Este nevoie de mai multi procurori

18 februarie 2013

Conducerea Parchetului de pe lânga Tribunalul Bacau isi doreste sa acopere deficitul de personal, având in vedere ca numarul dosarelor este in crestere. Anul trecut, procurorii bacauani au avut in lucru mii de dosare si au trimis in judecata peste 1.500 de inculpati.

Parchetele din judetul Bacau se confrunta cu deficit de personal. A spus acest lucru seful Parchetului de pe lânga Tribunalul Bacau, prim-procurorul Felix Banila, la sedinta de bilant privind activitatea de anul trecut. In anul 2012, acestia au instrumentat mii de cauze, o parte dintre ele de mare complexitate, si in final au trimis in judecata prin intocmirea de rechizitorii, peste 1.500 de inculpati.
Ca si in anii anteriori, cea mai aglomerata unitate a fost Parchetul de pe lânga Judecatoria Bacau. Pentru a le veni in sprijin procurorilor de aici, cei de la Parchetul de pe lânga Tribunalul Bacau au preluat un numar mare de dosare spre a le solutiona. Oficialii de la aceasta institutie spun ca, pentru acest an si-au propus regândirea schemei de personal acolo unde volumul de activitate este mult mai mare in comparatie cu numarul procurorilor. La Parchetul Tribunalului, spre exemplu, doar 60 la suta din schema de personal este acoperita. Pentru anul acesta, sefii procurorilor bacauani si-au propus sa demareze procedurile pentru construirea unui nou sediu la Moinesti dar se impune si o extindere a Parchetului Tribunalului Bacau pentru ca aceeasi cladire functioneaza si DIICOT-ul.

„Anul trecut, volumul de activitate a crescut cu 17 la suta pe intreg judetul Bacau si se evidentiaza, in primul rând, Parchetul de pe lânga Tribunalul Bacau unde volumul de munca a crescut cu 85 la suta. Ne confruntam cu probleme de personal. Incarcatura pe procuror este mare, apar evenimente simultane, de regula dupa program, si trebuie sa avem cum sa le acoperim. S-au facut demersuri pentru a fi delegati mai multi procurori si este necesara redimensionarea schemei de personal la Parchetul Judecatoriei Bacau.”
procuror Felix Banila, prim-procuror Parchetul de pe lânga Tribunalul Bacau

Bacauanii nu-si pazesc padurile

Silvia Patrascanu

18 februarie 2013

Pentru 55 de lei, sunt la cheremul hotilor!

O suta de mii de hectare de padure au fost retrocedate, in judetul Bacau, urmasilor celor care le-au stapânit inainte de 1945. Din acestea, doar pentru 23.219 ha exista incheiate contracte de paza cu Directia Silvica (DS) Bacau. Exista si paduri a caror paza este asigurata de proprietari, prin ocoalele private autorizate: OSP Oituz, OSP Lignum Darmanesti, OSP Ghimes si OS Bisericesc Blagesti. Din pacate, in judetul Bacau nu sunt pazite 35.000 ha, adica 35 la suta din suprafata totala a padurilor private, ceea ce inseamna foarte mult. In decembrie 2011, aveau contract de paza 5.649 proprietari, iar la sfârsitul anului 2012, cu 116 mai multi, adica 5.767. Pentru un tarif de 55 lei/an/ha, care poate ajunge la 100 de lei in zonele izolate, greu accesibile, DS Bacau asigura serviciul de paza, punerea in valoare a materialului lemnos, emiterea documentelor cu regim special pentru transport, asistenta tehnica pentru asigurarea unei stari fitosanitare corespunzatoare a padurii si asistenta in prevenirea si stingerea incendiilor.

Din poarta in poarta, dupa taxa!

Principalul motiv pentru care proprietarii isi lasa padurile de izbeliste este imposibilitatea de a obtine un beneficiu. Conform legii, DS nu le poate marca decât 1 mc/an/ha. O alta cauza pentru care peste o treime din paduri nu sunt pazite e faptul ca proprietarii care au avut contract au decedat. „Urmasii lor sunt plecati in alte orase sau in alte tari si nu sunt interesati de soarta proprietatii, iar noi suntem in imposibilitatea de a-i contacta”, arata Silviu Geana, sef birou Corp control tehnic si paza in DS. De altfel, nici cei care au contract nu sunt intotdeauna la zi cu plata serviciilor. „Pentru 2012, avem neincasari de 15 la suta, dar suntem in plina campanie de incasare. Padurarii si sefii de district merg din poarta in poarta, cu chitantierul in mâna. Din pacate, proprietarii trateaza padurile ca pe o sursa de venit si considera ca au doar drepturi, uitând de obligatii”, afirma Silviu Geana. Important e ca aceste paduri sunt pazite, deci nu pot fi vandalizate. In cazul in care nu exista contract cu DS si copacii sunt taiati de hoti, insa acestia nu sunt depistati, tot proprietarul e sanctionat. Mai apare un mare neajuns: daca nu exista contract de paza, nici proprietarii nu pot sa exploateze lemnul in regim silvic, pentru ca DS Bacau nu marcheaza copacii, iar ei, chiar daca taie din propria padure, sunt considerati infractori.

In conditiile in care proprietarii nu-si asigura administrarea si paza suprafetelor de padure care le-au fost retrocedate, fapta aceasta poate constitui contraventie si este sanctionata cu amenzi care pot merge de la 500 la 1.000 de lei.

Taierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din radacini, fara drept, de arbori, puieti sau lastari din fondul forestier national si din vegetatia forestiera din afara acestuia constituie infractiune silvica si se sanctioneaza, in functie de valoarea prejudiciului, cu inchisoare de la 6 luni la 16 ani.

In 2012, structurile de ordine publica au organizat 351 actiuni si controale, ocazie cu care au constatat 288 de infractiuni silvice, au intocmit 84 de dosare pentru infractiuni descoperite in flagrant si au aplicat 1.051 de amenzi in valoare de peste 1 milion de lei. Tot in 2012, au confiscat 1.147 mc de lemn in valoare de 500.000 lei.

„Fabricat in Tara lui Andrei“

Silvia Patrascanu

18 februarie 2013

Vor invata sa faca afaceri sociale

Bacauanii care vor sa demareze un proiect social se pot inscrie, pâna pe 4 martie, in competitia „Fabricat in Tara lui Andrei“. Sunt eligibile fundatiile, IMM-urile, dar si persoanele fizice care au motivatie, experienta si idei de afaceri sociale. Vor exista 20 de finalisti si 10 câstigatori. Comunitatile care vor beneficia de ideile câstigatoare sunt Zemes, Moinesti si Comanesti.

Peste 50 de persoane au fost prezente, ieri, la intâlnirea regionala destinata lansarii programului „Fabricat in Tara lui Andrei”. Au participat primari, consilieri locali si judeteni, directori de IMM-uri si ONG-uri, dar si lideri de opinie si antreprenori sociali din trei judete: Bacau, Vrancea si Galati. Bacaul a avut, la lansare, doi edili importanti: Viorel Ilie, primarul municipiului Moinesti, si Viorel Miron, primarul Comanestiului. „Fabricat in Tara lui Andrei” este o competitie de proiecte sociale in valoare de 350.000 de euro, organizata de Petrom si Fundatia NESsT. Manifestarea e parte integranta a programului de responsabilitate sociala „Tara lui Andrei”, care ajuta comunitatile sa intre in actiune si sa-si schimbe viata in domenii cheie: crearea de locuri de munca, accesul la educatia non-formala si cultivarea spiritului civic. Prin urmare, afacerile sociale care vor fi implementate vor aduce beneficii si locuitorilor, nu doar câstigatorului.

Platiti sa aiba initiativa!

In judetul Bacau, localitatile in care vor fi implementate proiectele sociale care vor fi selectate spre finantare sunt Zemes, Moinesti si Comanesti. Lansarea a debutat cu prezentarea programului „Tara lui Andrei” si a realizarilor acestuia din 2009 pâna azi, a continuat cu descrierea concursului si s-a incheiat cu o sesiune de intrebari si raspunsuri. In competitia „Fabricat in Tara lui Andrei” se pot inscrie fundatii, persoane fizice autorizate, IMM-uri si simpli cetateni, cu conditia sa doreasca sa realizeze un proiect care rezolva o problema sociala. In prima faza vor fi selectati 20 de finalisti, care vor fi ajutati sa scrie planul unei afaceri si vor putea solicita 1.500 de euro pentru a testa fezabilitatea ideii (realizarea unui studiu de piata, realizarea unui prototip etc.). In a doua etapa, vor fi alese 10 planuri de afaceri care vor primi sprijin financiar in valoare totala de 320.000 de euro. Timp de un an, câstigatorii vor fi consiliati gratuit in implementarea afacerii lor. Ultima zi de inscriere in concurs este 4 martie. Toate datele si formularele se gasesc pe site-ul www.taraluiandrei.ro.

