Pe 14 septembrie, creștinii prăznuiesc Înălțarea Sfintei Cruci, una dintre cele mai vechi și mai importante sărbători dedicate Sfintei Cruci. În tradiția populară românească, ziua este cunoscută drept Ziua Crucii, dar și sub denumiri precum Cârstovul Viilor, Ziua Șarpelui sau Moșii.

Sărbătoarea are o semnificație aparte atât în calendarul bisericesc, cât și în cel popular. Este o zi de post și de reculegere, dar și un moment care, în satul românesc de odinioară, anunța schimbarea anotimpului și apropierea perioadei reci.

Crucea, ridicată în fața mulțimii

Potrivit tradiției Bisericii, sărbătoarea amintește două momente importante din istoria Sfintei Cruci.

Primul este legat de împărăteasa Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, care a căutat la Ierusalim lemnul pe care fusese răstignit Mântuitorul. Crucea a fost descoperită, iar episcopul Macarie al Ierusalimului a înălțat-o în văzul credincioșilor pentru ca toți cei adunați să o poată vedea și cinsti. Evenimentul este legat de data de 14 septembrie 335.

Cel de-al doilea moment este legat de recuperarea Sfintei Cruci de la perși. După ce aceasta fusese luată din Ierusalim, împăratul bizantin Heraclius a recuperat-o în anul 629, iar în 630 a fost readusă cu mare cinste la Ierusalim și înălțată din nou în fața credincioșilor.

Pentru credincioșii ortodocși, Crucea nu este doar amintirea unui instrument al răstignirii, ci semnul central al credinței creștine și al biruinței lui Hristos asupra morții. Tocmai de aceea, Înălțarea Sfintei Cruci este prăznuită cu post, spre deosebire de multe alte sărbători importante din calendar.

Ziua în care pământul se „închide”

Dincolo de semnificația religioasă, 14 septembrie are un loc important în calendarul tradițional românesc.

Pentru omul satului, Ziua Crucii era un hotar între vară și iarnă. În vechea concepție populară, anul era împărțit în două mari perioade: de la Alexii, în 17 martie, până la Ziua Crucii era vara, iar din 14 septembrie până la Alexii începea iarna.

Se spunea că în această zi pământul se închide, după ce în primăvară fusese considerat deschis pentru plante, insecte și reptile. De aici vine și una dintre denumirile populare ale sărbătorii – Ziua Șarpelui.

Ziua marca și sfârșitul perioadei în care puteau fi culese anumite plante de leac. În unele zone se strângeau ultimele plante considerate folositoare pentru sănătate, iar gospodarii începeau să se pregătească pentru lunile reci.

Cârstovul Viilor și începutul culesului

În sudul țării, sărbătoarea este cunoscută și sub numele de Cârstovul Viilor și este legată de începutul culesului strugurilor.

Era perioada în care viile începeau să fie culese, se pregătea mustul, iar gospodarii își încheiau treptat muncile specifice verii. Tot acum se „băteau” nucii, iar roadele toamnei începeau să intre în gospodării.

Astfel, Ziua Crucii nu era doar o sărbătoare religioasă, ci și un reper practic pentru comunitățile rurale. Calendarul bisericesc și ritmul naturii se întâlneau într-o singură zi.

Obiceiuri și credințe de Ziua Crucii

În unele regiuni, de Ziua Crucii se făceau pomeni pentru cei morți. Se împărțeau ulcele sau căni noi, umplute cu apă ori miere, alături de lumânări și colaci.

Existau și anumite interdicții alimentare. Potrivit tradiției consemnate de etnologul Ion Ghinoiu, în această zi nu se consumau unele alimente asociate simbolic cu forma crucii sau a capului, precum nuca, usturoiul, peștele, prunele sau varza. Aceste credințe aparțin însă calendarului popular și nu trebuie confundate cu rânduiala liturgică a Bisericii.

