 7000 ha din judetul Bacau, arata subprefectul. Fundatia face trimitere la faptul ca a administrat acest teren apartinand Mitropolei Moldovei, numai ca si Mitropolia a solicitat restituirea lui. Comisia judeteana a analizat cererile si neavand niciuna dintre ele argumente de sustinere a dat solutia de respingere”. Mitropolia Moldovei nu s-a lasat, insa, cu una, cu doua: s-a adresat instantei si a castigat, anuland in acest fel si calitatea de succesor a Fundatiei „Sf. Spiridon”. Gh. Hura arata ca Mitropolia a castigat la Judecatoria Onesti doar 1900 ha, pentru restul de 5600 ha urmand sa se pronunte Judecatoria Buhusi. „Abia luna trecuta ne-a fost comunicata solutia Judecatoriei Onesti. Noi am instiintat comisiile locale din Slanic Moldova, Tg. Ocna si Cotofanesti sa procedeze la documentarea si identificarea terenurilor care compun suprafata respectiva si sa inainteze Comisiei judetene propunerile pentru validarea suprafetelor”, afirma Gh. Hura. El mai spune ca, luand in considerare data la care a fost comunicata solutia data de Judecatoria Onesti, precum si faptul ca punerea in posesie nu este atributia Comisiei judetene de fond funciar, ci a comisiilor locale, actiunea Mitropoliei a fost introdusa prematur. „Am trimis raspuns Politiei, care face cercetari, in care explicam exact care e situatia”, afirma Gheorghe Hura.
Batalie si pentru cabane

De ceva timp, adresele cu antetul Mitropoliei Moldovei si Bucovinei au inceput sa curga catre cele cinci institutii. Desi in hotararea instantei s-a precizat ca Parohia are dreptul dar asupra celor 1958 de hectare de padure, preotii vor si cladirile in care functioneaza brigada silvica si cantoanele. aNoi avem structura silvica proprie prin care ne asiguram paza si administrarea acestui fond forestier. In acest sens, va rugam ca odata cu predarea terenului sa faceti si predarea cladirilor. In prima faza aici va lucra personalul Ocolului Silvic Manastirea Neamt, iar in a doua faza, dupa preluarea celor aproximativ 6.000 de hectare de padure de la Blagesti, se va infiinta un ocol silvic al Bisericii”, a mentionat preotul jurist Constantin Grigore. Tot el sustine ca toate cladirile i se cuvin Parohiei doar pentru simplul motiv ca se afla pe terenul ei si daca nu le primeste, refuza amplasamentul padurii. aBrigada silvica si cantoanele sunt proprietatea Regiei Nationale a Padurilor. Avem acte pentru aceste cladiri. Nu putem, in niciun caz, sa le predam preotilor. Ei merg pe intimidare, dar nu si-au gasit oamenii. Din punctul meu de vedere, aceste fete bisericesti nu au nici o legatura cu lucrurile sfinte. Sunt doar diavoli in straie preotesti”, declara Savu. Directorul Directiei Silvice spune ca se asteapta sa piarda si procesul de la Buhusi, iar padurea de la Blagesti sa intre in stapanirea Mitropoliei. aSingura speranta ar fi stramutarea procesului din Moldova, pentru ca in aceasta parte a tarii nicio instanta nu ne va da castig de cauza. Presiunile asupra magistratilor sunt foarte mari”, declara directorul DS Bacau.

Scris de Lili Adochitei, Silvia Patrascanu

Debutul noului an scolar nu-l va prinde pe inspectorul general Ovidiu Cojocaru intr-o scoala anume, ci in mai multe. „In ultimii ani nu am fost niciodata, la deschiderea anului scolar, impreuna cu domnul primar, de aceea cred ca anul acesta vom merge impreuna. Probabil ca domnul Stavarache isi va fixa un program si, in functie de acesta, vom stabili exact in ce scoli vom fi prezenti”, ne-a declarat seful Inspectoratului Scolar. Altfel, inspectorul general Ovidiu Cojocaru nu si-a ascuns bucuria in legatura cu inceputul anului scolar. „De fiecare data prima zi de scoala mi-a dat o stare de bucurie si implinire, chiar daca mai sunt unele motive de nemultumire”, a spus oficialul Inspectoratului Scolar.
Scris de (Eduard C.)