„Cei 20 de finalisti selectati in martie vor trece printr-un proces de sapte luni, in care vor fi instruiti sa scrie un plan de afaceri. E un proces din care pot invata foarte multe lucruri. In principiu, ii trecem prin tot ceea ce inseamna o afacere, de la cele mai mici detalii pâna la proiectiile finaciare, lucruri legate de furnizare, productie, distributie, comunicare.“
Raluca Puie, consultant Fundatia NESsT

„Platforma «Tara lui Andrei» inseamna 250.000 de copaci plantati in mai multe comunitati, 6.000 de voluntari care s-au alaturat Petrom, 25.000 de elevi si 1.700 de profesori care au participat la Scoala lui Andrei, 88 de proiecte in valoare de 500.000 de euro, 2.650 de elevi care si-au imbunatatit abilitatile de comunicare si management in taberele Tara lui Andrei.“
Luminita Banasu, business officer Petrom

Meteoritul de la Comanesti

Ovidiu Pauliuc

18 februarie 2013

Explozia meteoritului cazut in Urali, in Rusia, aminteste de un posibil caz similar petrecut in judetul Bacau, la Comanesti, insa la o scara mult mai redusa. Pe 20 aprilie 2006, la ora 9.20, o bubuitura puternica s-a auzit de undeva de sus, in trei judete: Bacau, Neamt si Harghita. Cel mai puternic pare sa se fi auzit pe Valea Trotusului. Autoritatile bacauane si cele din judetele invecinate au confirmat ca e existat un incident, iar anchetarea evenimentului a inceput imediat, dar nu a dus la rezultate certe.

Dupa ce au verificat toate obiectivele industriale din judet, iar zona a fost survolata de elicoptere militare, nu s-a descoperit nimic care sa explice bubuitura. Au fost analizate si variantele unei implozii miniere sau explozia unei pungi de gaz. Autoritatile au incercat in zadar sa afle care ar putea fi sursa puternicului zgomot, asa ca au aparut speculatiile, care au mers de la zvonul ca prin zona ar fi trecut un avion ultrasecret american, la acela ca a explodat un OZN sau ca a cazut un satelit. Cercetarile au fost ingreunate si din cauza ca zona este muntoasa si impadurita pe mii de hectare.

Marturiile localnicilor

Zgomotul teribil a panicat cetatenii, care au asaltat cu apeluri telefonice autoritatile. Marturiile localnicilor au vorbit despre o unda de soc care a facut geamurile sa zanganeasca, de o “bubuitura puternica, urmata de un zgomot ciudat, ca un fâsâit”, de “o bubuitura enorma, fantastica, supraomeneasca”.
Autoritatile au cercetat platforma industriala de la Onesti, exploatarile miniere si petrolifere, dar nu au gasit nimic. “Unii au apreciat ca bubuitura a fost cam la sase-sapte kilometri in aer. Oricum, s-a auzit si la Onesti, si la Bacau, si la Miercurea Ciuc, deci pe o distanta enorma. Eu cred ca a fost vorba de un meteorit care a explodat, s-a dezintegrat in aer”, spunea seful de atunci al Politiei Comanesti, Mircea Chiriac.
Din dispozitia Statului Major al Aviatiei Militare, un elicopter din cadrul Serviciului de lupta si interventie umanitara a “greblat” tot perimetrul Comanesti-Darmanesti, Valea Trotusului, pâna la Onesti. Dupa o ora si 45 de minute de zbor efectiv elicopterul s-a intors la baza, fiindca nu s-a observat nimic suspect.

Opinia specialistilor

Dan Mitrut, vicepresedintele Societatii Astronomice Române, a sustinut si el varianta meteoritului. “Soarta unui corp care intra in atmosfera depinde de masa lui. Daca are câteva zeci de tone, va produce un crater. Daca are doua-trei sute de kilograme, explodeaza la o inaltime de câteva sute de metri deasupra solului. In acest caz, urmele sunt mai greu de depistat, iar daca s-a produs deasupra unei paduri, urmele nu pot fi gasite pe sol, ci in scoarta copacilor”, a declarat Dan Mitrut.
Conform manualelor de astrofizica, un meteorit ce se indreapta spre Pamânt incepe sa se dezintegreze la contactul cu straturile inalte ale atmosferei, inca de la peste 80 de kilometri altitudine. Majoritatea meteoritilor ard complet din cauza vitezei mari si a frecarii intense cu atmosfera, iar la suprafata terestra ajunge doar o pulbere insesizabila. Cei mai voluminosi meteoriti ori ard incomplet, iar fragmente ajung la sol, ori explodeaza la altitudini mari, de ordinul kilometrilor sau zecilor de kilometri. Suflul exploziei ajunge la sol si poate provoca distrugeri ca in cazul Tunguska, din anul 1908, ori mult mai recentul caz din orasele din Ural. Daca insa meteoritul este mai redus ca dimensiuni, de ordinul a un metru diametru sau chiar mai mic, si se fragmenteaza foarte mult, la sol ajunge doar zgomotul exploziei, cum ar fi cazul de la Comanesti.

In Buhusi nu mai exista niciun evreu

Reportaj

Ion Fercu

18 februarie 2013

Potrivit unelor surse, in perioada interbelica ar fi existat in Buhusi chiar si 5.000 de evrei. Daca este adevarat ca astazi exista sapte milioane de evrei in cele doua Americi, cinci milioane in Asia, doua milioane in Europa si o suta de mii in Africa, atunci numarul amintit al evreilor buhuseni interbelici este impresionant. Centru rabinic de referinta, cu sinagoga devenita monument istoric si cu un cimitir important pentru istoria acestei etnii, Buhusi a ajuns astazi un oras fara niciun evreu. Recent s-a stins din viata si ultimul reprezentant al acestei etnii, distinsa doamna Alterescu. Sotul acesteia, David Alterescu, fusese mult timp liderul comunitatii. Faptul ca in Buhusi nu mai exista niciun evreu ne-a fost confirmat de Comunitatea Evreiasca Bacau, dar si de personalitati evreiesti din Israel, unde fenomenul a stârnit nostalgii.

Evreii buhuseni, in roluri-cheie

Evreii buhuseni au avut roluri si statusuri deosebite, fiind economisti, ingineri, profesori, doctori, comercianti, impresari artistici. Pe unii dintre ei ii regasim ca sefi de promotie ai liceului buhusean. La Fabrica de Postav, mai ales, acestia au jucat roluri importante. Actuala strada 1 Mai era cunoscuta mai ales ca strada evreilor. Aici functionau si magazinele pe care acestia le gestionau. Multi dintre ei au emigrat incepând cu anii ’70. Dupa 1990, exodul a continuat. Putinii care au mai ramas s-au stins. Unii dintre ei, intr-o mare, mare singuratate si devalmasie a fiintei. Interesant este faptul ca, dupa ani si ani de zile, unii dintre urmasii evreilor nascuti in Buhusi, stabiliti in strainatate, au solicitat cetatenie româneasca. Unii dintre ei au motivat gestul ca fiind unul de respect fata de tara de bastina a parintilor. In Monitorul Oficial din 20 mai 2009, de pilda, prin Ordinul 1405, au primit cetatenie româna Barel Brucha, fiica lui Cojocariu Simon si Maria, nascuta la data de 5 martie 1927 in localitatea Buhusi, Cooper Mordechai, fiul lui Cuper Zisu si Ana, nascut la data de 4 august 1929 in Buhusi. Vara, mai ales, multi evrei se reintorc in Buhusi pentru a-si revedea locurile natale, pentru a se intâlni cu prietenii, pentru a depune o lumânare la cimitir.

Buhusi, fief rabinic

L-am intâlnit in sinagoga buhuseana pe inteleptul rabin israelian Tobias I., atunci când venit la Buhusi nu numai pentru reculegere, ci si pentru a reabilita acea parte din sinagoga care dadea semne de mare oboseala. Rabinul Tobias ne-a oferit informatii inedite despre istoria evreilor buhuseni: „Exista, astazi, in Israel, o dinastie Rujin. Unul dintre descendentii acestei dinastii a fost primul rabin de Buhusi, Isac Fridman. Rabinul Isac Fridman intemeiase, si el, la Buhusi, o adevarata dinastie (copii, nepoti, stranepoti) care a pastrat opera spirituala evreiasca din Buhusi. Primul a intemeiat aici, pe strada Al.I. Cuza, o curte rabinica. In afara caselor construite pe aceasta strada si de o sinagoga mai veche (care astazi nu mai exista), din apropiere, in urma cu peste o suta patruzeci de ani a fost construita aici sinagoga care dainuie si astazi. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, aici au locuit copiii, nepotii si stranepotii rabinului Isac Fridman. Ultimul rabin de aici, al familiei Fridman, a fost, prin anul 1970, tot un Isac. Acesta s-a mutat in Bucuresti, unica fiica a acestuia a plecat in Israel, unde a intemeiat o curte rabinica. Aceasta este condusa astazi de nepotul rabinului Isac, rabinul Iacob Mendel Friedman”.

Va fi scrisa o istorie a evreilor buhuseni?

Spre sfârsitul verii, in fiecare an, la Buhusi vin in pelerinaj zeci de hasidim (piosi) din lumea intreaga, multi dintre ei fiind urmasi ai dinastiei rabinice buhusene. „Vin, ne-a spus rabinul Tobias I., pentru a se reculege si a se ruga in sinagoga si la morminte”. Astazi, pe lânga români, in Buhusi mai aflam rromi,, germani, maghiari, ucrainieni, chinezi, turci, italieni, sirieni. Prof.univ.dr. Alexandru-Florin Platon, Universitatea „Al.I. Cuza”, cu origini buhusene, s-a aratat incântat de propunerea noastra care viza scrierea unei istorii a evreilor din Buhusi, de catre studenti buhuseni ai facultatii iesene de istorie. Exista o deschidere in acest sens si din partea Comunitatii Evreiesti Bacau. La Buhusi inca mai exista multi oameni, multe locuri, dar mai putine documente, care pot depune marturie pentru o asemenea istorie

Cei mai multi someri, aproape analfabeti

Elena Țintaru

18 februarie 2013

“Pregatiti” pentru munci necalificate

In ciuda masurilor intreprinse pentru ca toate persoanele de vârsta activa sa posede o pregatire profesionala corespunzatoare cerintelor de pe piata muncii, in continuare nivelul de instructie al somerilor este ingrijorator. O dovedeste analiza privind gradul de pregatire a celor peste 15.000 de someri, inregistrati oficial, la finele lunii ianuarie, la Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Bacau. „Persoanele cu un nivel scazut de educatie detin, din pacate, si acum ponderea cea mai mare in totalul celor aflati in cautarea unui loc de munca, ne-a declarat Daniela Balan, consilier superior, purtatorul de cuvânt al AJOFM Bacau. Practic, 71,5 la suta dintre someri au terminat doar invatamântul primar, gimnazial ori profesional. Numai 7,3 la suta au studii superioare iar 21,1 la suta au absolvit liceul ori o scoala postliceala. Dupa mediul de provenienta, somerii din rural reprezinta 63,8 la suta, din rândul acestora cei mai multi fiind cu un nivel scazut de educatie.”