În lumea satului, Ziua Crucii era și un moment de trecere. Se terminau anumite munci, se strângeau ultimele plante de leac, începea culesul viilor, iar oamenii se pregăteau pentru frig.

O sărbătoare între credință și anotimp

Poate că tocmai această suprapunere explică de ce Ziua Crucii a rămas atât de puternic în memoria tradițională românească. Este o zi în care Crucea marchează nu doar un reper al credinței, ci și unul al timpului.

Pe 14 septembrie, vara este considerată încheiată în calendarul popular, iar toamna intră într-o altă etapă. Pământul începe să se retragă, plantele își încheie ciclul, viile își dau ultimele roade, iar gospodăriile se pregătesc pentru iarnă.

Pentru omul de astăzi, care trăiește într-un calendar dominat de telefoane, termene și prognoze meteo, asemenea sărbători păstrează încă o imagine a unui timp în care oamenii își măsurau anul după cer, pământ, recolte, animale și sărbători.

Iar Ziua Crucii rămâne, în fiecare 14 septembrie, una dintre acele zile în care credința și tradiția populară se întâlnesc și ne amintesc că, înainte de calendarele moderne, oamenii își citeau timpul privind lumea din jur.

Datele statistice pentru primele șase luni ale anului 2026 conturează o imagine îngrijorătoare pentru demografia județului Bacău. În doar un an, numărul nașterilor a scăzut cu peste 14%, iar sporul natural negativ s-a adâncit cu aproape 200 de persoane. În același timp, numărul căsătoriilor este în scădere, semn că problema demografică nu se rezumă doar la mortalitate, ci afectează și formarea noilor familii.

Potrivit datelor pentru județul Bacău, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026 s-au născut 1.923 de copii, față de 2.236 în aceeași perioadă din 2025. Rezultă o diminuare cu 313 nașteri, adică aproximativ 14% într-un singur an.

Scăderea este cu atât mai relevantă cu cât vorbim despre un interval de numai șase luni. Practic, în prima jumătate a acestui an, în județ s-au născut cu aproximativ 52 de copii mai puțin în fiecare lună, în medie, decât în prima jumătate a anului precedent.

Decesele scad, dar nu suficient

În aceeași perioadă, numărul persoanelor decedate a fost de 3.999, comparativ cu 4.125 în primele șase luni din 2025.

Așadar, mortalitatea a scăzut cu 126 de persoane, respectiv cu aproximativ 3%. Este o evoluție pozitivă în sine, însă insuficientă pentru a compensa reducerea mult mai accentuată a numărului de nașteri.

Diferența dintre cele două fenomene se vede cel mai clar în indicatorul care măsoară sporul natural.

În primele șase luni din 2025, Bacăul avea un spor natural de -1.889 de persoane. În aceeași perioadă din 2026, acesta a ajuns la -2.076.

Cu alte cuvinte, numai în primele șase luni ale acestui an, județul a pierdut natural 2.076 de locuitori, prin diferența dintre decese și nașteri.

Față de anul trecut, deficitul natural s-a mărit cu 187 de persoane, ceea ce înseamnă o deteriorare de aproape 10%.

O imagine simplă arată amploarea problemei

În prima jumătate a anului 2026:

• 1.923 de copii s-au născut;
• 3.999 de persoane au murit;
• rezultatul a fost un deficit natural de 2.076 de persoane.

Asta înseamnă că, statistic, la fiecare 100 de copii născuți în județ au fost înregistrate aproximativ 208 decese.

Fenomenul nu este unul punctual, ci face parte dintr-o tendință demografică mai largă: generațiile care ajung la vârsta de a avea copii sunt mai reduse numeric, iar populația îmbătrânită generează un număr important de decese.

Iunie a adus o nouă scădere a nașterilor

Datele pentru luna iunie confirmă tendința observată la nivelul întregului semestru.

În iunie 2025 au fost înregistrați 399 de nou-născuți, în timp ce în iunie 2026 numărul acestora a coborât la 333.

