Se strange latul in jurul avocatului Anghel Taranu. Dupa ce a intrat in conflict cu firma de leasing din Germania de la care a achizitionat masina, dar a uitat sa plateasca ratele, avocatul este la cutite
si cu un fost asociat, matrasit dupa bunul
sau plac. Ca sa-si faca numarul in instanta, Taranu a sfidat judecatorul, motiv pentru care a fost amendat
cu 100 lei.

Avocatul Anghel Taranu si Irina Posa au infiintat societatea EDA MAN GRUP SRL in martie – aprilie 2006, cota de participare fiind de 50 la suta fiecare. In martie 2007 cei doi au facut o alta intelegere si a fost modificata cota de participare, Taranu luand grosul. Irina Posa a fost numita in continuare administrator al societatii, numai ca pacea cu Taranu nu a tinut mult. Avocatul nu a achitat banii pentru actiuni, si, in consecinta, contractul de asociere a revenit la situatia anterioara datei de 27 decembrie 2006. Numai ca Anghel Taranu, in maniera caracteristica, a incercat sa-si traga spuza pe turta lui. La 4 aprilie 2007, avocatul a convocat adunarea asociatilora penru a o schimba pe Irina Posa din functia de administrator. Apoi, Taranu a adoptat o hotarare AGA prin care a numit ca administrator pe Ioan N. Dar aceasta modificare nu a fost facuta si la Registrul Comertului. Ca urmare, Posa a apelat la justitie. Intre timp, Taranu si-a schimbat strategia. In data de 11 mai 2007, el adopta o alta hotarare AGA prin care-l desemneaza ca administrator pe Ovidiu C., modificare care a ajuns si la Registrul Comertului. Irina Posa a contestat din nou in instanta hotararea, iar in decembrie 2007 Tribunalul a anulat-o.

Avocat pentru
un administrator fantoma

In februarie anul trecut, Ovidiu C., mana dreapta a lui Anghel Taranu, face o noua cerere de chemare in judecata a Irinei Posa, pe motiv ca aceasta refuza sa predea actele societatii. Pentru justificarea actiunii, administratorul numit de Taranu a invocat o sentinta definitiva (dar nu irevocabila) data de Tribunal. Avocatul Irinei Posa a solicitat insa instantei admiterea exceptiei lipsei calitatii de reprezentant al societatii a lui Ovidiu C. pe motiv ca acesta nu a fost numit cu votul majoritar. Implicit s-a contestat si calitatea de aparator a lui Anghel Taranu, pentru ca adevaratul administrator al societatii, Irina Posa, nu l-a angajat. Taranu insa a trecut imediat la contraatac. El a solicitat contractul de asistenta juridica incheiat intre Irina Posa si aparatorul sau.

Circ marca Taranu

Dupa ce documentul a ajuns la dosar a fost randul lui Anghel Taranu sa prezinte copii dupa contractul de asistenta juridica incheiat cu Ovidiu C. Avocatul s-a conformat, dar a depus doar o copie la dosar. Presedintele completului l-a avertizat ca si avocatul paratei trebuie sa intre in posesia contractului, dar lui Anghel Taranu i-a sarit mustarul. El a opinat ca actul este confidential si a refuzat sa onoreze solicitarea instantei. Pentru acest motiv, avocatul a fost amendat cu 100 lei. Taranul a recuzat judecatorul, dar fara castig de cauza. Cand a vazut ca nu-i merge, el a facut o cerere de reexaminare a amenzii. In aceeasi zi, instanta de la Tribunal a dat si sentinta in dosar, actiunea asa-zisului administrator al SC EDA MAN GRUP fiind anulata. Cateva zile mai tarziu, instanta a judecat si cerea de reexaminare a amenzii, care a fost respinsa. In consecinta, Anghel Taranu a scos banii. In ce priveste sentinta data in dosar, aceasta nu a fost pe placul avocatului. Taranu si-a incercat norocul si la Curtea de Apel, dar apelul sau a fost respins.