Judetul Bacau a primit 6 miliarde pentru refacerea infrastructurii distruse de inundatii, in loc de 10, cate erau necesare. In sedinta CJSU de ieri, banii au fost dirijati spre refacerea DC 12 din Saucesti. Tot ieri, seful DAS a acuzat aDesteptarea” ca i-a rastalmacit declaratiile, apoi s-a contrazis, aratand ca e nevoie de bani pentru diguri si ca Guvernul isi asuma riscuri nealocand suma soliciata.

Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta (CJSU) Bacau s-a reunit, ieri, la Prefectura ca sa imparta banii dati de Guvern pentru refacerea infrastructurii distruse in inundatiile din iulie 2008. De fapt, reprezentantii institutiilor publice nu prea au avut ce imparti. Nu din cauza ca suma alocata de Guvern ar fi mica, e vorba de 6 miliarde de lei vechi, ci pentru ca e insuficienta. „Noi ne-am adresat Ministerului Administratiei pe 7 septembrie si am cerut 10 miliarde de lei vechi pentru Saucesti, Prajesti si Letea Veche, dar am primit doar 6 miliarde, a spus Dumitru Nada, secretarul CJSU. De aceea propunem ca intreaga suma sa fie alocata Saucestiului pentru DC 12 Siret – Dumbrava, bani cu care s-ar putea face mare parte din lucrari”. Gabriel Berca, secretar general al Guvernului, prezent la sedinta CJSU, le-a cerut sefilor de institutii sa fie foarte atenti: „Va vorbesc din experienta anului 2005: fiecare alocare trebuie sa fie facuta prin acordul dumneavoastra, al tuturor. Nu vreau sa se intample ca la Suceava, unde s-au alocat bani, iar prefectul nu stia nimic”.

Vamanu face clabuci de incompetenta

Tot ieri, in plina sedinta, Emil Vamanu, seful Directiei Apelor Siret (DAS), a acuzat aDesteptarea” ca i-a rastamacit declaratiile in articolul aSinistratii vor avea case noi in zone inundabile”. El declarase ca la Saucesti incadrarea e de 2 la suta, adica 2 inundatii la 100 de ani, dar dupa ce am avut inundatii si in 2005, si in 2008, realitatea e alta, asadar e nevoie de un dig de 9 km in Saucesti. El afirma ca ar trebui schimbat normativul ca DAS sa construiasca digul deoarece, pe actuala lege, l-ar plati din buzunar. Ieri, dupa ce ne-a acuzat de rastalmacire, Emil Vamanu, a precizat: „Pentru un dig de 12 km la Saucesti e nevoie de 500 de miliarde de lei. S-a pus in balanta cat costa casele si cat costa digul”. Asadar, la Saucesti, digul ar trebui sa aiba 12 km, nu 9, cum declarase acum patru zile. In baza afirmatiilor sefului DAS, prefectul Claudiu Serban a conchis ca „pe normativele actuale, Saucestiul nu e zona inundabila”, iar Emil Vamanu l-a aprobat. Imediat s-a contrazis (a doua oara!), afirmand ca exista riscuri. Directorul DAS s-a plans ca a cerut fonduri Guvernului pentru refacerea digurilor din Galbeni, Saucesti si Racaciuni, dar i s-a raspuns ca nu sunt bani. „Dar mai exista Fondul Solidaritatea, Fondul de mediu… Eu cred ca la buget nu mai sunt bani, dar ne asumam niste riscuri. Ce s-a intamplat in 2005 si 2008 se poate intampla si in 2012″, a spus Vamanu. Ca sa vezi! Tocmai explicase ca l-am arastalmacit” si ca zona Saucesti, in care Guvernul construieste 370 de case, nu e „inundabila”. In normative. La final, Emil Vamanu a cerut sprijinul secretarul general al Guvernului, iar Gabriel Berca i-a promis ca il va avea.
Scris de Silvia Patrascanu, Nelu Brosteanu