Dar nici calificarea nu garanteaza locul de munca

In acelasi timp, insa, in ultima perioada cele mai multe persoane disponibilizate sunt tocmai din domenii in care se cere o pregatire profesionala deosebita. La nivelul judetului Bacau destul de multi dintre somerii inscrisi in ultima vreme la AJOFM vin din industria de masini si echipamente (lacatus mecanic, electrician de intretinere si reparatii, electromecanic, sudor, strungar, frezor, mecanic intretinere si reparatii, mecanic utilaje, tehnician mecanic, inginer mecanic). Urmeaza transportul si reparatiile auto (mecanic auto, sofer), comertul (vânzator, agent comercial), prelucrarea lemnului (tâmplar, sortator produse), constructiile (zidar, dulgher, zugrav, fierar-betonist, instalator apa-canal, inginer constructii civile, industriale si agricole), industria chimica (operator si laborant chimist), industria extractiva si petrochimica, fabricarea produselor textile si de imbracaminte, agricultura, vânatoarea si serviciile anexe, precum si industria alimentara, restaurantele si alte servicii de alimentatie. Dar printre someri se afla si economisti, juristi consulti, asistenti medicali generalisti, operatori introducere, validare si prelucrare date, contabili, tehnicieni in protectia mediului etc.

Angajari doar in câteva domenii

Si, din nefericire, oferta de pe piata muncii nu acopera nici pe departe aceasta paleta vasta de meserii in care somajul este destul de mare. Potrivit AJOFM, cele mai multe angajari s-au facut in constructii, comert, industria confectiilor din textile, blanuri sI pielarie, hoteluri si restaurante si in domeniul prelucrarilor mecanice. Asadar, majoritatea somerilor nu sunt instruiti, dar si daca ar fi, cel putin in momentul de fata in România, respectiv, in judetul Bacau, nu le-ar folosi, deoarece nu exista locuri de munca pentru cei cu pregatire profesionala competitiva.

Intâlnire regionala a asistentilor sociali

Silvia Patrascanu

18 februarie 2013

„Suntem ultimii dintre bugetari“

Sindicatele angajatilor a cinci directii de asistenta sociala din tara s-au intâlnit cu reprezentantul Ministerului Muncii pentru a discuta despre contractul colectiv de munca si armonizarea salariilor. La intâlnire a fost prezent si Sorin Stan, presedintele Federatiei Nationale „Columna“.

Liderii organizatiilor sindicale din judetele Bacau, Vaslui, Vrancea, Mures si Brasov s-au intâlnit, vineri, la sediul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) pentru a discuta despre contractul de munca pe ramura si o serie de revendicari. Au fost prezenti la dezbateri Iulian Aldea, reprezentantul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale (MMFPS), si Sorin Stan, presedintele Federatiei „COLUMNA”, care este si secretar general al CNSRL „Fratia”. Aceasta este prima dintr-o serie de intâlniri regionale in care vor fi analizate propunerile sindicatelor: “Suntem aici pentru a pune la punct ultimele rafistonari ale contractului colectiv de munca pe care vrem sa-l incheiem in sectorul asistentei sociale”, a declarat presedintele Sorin Stan.

Ministerul Muncii e doar „un ambasador”

Liderii celor cinci sindicate au vorbit despre drepturile angajatilor, despre salariile foarte mici si raspunderile foarte mari pe care le au asistentii sociali, acestia fiind nevoiti, in unele institutii, sa aiba grija de 10-12 copii. Sindicalistii mai cer armonizarea salariilor din cele 46 de directii cu salariile angajatilor din Consiliile Judetene. Iulian Aldea, reprezentantul MMFPS, a afirmat ca sunt sanse ca mare parte dintre propunerile facute de sindicate sa se aplice: „Ministerul Muncii se afla aici in pozitia de ambasador a ceea ce sindicatele considera ca trebuie sa ajunga pe agenda MMFPS si a intregii societatii. Prin urmare, nu vom face decât sa transmitem mai departe propunerile lor si sa acordam tot suportul in ceea ce priveste implementarea.” Ministerul e doar „un ambasador” deoarece contractul colectiv de munca pe ramura va fi semnat pe de o parte de Uniunea Nationala a Consiliilor Judetene (UNCJ), Asociatia directorilor DGASPC, asociatiile municipiilor, oraselor si comunelor, pe de o parte, si sindicate, pe de alta parte. De altfel, nu MMFPS e adversarul “ajustarii” salariilor, ci Ministerul Finantelor Publice.

„E vorba de un contract care, daca s-ar aplica, ar putea sa duca la aplicarea unitara a legii la nivel de tara pentru ca la ora actuala sunt mari discrepante salariale intre diferitele directii de asistenta sociala.“
Sorin Stan, liderul Federatiei “COLUMNA”

„In sfârsit, suntem auziti si asta pe mine, ca lider de sindicat, ma bucura foarte mult. Sper sa facem ceva si sa se vorbeasca despre asistenta sociala asa cum se vorbeste despre sanatate si invatamânt. Noi avem salariile cele mai mici din sistemul bugetar, desi munca noastra e extrem de grea.“
Polixenia Oprisan, liderul Sindicatului “Familia” din Bacau

Irigatii doar pe 0,33% din suprafata agricola a judetului

Economie

Ovidiu Pauliuc

18 februarie 2013

Agricultorii stau si anul acesta la mila natura, fiindca irigatiile au ajuns in cel mai prost stadiu din 1989 incoace. Dupa un an 2011 considerat foarte bun pentru agricultura, urmat de un 2012 in care culturile au fost pârjolite de seceta, anul 2013 va fi tot unul al hazardului, fiindca inca suntem prea saraci ca sa punem irigatiile in functiune. Judetul Bacau are peste 300.000 ha de teren agricol, din care 186.780 ha, teren arabil. Din toata aceasta suprafata, doar circa 25.000 de hectare sunt amenajate pentru irigatii, iar intr-o zi de vara oarecare, cum a fost cazul anul trecut, când seceta a facut ravagii, apa a ajuns efectiv pe doar aproape 700 de hectare. Adica, doar 0,36 la suta din terenul arabil.

Pierderi enorme de pe urma secetei din 2012

Seceta de anul trecut a afectat grav culturile de porumb si floarea soarelui. La porumb, din suprafata totala de 90.200 ha, aproape jumatate a fost afectata de seceta in diferite grade, iar pe circa 3.000 de hectare, gradul de afectare a fost de suta la suta. La floarea soarelui a fost afectata 97 la suta din suprafata. La grâu si rapita, când s-a incheiat recoltarea, s-a constatat ca productiile sunt la jumatate fata de anul trecut. De altfel, marii arendasi din judet, cei care sunt si cei mai interesati sa isi irige suprafetele agricole, au si ei mari probleme cu udarea culturilor, fiindca investitiile sunt uriase. “Avem in asociatia noastra 700 de hectare de teren, iar seceta de anul trecut ne-a facut pagube de zece miliarde de lei. Sunt multe cereri de la oameni ca sa le luam terenurile in arenda, dar le refuzam, fiindca nu vrem sa riscam si mai mult, in conditiile in care terenurile nu pot fi irigate”, sustine Gheorghe Olaru, seful unei asocialtii agricole din zona Sascut.

Sanse iluzorii pentru irigatii imbunatatite

Pâna inainte de 1989, erau amenajate pentru irigatii suprafete agricole ce insumau 200.000 de hectare. Furturile si distrugerile au facut sa dispara zone importante de pe harta irigatiilor. “Acum mai sunt amenajate pentru irigatii circa 25.000 de hectare, din care efectiv se iriga vreo 250 de hectare la Dienet, vreo 600 de hectare la Letea Veche si vreo 200 de hectare la Calugareni”, a spus Mihai Banu, directorul Directiei pentru Agricultura Bacau. Sistemele de irigatii sunt invechite si uzate moral. Conform rapoartelor Directiei pentru Agricultura, pot fi totusi puse in functiune statiile de baza Damienesti, Racova-Filipesti si Itesti, cu sume consistente, si statiile de pompare SPP Tg. Trotus, iar in cadrul sistemului de irigatii Sascut, doua statii de punere sub presiune. Senatorul Dragos Luchian, parlamentar de Bacau si membru in Comisia pentru agricultura a Senatului, a afirmat recent, la o intâlnire cu agricultorii din judet, ca solutia pentru revigorarea sistemului de irigatii este doar un parteneriat public-privat, prin care sa fie accesate fondurile europene destinate acestui sector.