Lili Adochitei

Ignorata sau chiar uitata de autoritati. Asa poate fi caracterizata soarta digului de protectie a orasului Comanesti. Distrus de inundatiile din vara anului 2005, reabilitarea lui nu s-a demarat nici pana in acest moment. Ceea ce este mai grav este faptul ca soarta a zeci de familii care locuiesc in zona depinde in mare parte de acest dig. Orice ploaie mai serioasa le poate crea grave probleme si le poate inunda din nou gospodariile.

Sperante
doar prin fonduri europene

Autoritatile au sperat ca lucrarile vor demara inca de la inceputul anului trecut. Lucrarile de regularizare ale raului Trotus au fost demarate, dar numai din punct de vedere al proiectarii, din 2005. Au fost insistente repetate la nivelul Administratiei Apelor Romane, cat si la Ministerul Mediului. In momentul de fata, acest proiect este pe lista de finantare la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei si se asteapta hotararea Guvernului de ratificare a acordului de imprumut intre Romania si aceasta banca. „Lucrarile de reabilitare si consolidare a malurilor trebuiau sa inceapa inca din 2005, a explicat si Viorel Miron, primarul din Comanesti. Nu s-a inceput nici acum. A fost organizata o licitatie, dar nu s-a adjudecat licitatorul. Nu stim cand vor incepe lucrarile.” Teroarea produsa de inundatiile din 2005 planeaza si acum asupra oamenilor din zona Comanesti.

Declin economic

Din acest motiv si pretul imobilelor din zona a scazut foarte mult. Digul si malurile Trotusului au fost efectiv date uitarii. In urma cu doi ani s-au facut doar 250 de metri de gabion. De atunci nu s-a mai putut vorbi de niciun fel de investitii. „Daca nu incep lucrarile de consolidare, malurile Trotusului vor continua sa erodeze. Si la Primarie au ajuns o multime de nemultumiri ale localnicilor, care sunt revoltati ca isi vad amenintate casele. Mai grav este ca la o alta viitura, de dimenisuni chiar mai mici, vom avea probleme mai mari”, mai spune primarul Miron. Incertitudinea care planeaza in jurul acestui dig nu se opreste aici. O parte apartine Consiliului Local Comanesti, iar o parte Apelor Romane. Fiecare spune ca lipsa banilor sunt principala problema, in timp ce oamenii se asteapta la o nenorocire.

Roxana Neagu

„Toleranta zero”, a declarat comisarul sef Stefan Alexa, seful Inspectoratului de Politie Judetean Bacau atunci cand a vorbit despre conduita deontologica si morala a unor angajati ai institutiei, care nu se incadreaza in cerintele actuale. Neimplicarea lor in rezolvarea sarcinilor de munca si comportamentul necorespunzator al unor cadre in indeplinirea atributiilor de serviciu au fost principalele motive care au dus la sanctiuni drastice. „Sanctiunile sunt in marea lor majoritate legate de abaterile disciplinare si nerespectarea atributiilor de serviciu”, a explicat comisarul sef Stefan Alexa. Pentru a schimba imaginea destul de sifonata a unora dintre lucratori, Alexa a decis sa urmareasca indeaproape comportamentul politistilor, in special al celor de la Ordine Publica si Serviciul Politiei Rutiere. In acest sens, a emis o dispozitie stricta privind portul uniformei de serviciu, astfel incat in afara orelor de program sau in cadrul unor activitati extraprofesionale se interzice cu desavarsire folosirea hainei militare. Mai mult, toti lucratorii de la IPJ sunt verificati periodic in cadrul unor tematici de pregatire profesionala. In ultimele doua zile, sefii IPJ au efectuat in mai multe comune actiuni care au urmarit modul in care raspund efectivele agentilor de la Politia Rurala in fata unor evenimente care pun in pericol viata populatiei. In comuna Pirjol a fost simulat un accident cu victima si s-a solicitat interventia politistilor din zona prin apelarea serviciului 112. Seful de Post a venit in 6 minute. O a doua simulare a fost facuta in comuna Ardeoani, unde s-a regizat o rasturnare de masina intr-o intersectie. Aici interventia agentului de politie a fost prompta, fiind prezent la fata locului in timp util. O alta simulare a fost in Solont, unde un om a fost gasit decedat langa o caruta. Ajutorul sefului de post a ajuns mai tarziu, in fuga, pentru ca nu are in dotare o masina de serviciu. O altercatie simulata in Agas a fost rezolvata de politisti, care au ajuns la locul faptei in 9 minute. S-a testat in special modul de reactie a lucratorilor din posturile de politie, cu actionarea obligatorie in astfel de situatii cu echipamentul specific si promptitudinea interventiilor. „Astfel de actiuni se vor repeta si in alte localitati si comune ale judetului”, a mai precizat comisarul sef Alexa, care urmareste ca fiecare salariat al IPJ sa aiba un comportament adecvat statutului de politist, sa creasca operativitatea si sa se imbunatateasca astfel relatia politist-populatie.

