Datele statistice pentru primele șase luni ale anului 2026 conturează o imagine îngrijorătoare pentru demografia județului Bacău. În doar un an, numărul nașterilor a scăzut cu peste 14%, iar sporul natural negativ s-a adâncit cu aproape 200 de persoane. În același timp, numărul căsătoriilor este în scădere, semn că problema demografică nu se rezumă doar la mortalitate, ci afectează și formarea noilor familii.
Potrivit datelor pentru județul Bacău, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026 s-au născut 1.923 de copii, față de 2.236 în aceeași perioadă din 2025. Rezultă o diminuare cu 313 nașteri, adică aproximativ 14% într-un singur an.
Scăderea este cu atât mai relevantă cu cât vorbim despre un interval de numai șase luni. Practic, în prima jumătate a acestui an, în județ s-au născut cu aproximativ 52 de copii mai puțin în fiecare lună, în medie, decât în prima jumătate a anului precedent.
Decesele scad, dar nu suficient
În aceeași perioadă, numărul persoanelor decedate a fost de 3.999, comparativ cu 4.125 în primele șase luni din 2025.
Așadar, mortalitatea a scăzut cu 126 de persoane, respectiv cu aproximativ 3%. Este o evoluție pozitivă în sine, însă insuficientă pentru a compensa reducerea mult mai accentuată a numărului de nașteri.
Diferența dintre cele două fenomene se vede cel mai clar în indicatorul care măsoară sporul natural.
În primele șase luni din 2025, Bacăul avea un spor natural de -1.889 de persoane. În aceeași perioadă din 2026, acesta a ajuns la -2.076.
Cu alte cuvinte, numai în primele șase luni ale acestui an, județul a pierdut natural 2.076 de locuitori, prin diferența dintre decese și nașteri.
Față de anul trecut, deficitul natural s-a mărit cu 187 de persoane, ceea ce înseamnă o deteriorare de aproape 10%.
O imagine simplă arată amploarea problemei
În prima jumătate a anului 2026:
- 1.923 de copii s-au născut;
- 3.999 de persoane au murit;
- rezultatul a fost un deficit natural de 2.076 de persoane.
Asta înseamnă că, statistic, la fiecare 100 de copii născuți în județ au fost înregistrate aproximativ 208 decese.
Fenomenul nu este unul punctual, ci face parte dintr-o tendință demografică mai largă: generațiile care ajung la vârsta de a avea copii sunt mai reduse numeric, iar populația îmbătrânită generează un număr important de decese.
Iunie a adus o nouă scădere a nașterilor
Datele pentru luna iunie confirmă tendința observată la nivelul întregului semestru.
În iunie 2025 au fost înregistrați 399 de nou-născuți, în timp ce în iunie 2026 numărul acestora a coborât la 333.
Sunt cu 66 de nașteri mai puține, ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ 16,5% într-un singur an.
Și numărul deceselor a scăzut, de la 622 în iunie 2025 la 565 în iunie 2026. Scăderea de 57 de decese nu a fost însă suficientă pentru a schimba sensul evoluției demografice.
Sporul natural a fost de -232 de persoane în iunie 2026, față de -223 în iunie 2025.
Prin urmare, în numai o lună, Bacăul a înregistrat cu aproape nouă decese mai mult decât ar fi rezultat din menținerea raportului demografic de anul trecut, în condițiile în care numărul nașterilor a scăzut puternic.
Și căsătoriile sunt mai puține
Un alt indicator interesant este cel referitor la căsătorii.
În primele șase luni din 2025 au fost înregistrate 937 de căsătorii. În aceeași perioadă din 2026, numărul acestora a scăzut la 829.
Este o reducere de 108 căsătorii, respectiv aproximativ 11,5%.
Scăderea este vizibilă și în luna iunie: de la 211 căsătorii în iunie 2025 la 200 în iunie 2026.
Numărul divorțurilor a avut o scădere mult mai modestă: 414 în prima jumătate a lui 2026, față de 425 în aceeași perioadă a anului trecut.
Prin urmare, raportul dintre căsătorii și divorțuri s-a modificat ușor: în primele șase luni ale anului au fost înregistrate aproximativ două căsătorii pentru fiecare divorț.
Problema demografică nu se rezolvă doar prin reducerea mortalității
Datele din prima jumătate a lui 2026 indică două evoluții care se suprapun.
Pe de o parte, numărul deceselor scade ușor. Pe de altă parte, numărul nașterilor scade mult mai rapid.
Această combinație face ca deficitul natural al județului să devină și mai mare.
Iar dacă la sporul natural negativ se adaugă și migrația externă sau internă, dimensiunea reală a reducerii populației poate fi mai mare. Datele prezentate aici nu permit însă cuantificarea migrației și, prin urmare, nu trebuie confundat sporul natural cu evoluția efectivă a populației.
Totuși, semnalul transmis de nașteri este dificil de ignorat. 1.923 de copii în șase luni, față de 2.236 cu un an înainte, înseamnă că baza generațiilor viitoare se restrânge rapid.
Dacă ritmul din primul semestru s-ar menține și în a doua jumătate a anului, județul ar ajunge la mai puțin de 4.000 de nașteri într-un an, în timp ce numărul deceselor ar depăși cu mult 7.000.
Bacăul nu se confruntă, așadar, doar cu o problemă statistică. Scăderea nașterilor și adâncirea sporului natural negativ înseamnă, pe termen lung, mai puțini copii în școli, mai puțini tineri pe piața muncii și o populație tot mai îmbătrânită.
Iar scăderea numărului de căsătorii adaugă un nou element tabloului: nu doar că se nasc mai puțini copii, dar există și mai puține uniuni familiale în interiorul cărora, în mod tradițional, apar noile generații.
Pentru Bacău, problema demografică începe să semene tot mai puțin cu o tendință de termen lung și tot mai mult cu o realitate care se vede de la un semestru la altul.