Sunt cu 66 de nașteri mai puține, ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ 16,5% într-un singur an.

Și numărul deceselor a scăzut, de la 622 în iunie 2025 la 565 în iunie 2026. Scăderea de 57 de decese nu a fost însă suficientă pentru a schimba sensul evoluției demografice.

Sporul natural a fost de -232 de persoane în iunie 2026, față de -223 în iunie 2025.

Prin urmare, în numai o lună, Bacăul a înregistrat cu aproape nouă decese mai mult decât ar fi rezultat din menținerea raportului demografic de anul trecut, în condițiile în care numărul nașterilor a scăzut puternic.

Și căsătoriile sunt mai puține

Un alt indicator interesant este cel referitor la căsătorii.

În primele șase luni din 2025 au fost înregistrate 937 de căsătorii. În aceeași perioadă din 2026, numărul acestora a scăzut la 829.

Este o reducere de 108 căsătorii, respectiv aproximativ 11,5%.

Scăderea este vizibilă și în luna iunie: de la 211 căsătorii în iunie 2025 la 200 în iunie 2026.

Numărul divorțurilor a avut o scădere mult mai modestă: 414 în prima jumătate a lui 2026, față de 425 în aceeași perioadă a anului trecut.

Prin urmare, raportul dintre căsătorii și divorțuri s-a modificat ușor: în primele șase luni ale anului au fost înregistrate aproximativ două căsătorii pentru fiecare divorț.

Problema demografică nu se rezolvă doar prin reducerea mortalității

Datele din prima jumătate a lui 2026 indică două evoluții care se suprapun.

Pe de o parte, numărul deceselor scade ușor. Pe de altă parte, numărul nașterilor scade mult mai rapid.

Această combinație face ca deficitul natural al județului să devină și mai mare.

Iar dacă la sporul natural negativ se adaugă și migrația externă sau internă, dimensiunea reală a reducerii populației poate fi mai mare. Datele prezentate aici nu permit însă cuantificarea migrației și, prin urmare, nu trebuie confundat sporul natural cu evoluția efectivă a populației.

Totuși, semnalul transmis de nașteri este dificil de ignorat. 1.923 de copii în șase luni, față de 2.236 cu un an înainte, înseamnă că baza generațiilor viitoare se restrânge rapid.

Dacă ritmul din primul semestru s-ar menține și în a doua jumătate a anului, județul ar ajunge la mai puțin de 4.000 de nașteri într-un an, în timp ce numărul deceselor ar depăși cu mult 7.000.

Bacăul nu se confruntă, așadar, doar cu o problemă statistică. Scăderea nașterilor și adâncirea sporului natural negativ înseamnă, pe termen lung, mai puțini copii în școli, mai puțini tineri pe piața muncii și o populație tot mai îmbătrânită.

Iar scăderea numărului de căsătorii adaugă un nou element tabloului: nu doar că se nasc mai puțini copii, dar există și mai puține uniuni familiale în interiorul cărora, în mod tradițional, apar noile generații.

Pentru Bacău, problema demografică începe să semene tot mai puțin cu o tendință de termen lung și tot mai mult cu o realitate care se vede de la un semestru la altul.

Spitalul „Prof. Dr. Eduard Apetrei” din Buhuși intenționează să dezvolte servicii medicale dedicate cuplurilor care se confruntă cu infertilitatea, în colaborare cu specialiști din București, a anunțat unitatea medicală.

Potrivit reprezentanților spitalului, proiectul ar urma să includă consultații pentru infertilitate, ecografii, spermograme, investigații și analize, precum și cursuri de informare destinate cuplurilor care își doresc copii și femeilor însărcinate.

Serviciile ar urma să fie disponibile periodic, inițial o dată la două săptămâni, cu posibilitatea creșterii frecvenței în funcție de numărul solicitărilor.