Roxana Neagu

Dupa opt ani de procese, instanta bacauana a hotarat incetarea procesului penal al fostului administrator al Asociatiei 112, pe motivul prescriptiei faptei. Silvia T. a cauzat un prejudiciu de peste 300 milioane de lei vechi.

Silvia T. a intrat ca administrator al Asociatiei 112 in 1999, iar intr-un an, ea a bagat mana pana la cot in banii oamenilor. „A platit salarii si indemnizatii majorate din gestiunea asociatiei, paguba fiind de 99 milioane lei vechi. A schimbat forma de incadrare in munca pentru ea si sora ei. A platit taxe si impozite mai mari din fondul special. Prejudiciul cauzat prin savarsirea acestor activitati este in cuantum de 99.774.000 lei, plus 7.864.449 lei contributii asupra salariilor. De asemenea a calculat in mod nejustificat si a inclus in cheltuielile de intretinere de 162.928.629 lei”, precizeaza procurorul de la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau care s-a ocupat de caz. Silvia T. a fost trimisa in judecata, iara procesul s-a lungit din 2000 pana in momentul de fata. In 2005, magistratii de la Judecatorie au concluzionat ca administratorul nu se face vinovat de abuz in serviciu. Procurorii au facut apel, iar cauza s-a trimis spre rejudecare. Anul urmator, judecatorii o condamna pe Silvia T. la 6 luni cu suspendare. Procurorii fac din nou apel, iar cauza este trimisa din nou spre rejudecare. Anul trecut magistratii de la Judecatorie se pronunta din nou, iar Silvia T. este condamnata tot la 6 luni inchisoare cu suspendare. Din nou se face apel, numai ca in luna octombrie 2008 instanta desfiinteaza sentinta penala si inceteaza procesul penal pe motivul prescriptiei.

Vor si ultimul leut

Conducerea Asociatiei de proprietari 112 are de gand sa mearga pana in panzele albe pentru a recupera macar o parte din suma care a disparut din gestiunea asociatiei. aEste strigator la cer cum a decurs acest proces, ne-a declarat Octavian Palca, vicepresedintele asociatiei. Au fost doua expertize care au vizat activitatea fostului administrator. Prima a stabilit un prejudiciu de 160 milioane lei vechi, iar a doua l-a ridicat la 200 milioane lei vechi. Procesul se finalizeaza dupa 6 ani de lupta, iar instanta stabileste un prejudiciu de 8 milioane. Lei vechi, bineintes. Nu putem accepta asa ceva. Este nedrept fata de proprietarii din asociatie. Ne vom indrepta pe cale civila impotriva fostului administrator.” Conducerea asociatiei nu ar fi fost multumita nici macar daca fosta angajata ar fi inapoiat 200 de milioane de lei vechi si crede ca suma ar trebui actualizata pana la ultimul leut.