Oare cate inundatii s-au abatut asupra Romaniai in ultimii 19 ani? Oare de cate ori apele au smuls vieti si munca de multe-multe vieti doar in Bacau? Le mai stie cineva numarul? O asemenea oribila statistica n-ar face decat sa confirme incompetenta si aroganta ticaloasa a celor pe care, vai!, noi, cetatenii a increzatori, i-am ales sa ne apere interesele in acesti ultimi ani. Si vietile, si agoniseala am crezut ca ni le vor apara. Dar asa cum au dovedit, doar vietile lor si propriile interese au contat, astfel incat am fost martorii ingroziti la nenumarate grozavii. Si n-am avut ce face.
O ziarista onesta a scris in DESTEPTAREA ca, la Saucesti, casele sinistratilor se reconstruiesc in zone inundabile. O toapa de amploaiat cu ifose de magar castrat si-a permis sa o besteleasca in public, intr-o sedinta unde erau prezenti si sefii lui, cei care au avut neghiobia sa-l puna si sa-l pastreze pe post. Numai ca ipochimenul de care facem vorbire este atat de imbecil incat singur s-a incurcat in vorbele ce si le screme din creierasul neputincios si a recunoscut ca, da!, la Saucesti se construiesc zeci de case care pot fi luate de ape la o probabila inundatie. Bietii sefi ai neterminatului au incercat sa se lamureasca despre speta, insa n-au reusit sa inteleaga mare lucru din bolmojeala stupida ce a tinut loc de explicatie clara. Poate se vor convinge ca tin pe post un individ a carui incompetenta nu este periculoasa atat pentru banii statului, cat, cel mai important, pentru vietile oamenilor nevinovati.
Dar nu aici se incheie aceasta sinistra poveste. Faptul ca in Romania (logic, nici in Bacau) nu exista un plan serios de combatere a inundatiilor, o proiectie profesionista a masurilor pe termen scurt, mediu si lung ce trebuie intreprinse pentru ca romanii, bacauanii, sa nu mai traiasca sub spectrul distrugerii, ei bine, aceste lipsuri nu mai tin de un nevrednic slujbas care-si baseste frustrarile prin sedinte. Asta tine de ditamai Guvernul tarii. De acolo trebuie sa porneasca ideea, gandul si imboldul pentru infaptuire. Zadarnice sperante! Nu numai ca nu exista asa ceva, dar nici macar banii toti pentru carpelile absolut necesare pe malurile raurile n-au venit toti. Si daca nu-s toti banii, ce facem? Ii dam numai intr-o parte, iar de celelalte zeci de mii de oameni sa aiba Cel de Sus grija. Iar in acest timp se inaugureaza poduri in care s-au pompat bani cat pentru trei. Si se viziteaza sate unde se construiesc case ce vor fi inundate din cauza arogantei ticaloase si a incompetentei.
Scris de Nelu Brosteanu