„Cuplurile ar putea fi evaluate și investigate la Buhuși, analizele realizate aici, iar atunci când este necesară fertilizarea in vitro, procedura să fie efectuată la București, împreună cu specialiștii cu care vom colabora”, se precizează într-un mesaj publicat de spital.

Reprezentanții unității medicale spun că obiectivul pe termen lung este constituirea, la Buhuși, a unei echipe specializate în fertilitate, care să ofere servicii atât pacienților din oraș, cât și celor din regiunea de Nord-Est.

„Ne dorim ca, în timp, să construim la Buhuși o echipă medicală specializată în fertilitate, capabilă să ofere servicii pacienților din oraș și din întreaga regiune de Nord-Est”, transmite spitalul.

Unitatea medicală consideră că poziția geografică a orașului Buhuși și apropierea autostrăzii pot facilita accesul pacienților din regiune la aceste servicii.

În ceea ce privește fertilizarea in vitro, spitalul menționează că, pentru cuplurile eligibile, există posibilitatea accesării voucherelor acordate de stat în cadrul programului național, pentru care, potrivit anunțului, înscrierile sunt deschise până la 15 noiembrie.

Proiectul este prezentat de reprezentanții Spitalului „Prof. Dr. Eduard Apetrei” drept o extindere a serviciilor oferite viitorilor părinți, în condițiile în care infertilitatea afectează numeroase familii, iar accesul la investigații și specialiști presupune în prezent deplasări către centre medicale din alte orașe.

„Mai puține drumuri. Acces mai rapid la specialiști. Investigații aproape de casă. Colaborare cu centre medicale cu experiență”, este viziunea prezentată de unitatea medicală pentru noul proiect.

Echipele RAJA intervin astăzi –  14 septembrie 2026, pentru executarea lucrărilor de remediere a unei avarii survenite la conducta de alimentare cu apă, cu diametrul de 200 mm, de pe Calea Adjudului, din orașul Onești, județul Bacău.

Prin urmare, în intervalul orar 09:30 – 15:30, se furnizează apă cu presiune redusă consumatorilor de pe Calea Adjudului și de pe străzile George Enescu, Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Industriilor, Viișoara și Fântânelor. La etajele superioare ale imobilelor se poate înregistra lipsa totală a acesteia.

Ne cerem scuze pentru neplăcerile create utilizatorilor din zonă, pe care îi asigurăm că echipele de intervenție vor face tot posibilul pentru finalizarea lucrărilor și reluarea furnizării apei potabile în parametri optimi, în cel mai scurt timp.

Biroul de Comunicare RAJA SA

Un proiect de lege aflat la începutul parcursului parlamentar propune schimbări importante în modul în care sunt conduse unitățile de învățământ preuniversitar. Inițiativa modifică Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și urmărește să transfere către școli o parte importantă din atribuțiile care țin în prezent de structurile județene de coordonare a sistemului de educație.

Una dintre cele mai importante modificări se referă la consiliile de administrație ale școlilor. Dacă proiectul va fi adoptat în forma propusă, directorul unității de învățământ nu va mai putea ocupa funcția de președinte al consiliului de administrație.

Președintele va fi ales dintre membrii consiliului, prin vot secret, cu o majoritate de 50% plus unu din numărul total al membrilor. Directorul și directorul adjunct vor fi excluși de la această funcție.

Președintele consiliului de administrație va avea în continuare responsabilitatea de a conduce ședințele și de a semna hotărârile adoptate.

Concursurile pentru directori, organizate de fiecare școală

O altă schimbare majoră propusă privește ocuparea funcțiilor de director și director adjunct. În locul concursului organizat la nivel național, proiectul introduce un concurs organizat la nivelul fiecărei unități de învățământ, de către propriul consiliu de administrație.

Procedura ar urma să fie declanșată obligatoriu în maximum 30 de zile de la vacantarea funcției de director sau director adjunct.