Ieri dimineata, un tanar de 21 de ani, din comuna Nicolae Balcescu, a incercat sa intre in Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau cu buzunarele doldora cu cartuse cu gaze. „La ora 9.00, subofiterul care se afla in serviciu la postul de paza si control, la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau, a depistat o persoana de sex masculin care s-a prezentat an audienta la institutia
susmentionata si care avea asupra sa 36 de cartuse de calibrul 8 mm. Procedand la identificarea persoanei, jandarmul a constatat ca acesta se numeste N. Dionisie, de 21 ani”, ne-a declarat mr. Ioan Ouatu, ofiterul de presa al Inspectoratului de Jandarmi Judetean Bacau.
Tanarul nu a vrut nici in ruptul capului sa spuna ce avea de gand cu cele 36 de cartuse cu gaze si intr-o zi in care la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau se tineau audiente. „Intrebat de catre jandarmi despre provenienta munitiei gasite asupra sa, Dionisie N. a declarat ca a gasit-o intr-o parcare din municipiul Timisoara. Susnumitului
i-au fost intocmite actele premergatoare sub aspectul incalcarii regimului armelor si muntiilor”, mai spune mr. Ouatu. Dosarul antocmit de catre jandarmi a fost predat, impreuna cu tanarul si munitia gasita asupra sa, lucratorilor din cadrul Serviciului Arme, Explozivi si Substante Toxice al Inspectoratului de Politie Judetean Bacau, pentru luarea masurilor legale.

Lili Adochitei

Saracia, lipsa banilor si frica de criza economica au facut ca unii afaceristi sa infloreasca si in Bacau. Iar cei care au profitat din plin sunt patronii magazinelor second-hand. Multe dintre acestea au reinviat, dupa ce, pana anul trecut, cam toate erau in prag de faliment. Si bacauanii sunt sinceri si recunosc ca apeleaza des la aceste magazine.

Incurajati de solicitarile tot mai mari si de clientii fideli, comerciantii de produse second-hand profita din plin, dea aceasta perioada de criza. Magazilele de profil au reinviat in peisajul orasului. Odata falimentare, acestea reapar peste tot, in cartiere, la parterul blocurilor, la colt de strada. Pe Stefan cel Mare s-au redeschis trei astfel de unitati, in centru au mai aparut doua, pe strada Ana Ipatescu sunt alte doua, dar cel mai profitabile par a fi zonele marginase ale orasului, unde la orice pas apar afise proaspete: „marfa second-hand ieftina. Am deschis.” Si asta, mai ales ca bacauanii, si nu numai ei, cumpara des haine de mana a doua. Cei mai fideli par tot batranii, cu pensii de mizerie, dar si tineri intra in aceste magazine, pentru ca tin mortis sa fie an pas cu moda. „Nu mi-e rusine sa o recunosc. Intru in aceste magazine pentru ca, daca am rabdare, gasesc lucruri de calitate”, mi-a spus Valentina Popa, in timp ce cauta de zor printre umerase. Pulovere de calitate superioara (asa scrie pe eticheta!), camasi de toate culorile si marimile, blugi prespalati si rupti (e bine, se poarta), geci, pijamale, prosoape, perdele. Marfa e variata. Vanzatoarea explica, sincera, ca aoamenii vin an continuare. Pretul la kilogram e mic, pentru ca an afacerea asta totul este sa rulezi cat mai multa marfa.” In magazin intra, mai spune femeia, cam 5-6 oameni la fiecare jumatate de ora. O batranica, isi face si ea loc in mica incapere, aflata undeva langa Piata Miorita, si rascoleste lacoma si fara teama de micoze printre ghete scalciate. „Nu mai am cu ce sa ma incalt, spune. Pe astea le iau, le mai spal, le mai dau cu crema si le mai pot tarai macar un an.” O alta pravalie ofera spre vanzarea chiar si lenjerie intima, trusouri complete pentru copii, jucarii din plus, an cele mai diferite culori si dimensiuni. Preturile nu depasesc valori de 15.000 si 20.000 de lei vechi, pe bucata. aNoi de aici ne ambracam! Uitati ce haine! Nu se scamoseaza dupa doua spalari, ca cele chinezesti sau turcesti, pe care le gasesti in piata! Si sunt mult mai ieftine”, spune o mamica, ce probeaza cateva haine pentru copilul de-o schioapa ce se agata de paltonul ei. Un alt magazin, o alta apriveliste”. Haine, pantofi urati si strambi, prosoape, camasi, maieuri, de toate la un loc. Ingramadite pe rafturi, in cutii, in saci. „Chiar saptamana trecuta a fost facuta aprovizionarea din Germania!”, aud una dintre cliente, care tocmai vorbise cu administratorul magazinului. Numele tarii de provenienta este fluturat pe sub nasul clientilor ca un blazon. Toate bulendrele Occidentului ne-au napadit, la adapostul acalitatii” lor initiale si al pretului suportabil pentru buzunare aproape goale ale bacauanilor. „Sa stiti ca si aafaraa e la fel. Am vazut in Italia, dar si in Frata, ca in diferite perioade se scot in strada haine pe umerase, de la containerele unde lumea le duce pentru saraci. Iti iei asa o groaza de lucruri cu numai 5 euro bucata. Nu e nicio rusine”, imi povesteste si Vasile A., un barbat intre doua varste. Nimeni nu mai tine cont de nimic. Pe buzele tuturor se citeste doar saracia. Si criza, care a navalit peste noi. Spre bucuria altora, care stiu sa profite de ea.