Calmul plat ce a dominat prima zi a repartizarii pe post a suplinitorilor calificati ramasi pe dinafara, a pensionarilor care vor cumul si a suplinitorilor necalificati s-a dovedit a fi numai linistea dinaintea furtunii. Fie ea si intr-un pahar cu apa. Apele s-au involburat in momentul in care a venit randul profesorilor de limba engleza sa-si aleaga o catedra.
Cei mai decisi in a-si striga nemultumirea au fost profesorii Adina si Marian Feraru (foto). Cei doi au promovat concursul de titularizare din luna iulie, dar oferta de la sedinta publica din luna august nu i-a multumit, motiv pentru care au amanat pana acum sa-si aleaga o catedra. Norocul parea, la inceputul saptamanii, a le surade, dar situatia s-a intors cu 180 de grade in numai 48 de ore. „Nu se poate asa ceva. Pur si simplu, pe 10 septembrie erau afisate pe Internet trei catedre complete si alte trei incomplete in municipiul Bacau si acum ele au disparut din lista”, au sustinut, la unison, Adina si Marian Feraru. Aceasta nu a fost, insa, singura ciudatenie sesizata de cei doi. „Anul trecut am avut catedra la Colegiul Economic. In august, cand am intrebat de ea, mi s-a spus ca a fost ocupata prin continuitate, ceea ce era, insa, imposibil, in conditiile in care eu nu am depus o astfel de cerere”, a mai spus Marian Feraru.
De partea cealalta, Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) spune ca diferentele dintre posturile aparute pe Internet si cele din lista afisata, ieri, la sediul ISJ se datoreaza ministerului. „In lista afisata pe Internet nu au fost operate modificarile survenite in urma detasarilor aprobate in Comisia paritara de pe 5 septembrie. Asta pentru ca pana azi (ieri, n.r.) nu am avut acces la datele existente la minister”, a sustinut inspectorul de personal Ionel Ardeleanu. Cat priveste catedra de engleza de la Colegiul Economic „Ion Ghica” reclamata de catre Marian Feraru, aceasta apare in scriptele ISJ ca fiind ocupata prin detasare, pe 5 septembrie. „Potrivit metodologiei, profesorii care s-au titularizat pentru prima data anul acesta au dreptul sa ceara detasare, dar dupa 1 septembrie. Conform aceleiasi metodologii, solicitarile respective se rezolva in Comisia paritara ISJ – sindicate, nu in sedinta publica. Pe postul de la Economic s-a detasat Andreea Ciobanu, care, intr-o prima faza, s-a titularizat la Colegiul Tehnic aPetru Ponia din Onesti”, a declarat inspectorul de personal Constantin Nastac. Nimeni nu ne-a spus, insa, de ce la sedinta publica din luna august catedra respectiva nu a aparut pe liste, daca s-a ocupat de abia la inceputul lui septembrie.

Scris de Eduard Cucu

Prin proaspat adoptata Hotarare de Guvern nr. 753/2008, se instituie o schema de ajutor de stat avand ca obiectiv dezvoltarea regionala prin stimularea investitiilor. Prevederile noului act normativ se aplica intreprinderilor mari inregistrate conform Legii 31/1990 cu modificarile ulterioare, ce indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: realizeaza o investitie initiala de peste 100 milioane euro, echivalent in lei, valoarea costurilor eligibile depaseste 50 milioane euro, echivalent in lei, si se creeaza minim 500 de noi locuri de munca in urma investitiei initiale. Durata schemei de ajutor de stat este de 5 ani, intre 2008-2013, cu posibilitatea prelungirii pana in 2013. Bugetul total alocat este de 575 milioane de euro, ceea ce inseamna ca bugetul mediu anual este de 115 milioane euro. Autoritatea responsabila cu implementarea schemei de ajutor de stat este Ministerul Economiei si Finantelor.

Scris de Emilian Berceanu

Conform datelor centralizate de catre Ministerul Finantelor Publice si de Ministerul Justitiei, societatile aflate in topul 100 al insolventei au, impreuna, o cifra de afaceri de ordinul miliardelor de euro. Cu toate acestea, impotriva multora dintre acesti agenti economici au fost depuse cereri de faliment sau au fost deschise, pe cale juridica, procedurile de insolventa. Bacaul isi are si el reprezentantii pe lista neagra a insolventei. In capul listei insolventei se afla, cu o cifra de afaceri impresionanta, Metro Cash &amp Carry Romania SRL. Societatea a facut recurs si a obtinut in cele din urma suspendarea procedurii de faliment, dar aceasta nu inseamna ca, o data creat precedentul, situatii de acest gen nu pot sa mai apara. Iar principalul motiv pentru care se ajunge in ipostaze neplacute tine de depasirea scadentelor stabilite contractual pentru plata furnizorilor. Pe a doua pozitie, surprinzator sau nu, este Lukoil Romania SRL, rusii parand ca incep sa-si piarda treptat cota de piata. Locul trei in top este ocupat de Rafo Onesti, dar prezenta acestei societati in zona critica a falimentului nu mai constituie de mult timp o noutate.