Tot consiliul de administrație ar urma să numească persoanele declarate câștigătoare, pentru un mandat de patru ani. În prezent, numirea se face prin decizie a directorului general al direcției județene de învățământ preuniversitar.

Și comisia de concurs ar urma să fie constituită diferit. Aceasta ar fi formată din membri ai consiliului de administrație, cu excluderea persoanelor care candidează pentru funcțiile scoase la concurs. În actualul sistem, comisia este numită de direcțiile județene de învățământ preuniversitar.

Consiliile de administrație ar putea demite directorii

Proiectul acordă consiliilor de administrație și un rol mai important în ceea ce privește menținerea în funcție a directorilor.

Astfel, directorii numiți în urma concursului sau detașați în interesul învățământului ar putea fi eliberați din funcție prin decizia consiliului de administrație al unității de învățământ.

În ansamblu, modificările propuse duc către o descentralizare semnificativă a deciziilor privind conducerea școlilor. Consiliul de administrație ar urma să aibă un rol mult mai important atât în alegerea propriei conduceri, cât și în recrutarea, numirea și, după caz, eliberarea din funcție a directorilor.

Dacă legea va fi adoptată, consiliile de administrație ale școlilor de stat vor avea la dispoziție 30 de zile de la intrarea în vigoare a

Polițiștii din cadrul Biroului pentru Protecția Fondului Forestier și Piscicol Bacău, împreună cu structuri de ordine publică și investigarea criminalității economice, au desfășurat, în perioada 8-10 septembrie, o acțiune pentru prevenirea și combaterea ilegalităților în domeniul silvic.

La activități au participat și lucrători silvici din cadrul Gărzii Forestiere Suceava. Polițiștii au verificat activitățile privind exploatarea, transportul, depozitarea și comercializarea materialului lemnos, precum și respectarea legislației referitoare la tăierile ilegale și furtul de arbori.

În cadrul acțiunii au fost efectuate opt controale la depozite de materiale lemnoase și în fondul forestier, precum și trei percheziții domiciliare, în baza mandatelor emise de instanțele competente.

În urma verificărilor, polițiștii au indisponibilizat și confiscat 175 de metri cubi de material lemnos, cu o valoare totală estimată la aproximativ 54.000 de lei. Totodată, au fost ridicate un gater tip banzic și alte utilaje despre care există suspiciuni că ar fi fost utilizate la prelucrarea materialului lemnos.

Pentru neregulile constatate au fost aplicate 10 sancțiuni contravenționale, dintre care nouă pentru încălcarea prevederilor Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice. Valoarea totală a amenzilor se ridică la 47.000 de lei.

De asemenea, polițiștii au constatat, în flagrant delict, o infracțiune privind introducerea, modificarea sau ștergerea de date informatice în sistemul informațional integrat pentru păduri, astfel încât să rezulte date necorespunzătoare adevărului, în scopul producerii unor consecințe juridice.

Poliția anunță că astfel de acțiuni și controale vor continua, în vederea identificării și tragerii la răspundere a persoanelor care încalcă legislația silvică.

Județul Bacău a atras în luna iunie 2026 mai mulți turiști decât în aceeași perioadă a anului trecut, însă creșterea numărului de sosiri nu s-a tradus și într-un timp mai mare petrecut în județ. Dimpotrivă, durata medie a șederii a coborât de la 2,1 la 1,7 înnoptări de persoană, potrivit datelor statistice pentru luna iunie.

În total, în structurile de primire turistică din județ au fost înregistrați 18.385 de turiști în iunie, cu 1.383 mai mulți decât în iunie 2025, ceea ce înseamnă o creștere de 8,1%. Față de luna mai 2026, avansul a fost de 7,2%.

Creșterea numărului de turiști este însă însoțită de o reducere semnificativă a duratei șederii. Dacă în iunie anul trecut un turist a stat, în medie, 2,1 nopți, în iunie 2026 media a fost de numai 1,7 nopți.