Roxana Neagu

In urma cu doar cateva zile, Desteptarea a publicat povestea a doi batrani care isi traiesc ultimele zile in chinuri, singuri, condamnati sa nu mai poata parasi patul de suferinta. Ana si Ludovic Iosub au aproape 90 de ani. Femeia este paralizata, iar sotul ei abia se misca. Asa, neputincios, o ingrijeste fiindca sunt impreuna de 70 de ani. Au pierdut patru copii, iar cei care le-au ramas sunt si ei batuti de soarta. Povestea a induiosat, probabil, mai multe inimi, insa cititorii nostri de la CAR Pensionari s-au si grabit sa le dea o mana de ajutor. I-au vizitat pe batrani acasa si le-au donat bani din fondul asociatiei, dar si din contributiile angajatilor, precum si alimente. aNe-a impresionat cazul acestor batrani, ne-a marturisit Silvia Raduc, contabil la CAR Pensionari. Nimeni nu merita sa sfarseasca asa, in durere si neputinta”. In aceasta perioada grea pentru cea mai mare parte a romanilor, se mai gasesc oameni care lasa deoparte pentru o clipa propriile griji si se gandesc la cei mai necajiti decat ei. Si chiar daca acestia sunt putini, ne dau speranta ca aceasta criza care ne ataca salbatic nu va inabusi mila si compasiunea din sufletele noastre. (D.M.)