S-a marit taxa de reexaminare la Bacalaureat

Roxana Neagu

18 februarie 2013

La examenul de bacalaureat din acest an, candidatii care provin din promotiile anterioare, ce au sustinut de cel putin doua ori Bac-ul si nu au fost declarati admisi, pot relua examinarile dar dupa ce achita suma de 230 lei (la toate probele), cu 5 lei mai mult fata de anul trecut. Decizia apartine Ministerului Educatiei, care a emis ieri o nota in acest sens. In celelalte cazuri (elevii care au de sustinut doar una sau mai multe probe, la care au fost declarati respinsi in sesiunile anterioare), cheltuielile de reexaminare sunt stabilite diferentiat, in functie de numarul de probe sustinute, cu luarea in calcul a tuturor costurilor necesare evaluarii fiecarui absolvent. Taxa este valabila si pentru candidatii proveniti din invatamântul particular. Inscrierea candidatilor pentru prima sesiune a examenului de Bacalaureat din acest an va avea loc intre 27 si 31 mai. Probele orale incep pe 10 iunie, iar cele scrise pe 1 iulie. Rezultatele finale vor fi afisate pe 12 iulie. In Bacau sunt asteptati sa sustina acest examen aproximativ 6.300 de elevi care in acest an vor finaliza cursurile claselor a XII-a. Din anii trecuti, sunt in evidenta Inspectoratului Scolar Judetean circa 3.000 de candidati.

Cotidianul Desteptarea de luni, 18 februarie, a fost tiparit in doua editii

Deșteptarea

18 februarie 2013

Editia de luni, 18 februarie, a cotidianului Desteptarea, in care a fost prezentata trecerea in nefiinta a lui Dumitru Sechelariu, dar si omagiile aduse de catre cunoscuti, prieteni si familie, s-a epuizat, inainte de prânz. Astfel, a fost tiparita o a doua editie care a fost distribuita in reteaua proprie de difuzare a presei.

A muri inseamna a te muta intr-o stea

Opinii
Editorial

Ion Fercu

18 februarie 2013

Nu l-am intâlnit niciodata pe Seche. Ne cunosteam, probabil, doar din fotografii. Fotografiile, credeti-ma, nu mint niciodata, pentru cei care stiu sa le citeasca. Gândindu-ma la el, acum, când se plimba altfel printre noi, imi aduc aminte de zisa lui Voltaire: „Satira minte cu privire la oamenii importanti, in timpul vietii lor, iar elogiul minte dupa moartea lor”. Motiv pentru care n-am sa-l elogiez. L-as jigni.
A fost iubit, adorat, hulit la nivelul cel mai inalt. Ce-si poate dori mai mult un om? Si hula este un semn de respect. Am vazut tribunele unui stadion arhiplin scandându-i numele si am fost un pic invidios. Seche n-a trait. Pur si simplu a fiintat atât de intens, de vulcanic, incât aveai impresia ca ardea ca o torta; ardea clipele. Pentru el, timpul nu trecea; ardea. Si nu oricum: in flacari de poveste. Seche nu era trup. Era o flacara fara de odihna. Mereu locuit de avânturi, de neastâmpar, de proiecte, a uitat, probabil, uneori, aidoma multora dintre noi, ca omul este cel mai scurt drum dintre viata si moarte, ca boala este modul in care moartea iubeste viata, iar individul teatrul acestei slabiciuni. Alteori, in fotografiile mele, Seche imi apare ca un fluviu nabadaios care niciodata nu poate sta linistit in matca sa; e mereu revarsat peste albie. Cred ca n-a cunoscut ideea de repaos. Prin vene nu-i curgea, cu siguranta, sânge, ci un mare si fara de leac neastâmpar uman.
Am vorbit in nenumarate rânduri cu profesorii copiilor familiei Dumitru Sechelariu si am auzit doar cuvinte de mare respect despre ei. O vorba rea n-am auzit. Nici macar neprietenii n-au indraznit sa cârteasca pe aceasta relatie. O cunosc pe Laudeta Sechelariu si, nu este niciun secret, am o mare admiratie pe caracterul sau de exceptie. Dragostea si moartea, i-as spune lui Seche, sunt singurele elemente prin care omul atinge infinitul. Acum, stiut fiind ca a avut pe cine/de ce iubi si de cine fi iubit, cu siguranta a atins acest infinit. Mort cu adevarat este doar acela de care nimeni nu-si mai aminteste. In cazul lui Seche nu va fi vorba despre asa ceva. El va avea statutul acelor personalitati la care fac referire toti: si cei care sunt, dar si cei care nu sunt de acord cu el. E un reper.
Sunt mâhnit din cauza faptului ca moartea unui om este mai mult treaba supravietuitorilor, decât a lui. Daca lucrurile ar putea sta si altfel, Seche, omul care a trait asumându-si mereu poveri peste poveri, ar lua si povara acestei dureri asupra lui, n-ar lasa-o pe umerii copiilor si sotiei, pe umerii familiei. Dar cred ca familia stie asta si… Si poate ca i-ar linisti pe cei dragi facând haz de necaz, aidoma lui Marin Preda. „Moartea este un fenomen simplu in natura. Doar oamenii il fac inspaimântator”… Si poate ca Seche i-ar mai linisti pe cei dragi si cu vorbele eseistului: „A muri inseamna a te muta intr-o stea”. Steaua in care s-a mutat va fi, neindoielnic, usor de reperat, pentru ca va pulsa altfel, datorita neastâmparului proverbial al locatarului sau… Cei dragi cred ca deja au si vazut aceasta stea…

O viata de OM asa cum a fost

Reportaj

Nelu Broșteanu

18 februarie 2013

Dimineata de februrie isi infige coltii reci in tâmpla in acelasi timp cu sunetul prelung al telefonului. “S-a stins!” Mintea proceseaza cu greu informatia pentru ca e vorba despre un om care stersese moartea din dictionarul propriu si le insuflase tuturor frumoasa lui nebunie. O facuse cu zâmbetul pe buze, bucurându-se mereu fara teama de viata. O facuse cu lacrimi in ochi, suferind si atunci când suferinta era a unui strain. Cafeaua si tigara, ah, tigara!, grabesc recursul la realitate, una care s-a ciobit intr-un colt ce parea de diamant indestructibil la orice presiune si temperatura. Bacaul fara Dumitru Sechelariu? Mda, posibil, insa nu acelasi, nu unul in care sa se creada in acelasi timp naiv si puternic ca se poate visa la zile linistite, in care iti plimbi copiii prin parc, in timp ce parintii tai te privesc fericiti de pe o banca. Un alt telefon. “Este adevarat?” Da, acesta este un adevar, mai degraba o sentinta data unui condamnat la neastâmpar neinteles, o copita azvârlita de bidiviul existentei in pieptul celui ce a calarit mereu fara sa. Ea, inima, i-a jucat ultima festa, a trecut la odihna in timp ce el planuia de zor alte si alte drumuri, mereu convins ca mai este cale lunga pâna la sfârsit. Asta credeau si prietenii, si dusmanii, cu totii molipsiti de puterea unui om ce nu si-a cautat nicodata odihna.

Povestea un brasovean, ca multi altii, ca intr-un drum spre Delta a ramas in pana. Multi soferi au trecut pe lânga el pâna când a oprit un jeep din care a coborât Dumitru Sechelariu si l-a intrebat foarte relaxat ce problema are la masina. “Dom’le, era ditamai primarul Bacaului!” Era deja primarul Bacaului, dar ramasese acelasi saritor la nevoie, indiferent daca nevoia plângea in audiente ca nu are cu ce-si creste copii, reclama mizeria din cartier sau statea de mai bine de o ora la marginea drumului. Si mai era acelasi mecanic auto dinainte de 1989, cel pentru care surubareala sub masina insemna placerea de a face un lucru bun cu mâinile tale. Multi isi aduc aminte de meseriasul Sechelariu, tânarul indemânatic si descurcaret care le repara masinile. Unii l-au intâlnit dupa multi ani si le-a fost greu sa-l salute cu “domnule primar”. Dar au invatat.

Dumitru Sechelariu a facut bani dupa 1989. I-a mers mintea! Inseamna ca a avut-o, nu-i asa? Oricum, mintea aceea nu i-a crescut dupa ce a fost impuscat Ceausescu, ea era la locul ei si pe vremea când in România era aproape o crima sa gândesti. Actritele si actorii Teatrului “Bacovia” din trupa anilor ’80 isi aduc aminte cu placere de sala de jocuri din foaier, fie si numai pentru ca datorita ei reuseau sa-si incaseze salariile amputate de ordinele tovarasilor de la partid prin obligatia ca institutia sa obtina si alte venituri decât cele din prestatiile artistice. Dar Doru era acolo. El si aparatele sale aduse printr-o firma italiana, spectacolele teatrului chiar adunau sali pline de bacauani si nimeni nu se mai plângea ca unul câstiga mai mult cu mintea si munca sa. Culmea este ca, in decembrie ’89, capitalistul Sechelariu a iesit in strada, a intrat si in sediul partidului, ca sa dea jos “orânduirea cea cruda si nedreapta”. “O duceau prea multi greu pe atunci!” Culmea ca l-a sustinut pe un actor al teatrului sa devina seful noii puteri din judet. Apoi s-a retras si i-a lasat pe altii sa devina politicieni si administratori ai treburilor publice. Nu sosise inca vremea lui.