Cu alte cuvinte, județul pare să atragă mai mulți vizitatori, dar aceștia sunt tot mai degrabă turiști de tranzit, de weekend sau persoane care vin pentru perioade scurte, decât turiști care își petrec mai multe zile în Bacău.

Mai multe unități, dar mai puține locuri

În iunie 2026 au funcționat în județ 193 de structuri de cazare cu cel puțin 10 locuri-pat, cu 10 mai multe decât în aceeași lună a anului trecut, respectiv o creștere de 5,5%.

În schimb, capacitatea de cazare oferită turiștilor a fost de 4.786 de locuri, cu 179 mai puține decât în iunie 2025, adică o scădere de 3,6%.

Față de luna mai, numărul unităților de cazare a crescut cu 16, iar capacitatea disponibilă cu 96 de locuri.

Extinderea numărului de structuri nu înseamnă, așadar, și o creștere a capacității totale. Datele indică mai degrabă o piață în care apar sau funcționează mai multe unități, dar cu o capacitate medie mai redusă.

Hotelurile și pensiunile nu reușesc să umple camerele ca anul trecut

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost în iunie de 22,4%, sub nivelul de 24,3% înregistrat în iunie 2025. Comparativ cu luna mai 2026, însă, indicatorul a crescut de la 21,2%.

Este un alt indiciu că evoluția turismului băcăuan nu este una uniform pozitivă: sosesc mai mulți turiști, dar capacitatea de cazare este utilizată într-o măsură mai mică decât în urmă cu un an.

Cel mai ridicat indice de utilizare pe tipuri de structuri a fost înregistrat în cazul bungalourilor, în timp ce, din punct de vedere al zonelor turistice, cele mai bune rezultate au fost raportate în orașele reședință de județ.

Prima jumătate a anului: creștere modestă a numărului de turiști

Tendința din iunie se regăsește, într-o formă mai temperată, și în rezultatele primelor șase luni ale anului.

În perioada ianuarie-iunie 2026, în structurile de cazare din județul Bacău au fost înregistrate 88.827 de sosiri, cu 2.026 mai multe decât în perioada similară din 2025. Creșterea este de 2,3%.

Cea mai mare parte a turiștilor au fost români, care au reprezentat 92,1% din total, în timp ce turiștii străini au avut o pondere de 7,9%.

Sosirile turiștilor rezidenți în România au crescut cu 1,7%, respectiv cu 1.363 de persoane.

Și la nivelul întregului semestru se observă însă aceeași problemă: turiștii stau mai puțin.

Durata medie a șederii a scăzut de la 2,0 nopți în primele șase luni din 2025 la 1,7 nopți în 2026. Pentru turiștii români, media a coborât de la 1,9 la 1,7 nopți, iar pentru turiștii străini, de la 2,7 la 2,4 nopți.

Mai mulți turiști nu înseamnă automat mai multe nopți de cazare

Datele conturează astfel o imagine mai nuanțată a turismului din Bacău. Pe de o parte, județul a atras în prima jumătate a anului mai mulți turiști decât în 2025, iar luna iunie a adus chiar o creștere de 8,1% a sosirilor.

Pe de altă parte, durata șederii se află pe o tendință descendentă, iar în iunie gradul de utilizare a capacității de cazare a fost inferior celui din aceeași lună a anului trecut.

Pentru industria locală a ospitalității, diferența este importantă. Un turist care sosește în județ, dar pleacă după una sau două nopți, generează un impact economic diferit față de unul care rămâne patru-cinci zile. În consecință, creșterea numărului de sosiri este un indicator pozitiv, dar nu este suficientă, singură, pentru a demonstra o creștere proporțională a activității turistice.

Provocarea pentru turismul băcăuan nu pare să fie doar atragerea turiștilor, ci și convingerea lor să rămână mai mult.

Salariile din județul Bacău au continuat să rămână semnificativ sub nivelul înregistrat la nivelul întregii economii naționale, iar datele pentru luna iunie 2026 indică și o scădere puternică față de aceeași perioadă a anului trecut.