Curtea Vivariului si parcarea din fata seamana la sfarsit de saptamana cu Arca lui Noe. Tot felul de animalute si pasari sunt inghesuite pe cativa metri patrati. Sunt speriate si parca asteapta sa treaca Potopul. Le intorc pe toate partile, le cantaresc in maini si din priviri zeci de straini. Putini cumparatori se indura sa scoata bani din buzunar. aDe dimineata si pana acum, la pranz, am vandut doar o gasca, ne spune Lazar Turcanu, din Serbesti. Am luat 40 de lei pe ea. Ma asteptam sa mearga mai bine, dar nu se potriveste socoteala de acasa cu ce-i aici, la piata.” Barbatul nu scapa din ochi gastele dintr-un aPapuc”, dar isi tine bine si buzunarele. E mai in varsta si cam slabut. Cand o batrana ii cere sa-i schimbe o bancnota de 50, omul scoate un pumn de hartii. Il inconjoara mai multi gura-casca. Vreo doi au priviri sticloase si isi fac semne. Ochii omului se plimba de la bani la gaste ca limba unui pendul. Ii sare in ajutor un tanar, iar avulturii” se imprastie. Pe celalalt trotuar, lumea se mira ca la circ. Intr-o cutie, sta cuminte un urias abelgian”. Urecheatul care atrage priviri admirative a fost adus la targ fiindca are un rival la haremul de trei iepuroaice. aIl vand fiindca nu e nevoie de el, ne spune Ionel Poznag, din cartierul Serbanesti. Merita fiecare banut. Acum e inca pui, dar ajunge la 12 kilograme.” Alaturi, un tanar vinde tot abelgieni”, in numar de sase. Fiecare costa 100 de lei. Stapanul e tare suparat. De dimineata nu a reusit sa castige decat… laudele trecatorilor. Speriati de presa, cativa acrescatori” si-au luat zborul si au abandonat gainile in cutii. Cine stie ce batrana amarata plange in vreun catun langa poiata goala? In timp ce la tarabele din piete, precupetele sunt luate zilnic la bani marunti pentru legaturile de patrunjel, in acest obor improvizat in centrul orasului, se vand tot felul de vietuitoare, de la caini periculosi, la canari. Nimeni nu are certificat de producator. aStim ca nu-i voie sa vindem aici, dar nici alt loc nu este, ne spune Ionut Toader, din Livezi. Aici e tare rau amenajat. De fapt, e mult spus amenajat. In mijlocul strazii, printre masini si trecatori, numai comert nu este”. Oborul improvizat in Piata Centrala nu-i un loc placut nici pentru marfa, nici pentru vanzatori sau cumparatori. In inghesuiala zgomotoasa dispar gaini si portofele, se evapora pui de catei si telefoane. Bucuria unui chilipir si supararea pagubitilor se pierd insa in larma de claxoane, cotcodaceli si scheunat de catei intarcati.

Doina Mincu

Ultimele cazuri de violenta in scolile bacauane au pus pe jar conducerea Inspectoratului Scolar Judetean, politistii si jandarmii care trebuie sa patruleze si sa intervina ori de cate ori situatia o cere. „Misiunea noastra este doar de a patrula in zona unitatilor de invatamant. Nu ne permite legea sa mai intervenim. Insa, in pofida acestui fapt, de cate ori am fost solicitati sau s-a observat ceva in neregula, jandarmii si-au facut datoria”, ne spune col. Viorel Cristea, comandantul Gruparii de Jandarmi Mobila Bacau. Zilele trecute a avut loc o noua intalnire intre reprezentantii Inspectoratului Scolar Judetean Bacau, cei ai Inspectoratului de Politie si Politiei Primariei. „Am incercat sa gasim solutii pentru prevenirea actelor de violenta in scoli, declara col. Vasile Zaharia, adjunctul GJM. In acest sens, deja am suplimentat numarul de jandarmi care sa patruleze in zona scolilor. Sunt aproape 100 de oameni care zilnic merg in perimetrul unitatilor de invatamant arondate noua”. Recent, jandarmii de la Gruparea Mobila au solicitat si o evidenta privind situatia de risc a fiecarei unitati de invatamant din zona de sud a orasului. In acest sens, ei vor sa monitorizeze scolile problema si sa intervina rapid in cazul unui furt, abuz de incredere, batai sau talharii.

Lili Adochitei

Salariatii institutiilor bugetare, care au vechime completa in munca si varsta prevazuta de lege, vor fi scosi la pensie. Guvernul vrea ca astfel sa elibereze locuri de munca pentru tineri. La institutiile Muncii, insa, nu sunt salariati pensionabili.