Un camion, doua camioane, trei camioane… Multe camioane pe sosele, toate inscriptionate mare cu numele primei nepoate. “Selena a fost prima firma privata cu acte din tara!” Caraus al vremurilor noi, a invatat rostul afacerilor in tranzitia tulbure unde rechinii nu te iarta la cea mai mica greseala. Cu ochii pe traseele camioanelor a avut timp sa priveasca si in jur, la orasul sau. Degeaba aducea marfa buna daca era vânduta tot ca inainte, ca sa nu mai vorbim de tarabele care deja impânzisera trotuarele si spatiile verzi. Unde e vadul bun? In statiile de autobuz, unde sunt multi oameni! Pe vremea aceea, industria din Bacau inca mai exista si de vreo trei ori pe zi zeci de mii de calatori urcau si coborau. O statie Selena. Inca o Statie Selena. A treia Statie Selena… Curate si luminoase, cu vânzatori amabili, cu rafturi doldora de produse care mai de care mai ochioase, Bus Selena a devenit o afacere de succes. I-a placut si presa, a finantat ziare, a platit cinstit ziaristii, chiar si pe cei care l-au injurat pe urma fara motiv. Pe unii i-a platit din nou, primindu-i cu un zâmbet larg atunci când veneau in fata lui cu fete smerite. A tratat ziarul ca pe o afacere, ca orice capitalist constient ca informatia este si ea o marfa, insa doar daca e adevarata, utila si la timp. Reusise, insa tot nu era multumit. Vedea ca in jur lucrurile nu se schimba atât de repede dupa cum voia el. Poate ca regreta ca atunci, in decembrie ’89, nu a ramas in grupul celor care stau la butoane. Dar nu era prea târziu, politica ii facea cu ochiul, era curtat de partide, insa nu avea incredere. “Voi reusi ca independent!” A reusit in 1996 sa ajunga primarul unui municipiu murdar, cu multi câini, cu strazi proaste si cu o economie care incepea sa se prabuseasca.

I-a placut sa fie primar. Dar nu denumirea functiei l-a motivat, ci posibilitatea de a-si implini un vis. Sa ramâna ceva trainic in urma lui. Sunt de pomina sedintele din primul sau mandat, atunci când consilierii locali erau pur si simplu depasiti de rapiditatea cu care primarul facea schimbarile. Au fost si scandaluri, si amenintari, a trecut peste toate cu un zâmbet sau incruntându-se, mereu convins ca face ce trebuie pentru bacauani. A fost cel care a luat maturoiul din mâna unui angajat la Salubritate, aratându-i cum trebuie sa-si faca treaba. “Asa se face, ai inteles?” Dar acesta era doar semnul nerabdarii sale in fata inertiei. Se gândea deja ca se poate mai mult pentru Bacau. A facut pasul in politica, acolo unde nu s-a simtit niciodata confortabil. Nu avea rabdare sa stea in sedinte, sa dezbata fara rost tot felul de strategii care nu aducea nimic bun oamenilor. De aceea, poate, nu l-au placut niciodata unii “tovarasi de drum”, de aceea a izbucnit de multe ori impotriva ordinelor venite de sus, de aceea i-a sfidat pe unii dintre cei mai puternici oameni ai României. Stia ca are in spate bacauanii. A avut incredere in ei pentru ca i-a privit mereu in ochi, fara sa se teama. Asa cum a avut incredere in cei tineri, carora le-a dat sansa de a deveni politicieni, oameni de adminstratie sau afaceristi de succes. Chiar si când unii dintre ei i-au intors spatele, Dumitru Sechelariu le-a gasit scuze, i-a iertat sincer, cu sufletul incununat de cearcanul dezamagirii. A visat la Bacaul Mare. A vrut apa curata pentru Bacau. A luptat pentru ca in Bacau sa vina bani de la Guvern si de la Uniunea Europeana. A fost necesar? Desigur, insa nu si suficient. Deja in jurul sau se tesea pânza intunecata a tradarii, urzita de profesionisti ai manipularii exersate inca inainte de 1989. A crezut ca toti oamenii sunt buni. S-a inselat! In hoteasca imprejmuire pe care i-au construit-o inamicii publici sau ascunsi, Dumitru Sechelariu a trait linistit, convins ca bacauanii stiu cine le este prieten. Certitudinile nu mai erau indeajuns, s-a ales iluzia.

Dupa 2004, Dumitru Sechelariu a trebuit sa treaca prin cel mai dureros calvar la care a fost supus un român dupa 1989. Acuzatii fara niciun temei, presiuni si chiar santaj, inscenari si fabricarea de dosare – nimic nu a lipsit din panoplia celor care il voiau ingenuncheat. Ani in sir a luptat cu procurorii, cu instantele, cu institutii dusmanoase pentru a-si dovedi nevinovatia. Când credea ca a reusit, o noua avalansa de acuzatii fara temei il loveau. Si din nou pornea la lupta, fara sa a obosi vreodata, intotdeauna purtând barbateste stindardul adevarului. Desi au folosit toate mijloacele imaginabile, cei obsedati sa-l scoata vinovat pe Dumitru Sechelariu nu au reusit. Rând pe rând, instante oneste i-au dat verdict favorabil in toate procesele care i-au fost construite impotriva. Anii de zbucium, amaraciunea adusa de atacurile murdare impotriva sa nu i-au infrânt vointa, insa i-au macinat in interior trupul. A suferit fara sa se plânga, a fost operat si s-a refacut, mereu acelasi om care nu stie sa se supuna in fata minciunii. Pâna la urma, boala si-a infipt clestii nemilosi, retezându-i destinul prea devreme. Timpul va spune despre Dumitru Sechelariu intregul adevar, indiferent de incercarile unora de a purta minciuna ca pe un trofeu. Bacaul si bacauanii vor afla si, cu siguranta, il vor purta in inimi mereu.

A fost odata Sechelariu…

Sport

Dan Sion

18 februarie 2013

Timp de 20 de ani, istoria FCM Bacau a fost strâns legata de cea a finantatorului sau

De sâmbata, 16 februarie, toate povestile cu si despre Dumitru Sechelariu incep cu „A fost odata…”. Si câte n-au fost! In fotbal mai ales! Timp de doua decenii, evolutia fotbalului bacauan s-a impletit cu destinul lui Dumitru Sechelariu. Indiferent ca s-a chemat Selena, AS sau FCM Bacau, echipa fanion a Bacaului a fost asociata cu numele lui Sechelariu. Fix 20 de ani. Din ’92, atunci când echipa infiintata in 1950 a fost preluata de omul de afaceri bacauan si pâna anul trecut, când pasivitatea autoritatilor locale a condamnat-o la disparitie. „E pacat ca 60 de ani de istorie fotbalistica sa se stearga peste noapte. Mi-as dori foarte mult ca municipalitatea sa preia palmaresul si culorile FCM Bacau deoarece aceasta este adevarata echipa de fotbal a Bacaului”, a declarat Sechelariu in august 2012. Dorinta sa si a majoritatii publicului bacauan a fost ignorata insa de autoritati si, prin urmare, FCM Bacau a pierit. Dumitru Sechelariu i-a supravietuit jumatate de an. Asa a fost. Odata…

Lumini, umbre si fratii Skala

„Vezi ca Steve Jobs n-a existat ca inger. Adevaratul respect este sa-l descrii asa cum a trait, cu marile sale umbre”, i-ar fi spus sotia fostului sef de la Apple jurnalistului care ii scria biografia. Dumitru Sechelariu, cel adevarat, care a tras cu pistolul dupa un meci la Moreni, in ’94 si s-a pus in genunchi la Braila, in ’95, anul promovarii, nu a avut nici el aripi. A zburat insa de multe ori alaturi de FCM Bacau. Uneori, mult prea aproape de soare. Cum s-a intâmplat in primavara lui 1993, când Selena a dat campionatul peste cap, invingând pe Dinamo, chiar la Bucuresti, prin golul inscris de Condurache in ultimul minut. Dinamo a pierdut titlul national, iar Sechelariu a câstigat duelul cu generalii si pariul cu un comentator radio care nu putea admite in ruptul capului ca Bacaul moldovenilor Skala (primii frati „stranieri” din fotbalul românesc) poate da lovitura in Capitala. Selena a fost retrogradata apoi, cel mai probabil „la ordin”, dar rezultatul si performanta a ramas in analele Diviziei A.

„Chiar crezi ca te pricepi?“

Si totusi, Dinamo Bucuresti – Selena 0-1 este doar o umbra pe lânga Steaua – AS Bacau 1-5 din august 1996. Cu vreo jumatate de an mai devreme, Bacaul incasase un 5-0 zdravan in Ghencea. „Bai Sachelarie, tu chiar crezi ca te pricepi la fotbal?”, l-au tachinat la protocol fratii Paunescu. Episodul a fost povestit si raspovestit, de fiecare data cu un umor contagios, de insusi Sechelariu: „Ei ma luau in balon, eu taceam, dar in gând nu aveam decât o victorie contra Stelei, eventual chiar in Ghencea, asa ca sa vedem daca ma pricep sau nu la fotbal”. Si a venit acea seara supercalifragilistica de august, in care Bacaul lui Sechelariu, dar si al lui Macea Nedelcu, Jercalau, Pavel si Scânteie a reusit cea mai mare surpriza din intreaga istorie a Diviziei A. Un 5-1 cu care ne mândrim si astazi, la atâtia ani distanta si despre care, mai-mai ca nu ne vine sa credem ca a existat cu adevarat. Steaua a luat pâna la urma titlul, insa nu inainte de a se impiedica si in returul de la Bacau jucat intr-o miercuri de 12 martie si decis de un gol al lui Ionica Serea.