În iunie, câștigul salarial mediu brut din județul Bacău a fost de 8.259 de lei pe persoană, cu 1.305 lei mai puțin decât media națională, ceea ce înseamnă un ecart de 13,6%.

Diferența se păstrează și după plata taxelor. Salariul mediu net a ajuns în Bacău la 4.975 de lei, cu 759 de lei sub media înregistrată la nivelul economiei naționale, respectiv cu 13,2% mai puțin.

Mai important însă este ce s-a întâmplat cu puterea de cumpărare a salariilor.

Scădere de peste 12% într-un an

Față de luna iunie 2025, câștigul salarial mediu brut din județ a scăzut cu 12,7% în prețuri comparabile, în timp ce câștigul salarial mediu net a coborât cu 12,3%.

Este o evoluție care schimbă semnificativ perspectiva asupra nivelului salarial. Nu este vorba doar despre faptul că salariile băcăuanilor sunt mai mici decât media națională, ci despre faptul că, raportat la aceeași perioadă a anului trecut, salariul mediu a pierdut teren în termeni reali.

Practic, chiar dacă suma primită de un angajat poate fi mai mare sau mai mică în funcție de salariul individual, indicatorul statistic arată o deteriorare considerabilă a câștigului salarial mediu în termeni comparabili.

Și față de luna mai salariile au scăzut

Evoluția nu a fost favorabilă nici în raport cu luna precedentă.

În iunie 2026, câștigul salarial mediu brut din Bacău a scăzut cu 1,8% în prețuri comparabile față de mai. Salariul mediu net a avut o evoluție similară, cu o reducere de 1,7%.

Așadar, iunie nu a adus o recuperare a decalajului salarial, ci dimpotrivă: indicatorii au coborât atât față de luna precedentă, cât și față de iunie 2025.

Industria și construcțiile, peste media județului

Diferențele dintre domeniile economice rămân importante.

Cele mai mari salarii medii din județ s-au înregistrat în industrie și construcții, singurul sector menționat în datele statistice cu valori peste media județeană atât la brut, cât și la net.

La polul opus se află agricultura, vânătoarea și serviciile anexe, silvicultura și pescuitul, precum și sectorul serviciilor, unde salariile medii s-au situat sub media județului.

Structura economică a județului contează astfel în mod direct în nivelul general al câștigurilor salariale. Un județ în care industria și construcțiile au o pondere importantă poate avea salarii mai bune în aceste domenii, însă nivelurile mai reduse din agricultură și servicii trag în jos media generală.

Bacăul rămâne la distanță de media națională

Diferența de 13,6% la salariul brut și de 13,2% la salariul net arată că Bacăul continuă să se afle sub nivelul salarial al economiei naționale.

În termeni nominali, un angajat din județ a avut în iunie un câștig mediu net de 4.975 de lei, față de aproximativ 5.734 de lei la nivel național. Diferența este de 759 de lei în fiecare lună, raportată la mediile statistice.

Problema devine și mai relevantă dacă este privită în timp: într-un singur an, câștigul salarial mediu net din județ a înregistrat o scădere de 12,3% în prețuri comparabile.

O economie în care salariul mediu nu ține pasul

Datele pentru iunie 2026 conturează, prin urmare, o imagine mai puțin favorabilă pentru angajații din județul Bacău. Salariul mediu net este cu peste 700 de lei sub media națională, iar în termeni comparabili acesta a scăzut atât față de luna mai, cât și, mult mai pronunțat, față de iunie 2025.

Industria și construcțiile rămân principalul pol salarial al județului, însă nivelurile mai reduse din servicii și din sectorul agricol contribuie la menținerea Bacăului sub media națională.

Iar cea mai importantă concluzie nu este diferența dintre două salarii nominale, ci evoluția în termeni reali: în iunie 2026, salariul mediu din Bacău a avut mai puțină putere de cumpărare decât cu un an înainte.