Firma presedintelui SIF, pe lista neagra

O prezenta interesanta in topul societatilor cu probleme legate de faliment sau insolventa este cea a CCC Blue Telecom. Pachetul majoritar al actiunilor acestei firme se afla in portofoliul lui Catalin Chelu, cel ce a pierdut lupta cu Dinel Staicu pentru sefia SIF Oltenia dupa ce a castigat meciul pentru SIF Moldova in iulie. Chelu i-a luat locul lui Sorin Turtoescu, care a demisionat din functiile de presedinte si director general al SIF pe motive de sanatate. CCC Blue a lui Chelu a fost cea mai amendata societate de profil din tara. Societatea, originara din Galati, a reusit sa prospere, conform actelor postate pe site-ul CNA, mai ales datorita evitarii constante a platii unor datorii atat catre posturile de televiziune, cat si fata de autoritati. Astfel, CCC Blue este a treia dintr-un lant de societati care au disparut datorita retragerii acreditarii pentru abateri dintre cele mai grave. Pe vremea cand CCC Blue purta numele de Cony Sat, a reusit sa isi treaca in palmares cea mai substantiala amenda data de CNA, in valoare de nu mai putin de 50.000 RON, adica 500 milioane lei vechi. Dar aceasta este doar una din lungul sir de amenzi primite mai ales pentru ca societatea galateana uita constant sa plateasca taxele de difuzare pentru programele trecute in grila oferita clientilor. Prin urmare, CCC Blue Telecom nu este altceva decat urmasa demna a societatilor Megaconstruct si Cony Sat care au disparut in urma retragerii succesive a licentelor. Dar modelul de operare s-a pastrat, spre nemultumirea celor ce se simt amenintati de un concurent pentru care etica afacerilor este doar un concept inutil. Iar pachetul de actiuni al lui Chelu la CCC Blue valoreaza peste 60 de milioane de euro. Din care insa n-au fost platite darile, motiv pentru care societatea este mereu bantuita de spectrul insolventei. Poate din acest motiv ultimul bilant contabil depus la MInisterul Finantelor indica datorii de aproape 21 milioane de lei.

Scris de Emilian Berceanu

De vina pentru falimentul agentiilor imobiliare e diminuarea tranzactiilor imobiliare de pe piata. Agentiile mici dispar primele, deoarece sunt incapabile sa supravietuiasca din comisioanele mult mai mici percepute din anchirieri. Mai bine de jumatate din cele 1000 de agentii imobiliare din Bucuresti sunt an prag de faliment. De vina sunt agentii imobiliari, care practica comisioane mari, dar si preturile mari ale locuintelor. Specialistii spun ca an perioadele de boom imobiliar apar multe asemenea firme mici, care apoi, cand piata se restrange, dispar pur si simplu. aAgentiile s-au anmultit pentru ca erau foarte multe tranzactii nici nu aveai timp sa anchei un contract imobiliar, ca venea altcineva si lua casa anainte”, declara Ruxandra Cleciu, Presedinte al Asociatiei Romane a Agentilor Imobiliari. Situatia s-a schimbat an aprilie. Numarul tranzactiilor imobiliare a scazut cu 30% fata de acum un an. Piata anchirierilor nu a scazut, dar supravietuirea e dificila dintr-un comision de 200-250 de euro, cand pana nu de mult se castiga cateva mii de euro la o tranzactie de vanzare cumparare. an disperare de cauza s-a ajuns si la trucuri de publicitate. Ofertele din ziare sunt de cele mai multe ori nereale, agentia dorind doar datele clientului pentru a-i face alte oferte. Piata este blocata iar lupta pentru supravietuire este dura.
Scris de (Antena1.ro)