Pe vremea lui

Astea, toate, au fost odata. Si toate pe vremea lui Seche. O vreme in care Bacaul conta in fotbal si nu numai in fotbal, daca ar fi sa largim cadrul discutiei. Dar noi ramânem aici, in dreptunghiul de 105 pe 68 oferit de gazonul -altadata verde- al „Municipalului”. Aici am retrogradat la „baraj”, contra Farului, in fata a 30.000 de oameni si aici, cu lacrimi in ochi, Sechelariu le-a promis suporterilor bacauani „ca vom ramâne in A”, iar dupa doar zece zile FCM Bacau era din nou in prima liga. Aici s-a aprins pentru prima data nocturna in Moldova, aici venea sa joace nationala României si tot aici detinatoarea Supercupei Europei, Galatasary Istanbul era invinsa de Bacaul nostru si al lui Sechelariu. Aici cadeau Steaua, Rapid si Dinamo, aici poposea Cupa Ligii, aici dadea Cursaru gol din „foarfeca” si mereu aici, conform marturiei de acum doua seri a lui Florin Prunea „se bateau fotbalistii pentru a semna contracte cu FCM Bacau. Se platea bine si la timp deoarece Sechelariu isi respecta jucatorii, asa cum isi respecta de altfel toti angajatii”.

Ecoul stadionului

Din pacate, astazi, aici, nu mai e nimic. Nici FCM Bacau, nici fotbal si, de la sfârsitul saptamânii, nici Dumitru Sechelariu. In anii din urma, Seche a jucat meciuri grele. Vorbim strict de fotbal. Mereu in deplasare, mereu in prelungiri, mereu pe muchie de cutit. Retrogradarea echipei la masa verde, in Divizia C, la comanda Primariei, litigiul cu Steaua in „cazul Baciu”, solutionat initial negativ, in tara, de FRF si ulterior pozitiv, la Lausanne, de TAS, iar acum aflat din nou pe rol la nu’s ce Tribunal Federal, infiintarea de catre municipalitate a tot felul de echipe-surogat anti-FCM Bacau… Vara trecuta, când municipalitatea bacauana a refuzat sa preia palmaresul FCM Bacau, semnând practic certificatul de deces al „galben-albastrilor”, Dumitru Sechelariu a primit o noua lovitura. Probabil ca a simtit ca, odata cu echipa, moare si o parte din el. Si pentru ca povestile, in special cele din fotbal, trebuie spuse de la un capat la celalalt, vom incepe cu „a fost odata”, iar ecoul stadionului arhiplin de odinioara ne va raspunde „ca niciodata”.

Adrian Porumboiu: „Un exemplu de onestitate“

Oamenii din fotbal deplâng trecerea in nefiinta a lui Dumitru Sechelariu. „Pur si simplu, plânge sufletul in mine. Am inceput 2013 cum nu se poate mai prost. Mai intâi mi-a murit un frate, iar acum a disparut Dumitru Sechelariu, care mi-a fost si el ca un frate”, s-a confesat finantatorul Vasluiului, Adrian Porumboiu. „Cei care l-au cunoscut indeaproape pe Sechelariu stiu ca a fost un exemplu de onestitate. A fost un caracter deosebit, un munte de om, la propriu si la figurat. Va marturisesc un lucru: de-a lungul vietii, m-am certat cu multe persoane, dar niciodata cu Sechelariu. Eram prea buni prieteni. Mai glumeam, mai ne impungeam, dar niciodata nu ne-am certat. Ultima data am vorbit cu Doru la telefon vineri seara; era de un optimism incurabil. Din pacate, a doua zi dimineata a trecut la cele vesnice”, a declarat Porumboiu.

Chivorchian: „Dispare primul investitor in fotbal“

Fostul presedinte al FCM Bacau in perioada 1996-2006 si actualul conducator al Ceahlaului Piatra Neamt, Gheorghe Chivorchian considera ca, prin disparitia lui Dumitru Sechelariu, fotbalul românesc a pierdut unul din cei mai reprezentativi oameni ai sai. „Doru mi-a fost ca un frate. Am vorbit acum trei zile, era optimist in privinta starii sale de sanatate. Am sperat ca la Viena se va gasi o solutie, desti starea lui nu era deloc buna. Dispare primul investitor in fotbal. Sechelariu este omul care, in urma cu mai bine de zece ani, a propus acel moment zero al curateniei in fotbal”, a precizat Chivorchian.

Un om de sport

Dumitru Sechelariu nu a iubit doar fotbalul. A fost un adevarat om de sport, care a contribuit decisiv la o serie de succese sportive de rasunet in plan national si international. Ales in functia de presedinte al Federatiei Române de Box, omul de afaceri bacauan a revitalizat sportul cu manusi din tara noastra. Sechelariu are meritul de a-l fi convins in 1992 pe Francisc Vastag sa revina in ring, pentru ca in anul imediat urmator, pugilistul sa devina campion mondial. De numele lui Dumitru Sechelariu se leaga si ultimul titlu de campioana nationala din istoria echipei de handbal Stiinta Bacau. Conform marturiei antrenorului din acea perioada a echipei bacauane, Eugen Cucu, acel titlu cucerit de Stiinta in ’92 nu ar fi fost posibil fara sprijinul lui Dumitru Sechelariu. Victoria handbalistelor bacauane a fost socotita atunci drept una impotriva imposibilului, in conditiile in care rivala Stiintei era nimeni alta decit Chimistul Rimnicu-Vilcea, viitoarea Oltchim.
Sechelariu s-a implicat activ si in tenis, dorind sa realizeze in Bacau o Academie de profil de nivel continental. De altfel, doua dintre fiicele lui Dumitru Sechelariu, Mara si Ema au practicat, inca de mici, tenisul. Totodata, Sechelariu a fost si un mare sustinator sporturile cu motor, pasiune transmisa fiului sau, Doru. Multiplu campion national si international de karting, Doru Sechelariu a debutat in automobilism in 2005, concurând pe rând, cu succes, in Formula Renault 1600, in Formula BMW Asia si BMW Europa si Formula GP3. Considerata drept una dintre cele mai moderne circuite de karting din lume, pista bacauana „Selena Motor Sport” a fost o adevarata rampa de lansare pentru pilotii români, printre care si campionul mondial WSK Master Series, Denis Marcu.

Sinistrati la trei ani dupa revarsarea Trebesului

Ovidiu Pauliuc

17 februarie 2013

Patru familii ramase pe drumuri dupa inundatiile din Margineni, din vara anului 2010, se lupta si acum sa isi recupereze investitiile in locuintele distruse de ape. Necazul i-a lovit prima oara in 26 iunie 2010, când Trebesul s-a umflat si a navalit peste cele patru case construite in apropiere. Cinci zile mai târziu, parâul a deversat din nou. Dupa aceste episoade, oamenii s-au imprumutat la banci si au reparat ceea ce apele stricasera, adica parchet, usi interioare, rigips, izolatie exterioara si alte bunuri. Reparatiile s-au incheiat pe 26 iulie 2010, iar ironia sortii a facut ca in dimineata zilei urmatoare, la ora 5, Trebesul sa iasa din nou din matca si sa provoace distrugerile cele mai mari. Apa a ajuns pâna la tavan, mâlul a umplut locuintele, a stricat mobilier si aparatura, iar oamenii au scapat cu viata din calea viiturii findca s-au refugiat in podurile caselor. Practic, au ramas doar cu ce aveau pe ei, iar de atunci duc o lupta continua de supravietuire si pentru a-si recâstiga ceea ce au pierdut, fiindca se conidera inselati.

Joaca de-a zona inundabila

Cele patru case au fost ridicate in 2007 de un dezvoltator imobiliar pe nume Cozma Tocila, de la care cele patru familii le-au cumparat in 2008, cu acte de proprietate in regula. Suma de achizitie: circa 42.000 de euro pentru fiecare casa, bani pe care fiecare i-a obtinut prin imprumuturi bancare. Problema zonei este ca se afla la foarte mica distanta de albia Trebesului si a mai fost maturata de viituri si in anii trecuti. Cu toate acestea, zona nu a fost declarata inundabila si, ca atare, nu figura cu acest statut nici in Planul de Urbanism General al comunei Margineni. Dezvoltatorul a putut obtine astfel toate avizele necesare pentru ridicarea caselor, pe care ulterior le-a vândut.

„Ne-a fost ascuns faptul ca zona este inundabila si ca au fost probleme si in anii trecuti. Dovada este si un act notarial incheiat intre Primarie si dezvoltatorul imobiliar Cosma Tocila, prin care acesta din urma se angaja sa nu ceara despagubiri de la autoritatile locale in cazul in care inundatiile ar fi afectat constructiile sale. Nici de acest act nu am avut cunostinta atunci când am cumparat casele”, spune Florin Vadanovici, unul dintre cei care au ramas pe drumuri si cu banii risipiti in urma viiturii din 2010.

“Nu aveam cum sa il impiedicam pe constructor sa ridice casele acolo, pe pamântul sau, din moment ce avea toate avizele necesare, pentru ca m-ar fi actionat in instanta. O parte din vina pentru situatie o poarta si cumparatorii, care ar fi putut sa se intereseze daca zona prezinta vreun risc. Mai ales ca prin fata caselor trece Trebesul, pe care e frumos sa il privesti cum curge vara, linistit, dar care se poate umfla de la precipitatii abundente. Daca ar fi solicitat la primarie un certificate de urbanism, ar fi aflat toate informatiile despre acel teren”, spune primarul Marcelin Solot. Actul notarial este considerat insa de sinistrati ca dovada faptului ca Primaria stia ca exista riscuri de inundatii si ca le-a ascuns acest lucru, fapt pentru care trebuie sa raspunda in fata instantei de judecata.
Incercarile noastre de a obtine un punct de vedere al dezvoltatorului imobiliar Cozma Tocila au ramas fara rezultat.