Dupa ce a dispus reducerea cu 20 la suta a cheltuielilor de personal din institutiile bugetare, prin anularea stimulentelor, premiilor si a unor sporuri, acum Guvernul vine cu o noua masura radicala. Printr-o hotarare emisa la sfarsitul saptamanii trecute, a stabilit ca toti salariatii, care indeplinesc conditiile prevazute de lege, sa fie scosi la pensie. Mai exact, conducerile institutiilor finantate de la bugetul statului vor trebui sa ii oblige sa se pensioneze pe toti angajatii care au atins varsta standard, precum si stagiul complet de cotizare la fondul asigurarilor sociale de stat (sistemul public de pensii). In prezent, barbatii pot iesi la pensie daca au varsta de 63 de ani si sase luni si un stagiu de cotizare (vechime in munca) de 32 ani. Femeile au posibilitatea sa se pensioneze acum daca au varsta de 58 de ani si sase luni si vechime in munca de 27 de ani. Dar varsta de pensionare nu ramane asa, ea crescand la fiecare trimestru cu o luna. Nici stagiul de cotizare nu este neschimbat. Vechimea completa in munca urca si ea trimestrial cu doua luni.

aOamenii abia asteapta
sa iasa la pensie”

Guvernul isi justifica decizia de a-i scoate la pensie pe angajatii bugetari (functionari publici si personal contractual) prin aceea ca astfel s-ar crea locuri de munca pentru tinerii someri. Asadar, estimeaza ca prin aceasta masura s-ar vacanta 25.000 de posturi in institutiile si unitatile bugetare din care 6.500 de functionari publici la nivel central. O investigatie intreprinsa la mai multe institutii publice, respectiv la cele ale Ministerului Muncii, arata ca, practic, masura nu va avea nici pe departe efectul scontat, pentru ca numarul celor care corespund celor doua cerinte de pensionare este extrem de mic. aNu mai avem oameni care au ajuns la varsta de pensionare, ne spune Ioan Silitra, directorul Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Bacau. Cei care s-au incadrat in conditiile legii au optat sa iasa la pensie in toamna anului trecut cand s-a pus problema sa fie transferati mai multi salariati la Agentia de Prestatii Sociale. Nu avem niciun loc vacant si nici nu va fi vreunul curand”. Situatia nu sta altfel nici la celelalte institutii ale Muncii. aNu am decat o singura persoana care indeplineste conditiile de pensionare, ne-a spus Liviu Cretu, directorul Casei Judetene de Pensii (CJP) Bacau. Din pacate, este vorba despre un informatician, de care este cea mai mare nevoie, pentru ca toata activitatea noastra se bazeaza pe lucrul pe calculator. Mai mult decat atat, lucreaza in zona cea mai importanta a institutiei si are si multa experienta, astfel ca ne este foarte greu sa ne lipsim de el”. In schimb, conducerea Inspectoratului Teritorial de Munca nu are o asemenea dilema. aAvem o salariata pensionabila, dar care si-a depus dosarul inca de anul trecut, ne-a spus Haralambie Irimescu, inspectorul sef al ITM. Oamenii abia asteapta sa se pensioneze, astfel ca nu stau ca sa fie scosi obligatoriu. Mai sunt doua posturi vacante, dar nu am organizat concurs pentru ocuparea lor, deoarece nu avem spatiu pentru inca doi angajati”. Cat despre Directia de Munca si Incluziune Sociala, directorul acesteia, Gheorghe Apostu, ne-a declarat: aNu avem niciun salariat care sa poata fi pensionat”.

Pensionabilii lasa locul liber
si in spitale

Dispozitia Guvernului de scoatere la pensie a bugetarilor pensionabili in acest an afecteaza 18 angajati din sistemul sanitar public. „Este vorba despre 4 medici, 5 infirmiere, 4 ingrijitoare, 3 muncitori, 1 liftier si un contabil, ne-a declara Adam Jofa, sef Resurse umane la Directia de Sanatate Publica. Pe masura ce aceste persoane vor iesi la pensie, posturile se vor vacanta. Blocarea posturilor nu impiedica organizarea concursurilor, deoarece legea permite ocuparea posturilor vacantate dupa 1 ianuarie 2009”. Din cei patru medici care vor iesi la pensie in acest an, 3 profeseaza la Spitalul Municipal Onesti (in specialitatile laborator, radiologie si obstetrica-ginecologie) iar unul, la Spitalul Orasenesc Comanesti (specialitatea obstetrica-ginecologie). Chiar daca aceste posturi vor fi scoase la concurs, exista posibilitatea ca ele sa ramana neocupate mult timp. Experienta concursurilor din ultimii ani demonstreaza un interes scazut al tinerilor medici fata de munca in spitale.