Politistii de la Biroul Circulatie din Onesti au avut parte de o urmarire ca-n filme. In timp ce asteptau sa prinda pe radar soferii vitezomani care treceau prin Bratila, agentii au fost instiintati prin dispecerat sa fie cu ochii in patru dupa o masina furata din Berzunti. La doar zece minute de cand au primit avertismentul, subofiterii au zarit masina furata in trafic. aDesi au facut semn soferului sa traga pe dreapta, acesta a calcat si mai tare pedala de acceleratie. Atunci, politistii s-au urcat in masina si au urmarit autoturismul suspect. Vazand ca masina de politie vrea sa-l depaseasca, soferul de pe Dacia a facut tot felul de manevre periculoase, in incercarea de a-i impiedica pe oamenii legii sa-i taie calea. Pe drumul judetean 155 Helegiu, agentii de circulatie au blocat masina Dacia si l-au imobilizat pe sofer. Persoana aflata in dreapta acestuia a reusit sa fuga”, ne-a declarat subinspectorul Gabi Stefanescu, ofiter la Inspectoratul de Politie Judetean Bacau. Chiar si dupa ce i s-au pus catusele, individul s-a manifestat foarte violent, aruncand asupra politistilor o ploaie de injurii. Oamenii legii l-au identificat pe individ ca fiind Ioan A., in varsta de 28 de ani, din Berzunti, cunoscut cu antecedente penale. Si fugarul a fost identificat in persoana lui Mihai A., de 32 de ani, si acesta cu cazierul patat. Politistii au mai descoperit ca Ioan A. nu este posesor de permis de conducere, iar la proba cu etilotestul a iesit o concentratie de 1,17 mg/l alcool in aer pur expirat. Pe numele lui i s-a intocmit dosar penal pentru furt, conducerea unui autovehicul sub influenta bauturilor alcoolice si fara permis de conducere.Scris de Lili Adochitei

Guvernul loveste CET-ul pe la spate

Apropierea sezonului rece, cand intra in functiune instalatiile de incalzire, ne da fiori de pe acum. Facturile mari de la CET, cele in permanenta crestere de la E.On Gaz, criza de lignit, posibilitatea de a ramane fara apa calda si caldura din cauza vecinilor rau-platnici, toate sunt motive de neliniste. Solutia ar fi independenta energetica data de panourile solare. Amatorii ar putea fi subventionati de stat.

Ne gandim deja la costul intretinerii apartamentelor in iarna care se apropie, la facturile de la CET, pentru cei racordati la sistemul centralizat de furnizare a agentului termic, sau la cele de la E.On Gaz, pentru proprietarii centralelor termice individuale. Trendul ascendent al pretului la gaze pare de nestavilit, asa ca proprietarii apartamentelor cu centrale nu pot spera decat in ajutoarele de incalzire electorale. Celor care au ramas, de voie de nevoie, fideli sistemului centralizat de incalzire, autoritatile locale si centrale le tot promit o revigorare a acestuia. S-au facut programe, s-au vehiculat sume astronomice de care sa beneficieze consumatorii, dar nu s-a miscat mare lucru, mai ales la Bacau. Reabilitarea termica este in pom, schimbarea instalatiilor interioare din blocuri la fel. Pentru multi dintre noi, gasirea unei solutii alternative de incalzire nu este ceva de perspectiva, ci o urgenta. Recent, Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile a anuntat ca va aproba ghidul de finantare pentru montarea de panouri solare pentru locuinte. De acest program ar urma sa beneficieze asociatiile de proprietari, dar si persoanele fizice. Se incearca astfel incurajarea utilizarii unor surse de energie ecologice. Chiar daca romanul nu este inca un ecologist, programul ar putea avea succes la public deoarece atinge o coarda sensibila: pretul astronomic al caldurii, al apei calde si al electricitatii.