Sentinta contestata

Necazul cel mai mare al lui Florin Vadanovici si al acelorlalte trei familii sinistrate este ca au ramas pe drumuri, iar bancile unde au facut imprumuturi, ale caror rate se intind pâna in anul 2038, ii preseaza sa isi achite retantele. “Am achitat pâna acum 20.000 de euro si eu tot nu am unde sa locuiesc”, spune Vadanovici. Pagubitii au actionat in instanta dezvoltatorul imobiliar, Unitatea Administrativ Teritoriala Margineni sI CN Apele Române, pentru a-si recupera pierderile si a cere daune morale. Judecatoria a dat deja o sentinta, in luna decembrie, prin care dezvoltatorul imobiliar a fost obligat la plata a 225.355 lei in favoarea sinistratilor. Primaria Margineni si Apele Române au fost absolvite de vina. Partile au facut deja recurs si procesul se reia la Tribunal.

Victime ale birocratiei

Dupa inundatii, Primaria le-a oferit sinistratilor var, ciment si cherestea, pentru a-si repara o parte din stricaciuni, dar dupa câteva zile le-a cerut inapoi, fara explicatii. Ulterior, nici nu le-a mai permis sinistratilor sa isi refaca locuintele, pe motiv ca zona va fi declarata inundabila. Mai mult, prin Autorizatia de desfiintare 19 / 08.03.2011, Primaria dispune demolarea in regim de urgenta a ruinelor celor patru case, care inca nu a fost dus la indeplinire. “Nu aveam nicio obligatie, dar le-am oferit celor patru familii terenuri in alta parte. Iar calul de dar nu se cauta la dinti”, a replicat primarul Solot reprosului sinistratilor, cum ca noile amplasamente nu beneficiaza de nici bun fel de facilitati.
Primarul Solot accepta, totusi, ca zona prezenta risc de inundatii, dar ca acest lucru nu era stipulat nicaieri in mod oficial, astfel ca nu l-a putut opri pe Tocila sa construiasca. Pe de alta parte, primarul le gaseste o vina si sinistratilor, ca atunci când au cumparat nu s-au interesat nicaieri despre zona respectiva.
Drama o traiesc insa membrii celor patru familii, prinse in hatisul birocratic din mai multe institutii si banuite interese obscure urzite intre cei implicati, familii care au investit sume importante si acum umba prin salile de judecata pentru a-si recupera ceea ce au pierdut.

Elevi si profesori bulversati

Roxana Neagu

17 februarie 2013

Un nou plan cadru in invatamântul primar

Ministerul Educatiei a emis un nou plan cadru pentru invatamântul primar. Un plan care bulverseaza din nou sistemul prin cresterea numarului de ore, obligativitatea de a urma discipline care au fost optionale, dar si prin anumite contraziceri ale Legii Educatiei Nationale in vigoare.

Planul-cadru de invatamânt este un document de politica educationala care cuprinde discipline obligatorii (trunchiul comun) si optionale (la decizia scolii), precum si numarul de ore alocate acestora pe saptamâna. Pentru invatamântul primar este vorba de urmatoarele arii curriculare: Limba si comunicare, Om si societate, Matematica si Stiinte ale naturii, Arte, Sanatate si motricitate, Tehnologii, Consiliere si orientare. Planul cadru propus vrea sa „asigure continuitatea conceptiei privind invatamântul primar, valorificând disciplinele abordate integrat in primii trei ani de studiu”, si anume:
– Matematica si explorarea mediului, care cumuleaza numarul de ore alocat pentru disciplinele Matematica si Stiinte ale naturii;
– Arte vizuale si lucru manual, care cumuleaza numarul de ore alocat pentru disciplinele Arte vizuale si Educatie tehnologica;
– Muzica si miscare.
O alta noutate este numarul de ore prevazut pentru activitatile care urmaresc stimularea dezvoltarii fizice armonioase prin cresterea numarului de ore destinate stimularii motricitatii astfel: 2 ore la disciplina „Educatie fizica” si alte 2 ore la disciplina „Muzica si
miscare” (pentru elevii din clasa pregatitoare, clasa I si clasa a II-a) si 2 ore la disciplina „Educatie fizica” si o ora la disciplina „Joc si miscare” (pentru elevii claselor a III-a si a IV-a.)
In total, sunt obligatorii pe clasa pregatitoare 18 ore/saptamâna (plus 1- 2 de optionale), 19 ore/saptamâna (plus 1 – 2 ore optionale) la clasele I si II-a, 20 ore/saptamâna (plus 1 – 2 optionale) la clasa a III-a si 21 ore/saptamâna (plus 1 – 2 optionale) la clasa a IV-a.
Planul-cadru este postat pe site-ul Ministerului Educatiei pentru dezbatere pâna pe 19 februarie.

Religia devine obligatorie

Conform noului proiect, Religia devine o materie la care copiii sunt inscrisi „din oficiu”, inca din clasa pregatitoare. Disciplina a fost introdusa in trunchiul comun si devine obligatorie daca este aprobat noul plan cadru. Acest lucru ar contrazice Legea Educatiei Nationale care prevede la art. 18 ca „la solicitarea scrisa a elevului major, respectiv a parintilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate sa nu frecventeze orele de religie”.
Proiectul mai arata introducerea ca obligatorie a materiei „Limba moderna“ incepând cu clasa a III-a (2 ore/saptamâna) si continua pe clasa a IV-a (tot cu 2 ore/saptamâna).

„In loc sa invatam copiii sa citeasca si sa socoteasca, facem tot felul de modificari an de an. Nici nu mai stim ce va fi. Mereu schimbari, nimic concret. Si miscarea e necesara, dar eu cred ca mai necesar e sa inveti Limba româna si Matematica.“
invatator de la o scoala din zona centrala a Bacaului

„O alta noutate a acestui proiect de Plan-cadru pentru invatamântul primar o constituie absenta plajei orare pentru disciplinele din trunchiul comun, în scopul asigurarii echitatii si a unitatii de forma. Asta inseamna un numar fix de ore a planului-cadru. In ceea ce priveste orele de miscare si educatie fizica, s-ar putea sa apara probleme pe partea de spatiu pentru efectuarea acestor ore. Sunt unele scoli vitregite la acest capitol, mai ales acolo unde se lucreaza in schimburi sau in sistem alternativ.“
prof. Rodica Leonte, inspector scolar pe invatamântul primar

„Aceasta Religie in scoli a fost mereu o nebuloasa. Important este insa sa se inteleaga ca la aceste ore se invata despre valorile morale din societate – sa ajuti, sa ierti, sa fii bun etc. E vorba de educare, de formare a unei societati. Poate ca sunt si oameni care gresesc, care nu au tact in pedagogie, dar trebuie sa privim problema in ansamblul ei. Si apoi sa nu uitam ca in istoria acestui popor scoala a inceput in pridvorul bisericii.“
pr. Constantin Gherasim

Curtea de Apel pastreaza sistemul „Speak to me”

Geta Panaite

17 februarie 2013

Oficialii de la Curtea de Apel Bacau spun ca sistemul de informare judiciara a trecut perioada de proba, contractul fiind extins pâna in vara. Mai mult, se poarta discutii pentru implementarea sa si la celelalte instante din Bacau. Pâna acum, s-au inregistrat 500 de apeluri.

In perioada urmatoare, bacauanii care vor sa obtina informatii prin telefon despre dosarele pe care le au pe rol ar putea ss o faca nu doar pentru Curtea de Apel cât si pentru celelalte instante. Contractul pentru sistemul „Speak to me” – Interactive Voice Response, o alternativa la portalul instantelor, implementat in toamna anului trecut la Curtea de Apel Bacau, a trecut de perioada de proba. Conducerea institutiei a prelungit contractul pâna in vara acestui an si este in discutii cu firma care detine programul sa-l extinda si la celelalte doua instante din Bacau, respectiv judecatoria si tribunalul. „Speak to me” permite oricarui justitiabial, inclusiv celor cu deficiente de vedere, ca printr-un apel telefonic sa obtina informatii despre dosarul aflat pe rol. Astfel, se pot obtine informatii despre termenele acordate, solutiile pronuntate dar si modalitatile de a primi ajutor public judiciar, informatii despre taxele judiciare de timbru, cum se depun acte la dosar, programul de lucru al instantei sau cel de audiente. Costul lunar pentru acest serviciu este de 1.800 de lei, fara TVA, iar extinderea sa nu va necesita costuri suplimentare. De la implementare si pâna acum s-au primit in jur de 500 de apeluri.

„Serviciul interactiv de informare judiciara «Speak to me», implementat initial pentru o perioada de trei luni, de la 1 octombrie la 31 decembrie 2012, a fost prelungit pâna la data de 1 iulie 2013. De la sfârsitul lunii ianuarie anul curent se fac demersuri pentru implementarea acestui serviciu si pentru Tribunalul Bacau si Judecatoria Bacau, pentru aceeasi perioda, pâna la 1 iulie, fara costuri suplimentare.”
judecator Catalin Serban – purt.cuv. Curtea de Apel Bacau

La ce numere puteti suna

Pentru justitiabilii care nu au acces la internet si nu pot afla stadiul dosarelor de pe portalul instantelor, exista varianta informarii prin telefon. Sunt disponibile trei numere: 0234/202.244; 0234/202.245 si 0234/202.246, care pot fi apelate din orice retea, cu tarif normal. Sunt functionale 24 de ore din 24, 7 zile din 7 si poate prelua mai multe apeluri in acelasi timp. La capatul celalalt al firului este un robot si urmând pasii indicati de acesta se obtin informatiile dorite.