Doina Mincu
Elena Tintaru

Bancile din Romania intra in cea de-a treia luna a aBataliei atragerii de lichiditati”. Demarate in noiembrie, campaniile de atragere a depozitelor se desfasoara la turatie maxima, deoarece fiecare leu sau euro intrat in banci le ofera acestora mai multa siguranta dar si resursele necesare pentru pastrarea performantelor, mai ales din punct de vedere al profitului. Singurul capitol la care bancile par sa fie in aoffside” este informarea populatiei, multi cetateni nestiind la ce nivel au ajuns dobanzile si ce avantaje prezinta un depozit constituit
la o banca stabila.

Daca primele oferte facute de banci au fost oarecum prudente, cu dobanzi de 9-10% la depozitele in lei si 4,5-5,5% la cele in euro, dupa numai patru luni bancherii au ajuns sa ofere dobanzi care pana in urma cu 2-3 ani ar fi parut de-a dreptul utopice: 12,5-15% pentru lei si 6-7,5% pentru euro, cu variatii in functie de durata si tipul depozitului. Daca la aceste cifre adaugam disponibilitatea bancilor de a negocia dobanzi pentru depozitele mai mari de 15.000-20.000 de euro sau echivalentul in lei, rezulta ca persoanele fizice sau juridice care dispun de lichiditati se afla in fata celui mai potrivit moment pentru a-si pune banii asa lucreze”. aAm 7.000 de lei si am vazut ca au crescut dobanzile si la banca prin care imi incasez pensia, asa ca m-am sfatuit si cu copiii mei si am zis sa pun un ban deoparte, ca oricum ii tin acolo, pentru zile negre”, spunea zilele trecute o pensionara, in timp ce consulta oferta de depozite a uneia din bancile comerciale. Nu numai cresterea dobanzilor este instrumentul folosit de bancheri pentru atragerea de lichiditati, ci si stabilirea unor atinte” pentru angajati, stimulati sa atraga persoane dornice sa-si constituie depozite. In privinta dobanzilor, competitia este in plina desfasurare, iar fiecare campanie sau oferta pregatita de o banca primeste imediat cateva replici asemanatoare din partea concurentei. O scurta privire aruncata asupra ofertelor de depozite ale bancilor are darul de a lamuri lucrurile. Conturile de economii sunt printre cele mai atragatoare produse, mai ales ca, in anumite conditii, clientii au acces nelimitat la banii lor, fara sa piarda dobanda acumulata. Bancile au ajuns sa ofere la contul de economii in lei dobanzi situate in aplaja” 11%-15%, iar agenerozitatea” – oarecum obligatorie – de care au dat dovada bancherii este rasplatita prin cresterea spectaculoasa a depozitelor, atat ca sume atrase cat si ca numar. Practic, in timp ce creditele sunt inghetate, fie oficial, fie tacit, bancile au devenit uriasi abureti” pentru economiile populatiei, reusind in acest fel sa isi asigure o minima stabilitate financiara pentru perioada extrem de dificila pe care o anunta toti analistii economici, atat la nivel international, cat si pe plan intern. Ramane de vazut care dintre banci si-au ales strategiile cele mai potrivite si care au reusit sa atraga suficiente resurse pentru a avea si un viitor linistit, mai ales ca nu toti potentialii clienti au auzit despre oferte sau au suficienta incredere in institutiile bancare.

Codrin Pop