Proiectul Erasmus+ Happy Power (HaPo) ES01-KA220-HED-000153853, implementat în perioada 02.10.2023 – 01.10.2026, coordonat de Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău a vizat creșterea stării de bine a studenților, concentrându-se pe creșterea și pe dezvoltarea lor personală din perspectiva psihologiei pozitive.

Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău fcae parte dintr-un consorțiu format din: Fundacio Universitaria Balmes, Vic – Spania – aplicant; Oulun Ammattikorkea Koulu, Oulu – Finlanda; Universita Degli Studi di Milano – Italia și Arteveldehoge School, Ghent – Belgia, care au contribuit la implementarea cu succes a proiectului HaPo.

Instrumentele dezvoltate în cadrul proiectului i-au ajutat pe studenți (prin aplicația special dedicată lor) să descopere și să se concentreze pe resursele și abiltățile personale. Dismeninarea și promovarea aplicației în rândul studenților va asigura sustenabilitatea și orientarea acestora spre atitudini optimismiste pentru a deveni mai rezilienți. În egală măsură, acestea vor contribui la o mai bună adaptabilitate a studenților, pentru a putea face față unui viitor dominat de volatilitate, incertitudine, complexitate și ambiguitate (VUCA). La rândul lor, profesorii vor deveni formatori specializați, mult mai centrați pe nevoile celor care învață, utilizând setul de resurse de formare și de bune practici destinate lor.

Rezultatele proiectului vor fi pe larg prezentate în cadrul: HAPPY POWER: Final International Conference 2026 – Building Healthier Universities through Positive Psychology – Happy Power, iar mai multe informații despre proiect și acces la resursele dezvoltate în proiect sunt disponibile pe site-ul acestuia: Happy Power

Eroii români căzuți în luptele din Primul Război Mondial au fost comemorați, sâmbătă, la Cireșoaia și în centrul orașului-stațiune Slănic-Moldova, în cadrul unui eveniment organizat de autoritățile locale împreună cu militarii Brigăzii 15 Mecanizate „Podu Înalt”.

La ceremoniile de comemorare a participat și Cristina Breahnă-Pravăț, care a transmis că zeci de mii de militari români și-au pierdut viața în luptele desfășurate pe frontul din județul Bacău, în zone precum Oituz, Poiana Sărată, Mănăstirea Cașin, Coșna, Cireșoaia, Bogdănești și Comănești.

Un moment important al manifestării a fost dedicat luptelor de la Cireșoaia, unde Regimentul 15 Infanterie „Războieni”, alături de Regimentul 27 Infanterie, Vânătorii de Munte și alte unități, a purtat lupte grele. Sute de militari ai Regimentului 15 Infanterie și-au pierdut viața în această zonă.

„Aceste locuri nu sunt doar pagini de istorie, ci pământ sfințit prin jertfa lor”, a transmis Cristina Breahnă-Pravăț.

Potrivit acesteia, tradițiile de luptă ale Regimentului 15 Infanterie sunt continuate în prezent de militarii Brigăzii 15 Mecanizate „Podu Înalt”.

Cristina Breahnă-Pravăț a apreciat implicarea primarului orașului Slănic-Moldova, Benone Moraru, și a comandantului Brigăzii 15 Mecanizate „Podu Înalt”, colonel Dan-Valer Orza, în organizarea manifestărilor comemorative și în păstrarea memoriei militarilor care și-au dat viața în Primul Război Mondial.

„Prin astfel de momente, istoria nu rămâne doar în cărți — devine memorie vie, transmisă generațiilor care vin”, a mai transmis Cristina Breahnă-Pravăț.

Manifestările de la Cireșoaia și Slănic-Moldova au avut ca scop cinstirea memoriei militarilor români căzuți în luptele desfășurate pe frontul din zona Bacăului în timpul Primului Război Mondial.