Panourile ceausiste au fost aruncate la gunoi

Ideea folosirii energiei solare pentru incalzire nu este noua in Bacau, insa putini locuitori stiu ca au existat blocuri cu panouri solare care produceau apa calda. Aceasta se intampla demult, inainte de 1990. Blocul 37, de pe strada Cuza Voda, a fost dotat din constructie, in 1983, cu panouri solare. Rolul acestora era sa le asigure locatarilor, toata vara, apa calda. „Nu era o instalatie prea grozava, isi aminteste Vasile Birsan, care locuieste aici de cand a fost dat blocul in folosinta. Aveam apa, dar nu era prea calda. Poate nici zilele nu erau asa calduroase, dar, oricum, nu eram multumiti. In plus, vecinii de la ultimul etaj se plangeau mereu ca acoperisul este stricat si le ploua in apartamente”. Din aceste motive, imediat dupa „89, panourile au disparut, iar instalatia de pe casa scarii, la fel. Nici solutia uterioara, bransarea la reteaua de incalzire a orasului, nu a avut viata lunga. Acum, aproape toate apartamentele au centrala individuala. „Panourile erau ca pe vremea aceea. Noi nu respingem ideea pe experienta de atunci. Acestea sunt, cu siguranta, mai performante, iar soarele este inca gratis”, a mai spus Vasile Birsan. Scris de Doina Mincu

Socoteala de acasa se potriveste arareori cu cea din targ. Directorii de licee si scoli de arte si meserii (SAM) au simtit asta pe pielea lor, planul de scolarizare cerut de catre acestia dovedindu-se nerealist. In aceste conditii, sute de locuri au ramas neocupate in licee, in timp ce, in cazul SAM-urilor situatia e si mai critica.

Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) a incheiat, ieri, ultima etapa de admitere in licee si scoli de arte si meserii. Admitere e, insa, un fel de a spune, pentru ca, in realitate, a fost vorba de o inscriere. Absolventii de gimnaziu care, din diferite motive, nu au fost repartizati pana acum si-au depus dosarul la ISJ si, in functie de media de admitere si de optiuni, au fost trimisi la o unitate sau alta. Locurile nu au fost o problema, in conditiile in care, pentru aceasta etapa, au fost disponibile nu mai putin de 297 de locuri in licee si alte 1218 la SAM-uri. „Oferta a cuprins atat locurile repartizate, initial, pentru rromi, dar ramase libere, cat si cele care ar fi trebuit ocupate de catre elevii originari din Republica Moldova. Acestora li s-au adaugat locurile ramase libere dupa primele doua etape de admitere”, a explicat inspectorul de informatica Daniela Tarasa. Cererea a fost, insa, mult mai mica dect oferta, numarul absolventilor de gimnaziu repartizati acum nedepasind 163. Dintre acestia, 32 au optat pentru licee, restul de 131 preferand scoala de arte si meserii. Cat priveste preferintele pe unitati de invatamant, Colegiul Economic „Ion Ghica” continua sa detina suprematia, dar nici numarul solicitarilor de la scolile de arte si meserii de pe langa Colegiul Tehnic „Anghel Saligny”, Colegiul Tehnic „Petru Poni” sau Grupul Scolar Auto Onesti nu sunt de neglijat.

Interesul profesorilor
poarta fesul

Un simplu calcul matematic „spune” ca au ramas libere 265 de locuri in licee si alte 1087 in scoli de arte si meserii. Asta inseamna nu mai putin de 45 de clase a cate 30 de elevi fiecare cerute in plus de catre directori, ceea ce echivaleaza cu o planificare care numai pe o estimare realista a numarului de elevi nu s-a bazat. De altfel, inspectorul general adjunct Cristian Merticaru a recunoscut ca solicitarile directorilor au fost supradimensionate. „Este clar ca intre ceea ce au cerut scolile si ceea ce este in realitate pe teren exista discrepante foarte mari. Se pare ca unii directori au tinut, in primul rand, cont de numarul si calificarea profesorilor din scoala si de abia dupa aceea de interesul elevilor. Avem, in special la scolile de arte si meserii, o problema in alegerea specializarilor, prea putini fiind cei care inteleg ca e nevoie de ceea ce cer copiii, nu de ceea ce vrem noi sa facem”, a declarat adjunctul Cristian Merticaru. Scris de Eduard Cucu