DGASPC Bacau e trimisa la cersit

Silvia Patrascanu

17 februarie 2013

Asistenta sociala, in coada bugetului

Imediat dupa aprobarea Legii bugetului de stat pentru 2013, toti directorii institutiilor publice s-au repezit la anexe, ca sa vada cât li s-a repartizat. Sorin Brasoveanu, seful DGASPC Bacau, are toate motivele sa fie deceptionat: institutia a primit 39,7 milioane de lei, cu 1,54 milioane mai mult decât in 2012, in conditiile in care salariile au crescut cu 15 la suta, in scopul reintregirii promise, iar alocatia de hrana a crescut de la 7,2 la peste 12 lei/zi. Pentru ca toate serviciile si centrele sa functioneze normal, DGASPC are nevoie de 61 de milioane de lei, prin urmare a primit doar 64 la suta din suma necesara. Sorin Brasoveanu a incercat sa afle de la MMFPS cum stau lucrurile: „Au spus ca ne-au asigurat 80 la suta din standardul de cost. Dar care standard? Cel din HG 23/2010, care lua in calcul cheltuielile medii pe 2009. Acele sume nu au mai fost actualizate cu indicele de inflatie. Ne-au dat 80 la suta din acea valoare, ceea ce nu este corect. Trebuia aplicat indicele de inflatie pe 2010, 2011 si 2012, apoi sa calculeze 80 la suta.” A fost trimis sa ceara bani CJ Bacau, in completare, insa e vorba de 21 de milioane de lei, care sunt „foarte greu de obtinut”, daca nu imposibil. Suma minima cu care poate supravietui DGASPC este de 51 de milioane de lei.

Responsabili cu stingerea luminii!

Asistenta sociala isi va da duhul daca nu va primi bani caci beneficiarii nu pot fi hraniti cu aer, imbracati cu frunze si incalziti cu promisiuni. Nici interventiile sau anchetele nu se pot face fara a consuma benzina, lumina, materiale. Ca sa tina serviciile pe linia de plutire, seful DGASPC va trebui sa aplice simultan doua solutii. Prima este reducerea cheltuielilor. In privinta asta, s-au luat masuri inca din 2012: s-au instalat panouri solare pe cladiri, s-au montat centrale cu lemne la Rachitoasa, peretii exteriori au fost izolati termic, au fost montate becuri economice si au fost numiti „responsabili cu stingerea luminii”. Cheltuielile cu iluminatul si incalzirea au scazut cu 10 la suta, desi preturie au crescut. In plus, s-a redus cota de benzina de la 200 la 100 l/luna si s-a facut o economie de 50 la suta la hârtie prin introducerea registraturii electronice. Externalizarea serviciilor de evaluare psihologica a adus o economie de 38 la suta.

Si asistatii sunt cetatenii Bacaului

Si in 2013, DGASPC vrea sa reduca cheltuielile. „Suntem intr-un proces de evaluare tehnica pentru a stabili daca e mai rentabil ca DGASPC sa primeasca energie termica de la CET, iar incalzirea pe gaz sa fie folosita doar in caz de avarie”, arata Sorin Brasoveanu. De asemenea, se renegociaza contractul cu firma de telefonie pentru o reducere de 31 la suta a costurilor si largirea ofertei, astfel incât sa contina mai multe minute si servicii (SMS, internet, fax etc.). Cea de a doua cale prin care poate salva DGASPC este sa se duca in fata consilierilor judeteni cu mâna intinsa si sa le explice ca au responsabilitati si fata de familiile aflate in dificultate, copii, batrâni, persoanele cu handicap si ca acestia sunt vii, exista si au nevoie de ajutor. Iar daca nu cred, sa-i invite pe alesi in comunitatile sarace si in centrele de asistenta, ca sa-i vada cu ochii lor si sa-i cunoasca mai bine.

La nivel national, suma alocata prestatiilor (ajutoare la Legea 416, indemnizatiile persoanelor cu handicap, subventii caldura etc.) reprezinta 80 la suta din bugetul asistentei sociale. Serviciile sociale primesc doar 20 la suta. In judetul Bacau, prestatiile reprezinta 47 la suta. In loc sa previna si sa combata saracia, abuzul, abandonul dezvoltând servicii, Guvernul prefera sa plateasca ajutoare, chiar daca produc dependenta si sunt costisitoare.

Volei feminin / Divizia A1: Bacauancele, tot mai jos

Sport

Dan Sion

17 februarie 2013

Dinamo Bucuresti – Stiinta Bacau 3-0 (17, 20, 18)

Retur de cosmar pentru Stiinta Bacau! Din sase meciuri jucate in acest an, lidera neinvinsa a turului de campionat a pierdut nu mai putin de patru. Ultima infrângere este si cea mai drastica: 0-3 pe terenul lui Dinamo Bucuresti, sâmbata, in runda a 18-a a Diviziei A1. Rezultatul derby-ului a permis lui Dinamo sa urce, pentru prima data in acest sezon, pe primul loc si a coborât Stiinta, tot in premiera, pe treapta a treia a ierarhiei. Practic, mai jos nu se poate pentru studente!

Preluarea, la pamânt

Cu Marian Constantin pe banca tehnica, Dinamo a jucat foarte bine sâmbata, fructificându-si serviciul si aratând ca o pretendenta autorizata la titlu. De altfel, bucurestencele au condus in permanenta pe tabela de marcaj. De cealalta parte, studentele au aratat aceeasi nesiguranta la preluare. In plus, problemele medicale nu i-au permis bulgaroaicei Kremena Kamenova sa joace mai mult de un set, ea cedând locul in partialul secund Crinei Baltatu.

Nicio sansa

„Daca si in play-off vom juca asa, nu vom avea nicio sansa. Eu sper insa ca echipa sa-si revina si sa joace altceva”, a concluzionat antrenorul Stiintei, Florin Grapa, care a utilizat urmatoarea formula de echipa: Miclea – Grigoruta, Rogojinaru, Kamenova, Sobo, Herlea, Iosef, Gaido (libero). Au mai jucat: Staelens, Baltatu, Breab, Sosa si Truta.
Dinamo Bucuresti: Minca, Stefan, Hood, Nucu, Marcovici, Baciu, Valachova (libero). Au mai evoluat: Carbuneanu si Zburova.

Medicina, in urcare

Rezultatele complete ale etapei a 18-a: CSM Lugoj – Volei Alba Blaj 3-2, U Cluj – Unic Piatra Neamt 2-3, Dinamo Bucuresti – Stiinta Bacau 3-0, Medicina – CSM Bucuresti 3-0, CSM Sibiu – SCMU Craiova 3-2. Tomis Constanta a stat.
Programul etapei viitoare (20 februarie): CSM Sibiu – CSM Lugoj, SCMU Craiova – Tomis Constanta, CSM Bucuresti – Dinamo Bucuresti, Stiinta – U Cluj (ora 14.00), Unic – Alba Blaj. Medicina sta.

Handbal masculin / Cupa EHF: Conform asteptarilor

Sport

Dan Sion

17 februarie 2013

SC Magdeburg – Stiinta MD Bacau 33-25 (16-13)

Stiinta MD Bacau a suferit, sâmbata, cea de-a doua infrângere din faza grupelor Cupei EHF la handbal masculin. Dupa esecul de acasa, cu NBC Nantes, studentii au cedat si in deplasarea de la Magdeburg, contra principalei favorite la calificare din grupa D. SC Magdeburg s-a impus cu 33-25 dupa ce a condus in permanenta ostilitatile, insa oaspetii se pot consola cu faptul ca, timp de aproape 45 de minute s-au mentinut in plasa adversarei, pastrând un ecart rezonabil de trei goluri. O diferenta, de altfel, consemnata si la pauza. Ca si in jocul de acasa, cu Nantes, Stiinta a ramas fara suflu pe final, iar Magdeburg s-a distantat la opt goluri, demonstrându-si din plin valoarea. Ca urmare a acestei victorii, echipa germana preia frâiele grupei, pregatind derby-ul de sâmbata, cu HBC Nantes. Pentru Stiinta MD, in schimb, urmeaza jocul de acasa, cu Besiktas Istanbul, de duminica, 24 februarie (ora 20.00), in care elevii lui Eliodor Voica vizeaza primul succes european al anului.
SC Magdeburg: Gustavsson, Eijers – Weber (11 goluri), van Olphen (5), Kneer (4), Rojewski (4), Jureccki (3), Landsberg (2), Grafenohorst (1), Musche (1), Schapsmeier (1), Wiegert (1), Tonnessen, Hornke.
Stiinta MD: Ghita (5), Da Silva (50, Georgescu (3), Ramba (3), Bondar (2), Rotaru (2), Novanc (1), Dospinescu (1), Moya (1), B. Voica (1), Paunica (1).
Aruncari de la sapte metri: 4 (4) – 3 (1).

Dumitru Sechelariu a incetat din viata

Deșteptarea

16 februarie 2013

Sambata dimineata, inima generoasa a lui Dumitru Sechelariu a batut pentru ultima oara. Boala si suferinta au invins, desi a luptat pana in ultima clipa, asa cum a facut toata viata. Familia multumeste medicilor romani si straini care au facut tot posibilul pentru a-l ajuta. De asemenea, le este recunoscatoare tuturor celor care au fost alaturi in aceasta perioada foarte grea.
Dumnezeu sa-l odihneasca!

1...4.3224.3234.324...5.781 Pagina 4.323 din 5.781