duminică, 14 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 3753

Remember Dumitru Sechelariu. O noapte de vara dintr-un veac apus

„Nu ai nevoie de indicatoare!”

Luni, fostul primar al Bacaului, Dumitru Sechelariu ar fi implinit 56 de ani. Mai spre seara, când voi ajunge acasa, voi bea un pahar de Traminer – neaparat de Traminer- din care voi varsa o picatura sau chiar poate mai multe. Si pentru ca e timpul aducerilor aminte si al nostalgiilor, va voi povesti o intâmplare cu Sechelariu.

Din vremea in care Seche era primarul Bacaului, iar Bacaul era renumit pentru curatenia sa. Tin minte ca, la un moment dat, bunul meu prieten Alin Paicu, jurnalist la Evenimentul Zilei, mi-a spus ca „atunci când intri in Bacau, pai stii ca esti in Bacau. Nu ai nevoie de indicatoare! Iti dai seama dupa cât de curate si luminate sunt strazile ca ai ajuns in Bacau si nu in Piatra, Brasov sau Craiova”.

Iar pentru ca strazile sa fie curate si luminate, Dumitru Sechelariu obisnuia sa faca tot felul de controale de noapte prin oras. Unii cetateni, indeosebi taximetristii, mai povestesc si astazi despre raidurile nocturne ale celui care a fost primar intre 1996 si 2004.

Mai intâi beleaua, apoi smotru

Intr-o astfel de noapte- sa fi fost prin ’99 sau poate 2000- Sechelariu a ajuns si la sediul Desteptarii, aflat la acea vreme pe Vasile Alecsandri 63. Povestea mea incepe, insa, in dimineata ce a urmat acelei nopti de vara. Si, daca nu retin bine anul, in schimb asta imi amintesc cu sfintenie: ca era vara.

DSC_8917

Asadar, dimineata, ajungând la redactie, am vazut forfota. Si in curtea interioara, si pe scari, si pe holuri. Ba chiar si in hala redactiei, unde, sincer sa fiu, calcam rar, ca aveam birou separat. Se matura, se strângeau cutii, se aranjau fisete.

Pe moment, am crezut ca ne mutam. Pe bune daca nu! Apoi, indreptându-ma spre biroul nostru, al sectiei „Sport”, am dat nas in nas cu nea’ Petrica, portarul ziarului. „Ce se intâmpla, bre?”, l-am iscodit.

Nea’ Petrica, taran hâtru, cu replica mereu la purtator, mi-a raspuns iute: „Sa traiesti, cavalere, asta se numeste smotru! Ca-n armata. Iar ce-a fost azi noapte s-a numit belea”. Si nea’ Petrica a inceput sa le insire. Chiar ca fusese belea!

Prima vizita nu se uita

In noaptea respectiva, primarul Sechelariu facea un control in zona Garii. La un moment dat, a ajuns si pe strada „Vasile Alecsandri”. Si cum pâna atunci nu calcase niciodata prin sediul cotidianului „Desteptarea”, al carui proprietar era, probabil ca Seche le-o fi spus insotitorilor sai din Corpul de Control al Primariei: „Haideti sa aruncam si pe aici o privire, sa vedem daca totul e in ordine”.

Nu era! „Dracu’, zic dracu’ ca altcineva nu cred sa fi fost, aruncase un ziar mototolit in curte. Si tot dracu’ a facut ca eu sa nu-l zaresc, desi obisnuiesc sa ma invârt prin curtea redactiei cât mi-i noaptea de lunga”, si-a reluat povestirea nea’ Petrica.

Seche a vazut ziarul mototolit. Adica gunoiul. Si l-a luat la rost pe portar. Apoi a intrat in sediu. Iar primul lucru peste care a dat cu ochii a fost o scrumiera cu picior, cam beteaga, plina-ochi cu mucuri de tigari. Si-a iesit din pepeni: „Pai bine, ma, baieti, eu am pretentia ca orasul sa fie luna, iar aici, la ‘Desteptarea’, adica la propria mea afacere, gasesc mizeria asta? Pai se poate asa ceva?”.

Si-a tras nadragii peste pijama

A cerut apoi sa vada birourile. „Sunt incuiate, iar cheile nu-s la mine”, a ridicat din umeri nea’ Petrica. „Da? Bine, atunci sa vina directorul ziarului! Si sa aduca si cheile cu el! Nu ma intereseaza ca e doua noaptea, ca doarme sau ca e plecat din oras. Il astept aici”, a rabufnit Dumitru Sechelariu, trecându-si nervos mâna prin par, dupa cum ii era obiceiul.

„Cavalere, intr-un sfert de ceas, directorul era la ziar. Cred ca-si trasese nadragii direct peste pijama. Odata cu el a venit si administratorul, a venit si seful de la…In fine, s-au aliniat toti barosanii”, mi-a facut cu ochiul nea’ Petrica.

Si a inceput controlul. Birou cu birou. Pas cu pas. La secretariatul de redactie erau hârtii peste hârtii. Machete, printuri, ziare. Pe birouri, pe scaune, chiar si pe jos. „Directorul era fiert. Dar primarul se mai linistise. A spus ca el intelege ca aici e ziar si nu famacie, dar, totusi, deh, orisicât, putina ordine… Dupa care iar s-a aprins!

A intrat la tehnoredactare, unde era prapad ca fusese editie grea. Directorul se facuse mic-mic. Si noi ceilalti, odata cu el”, a oftat nea’ Petrica, intânzând mâna dupa pachetul de tigari. De-abia atunci am realizat pericolul! Si l-am intrerupt pe portar: „Nea’ Petrica, spune-mi, te rog, ca Seche n-a intrat si la noi in birou”. Omul meu a suflat fumul spre tavan: „Ba a intrat, cum sa nu intre? Nu ti-am zis c-a fost belea?”.

Traminer, Stojkovic, Pazvanti

Belea?! Biroul nostru, al celor care lucram la „Sport” era mai mult decât belea. Era… Cum sa va spun? Mai bine vi-l descriu. Pe jos zaceau mereu sticle. Zeci de sticle goale. Ca la ICVA. Trei sferturi din ele, de Traminer si uite-asa ati aflat si ce-i cu Traminer-ul.

sechelariu4

Aveam si câteva postere ca vai de lume. Un Iron Maiden, mostenire de la Dorin Ciulina, parca si un Dragan Stojkovic in tricoul Veronei (dragul de Piksi), sigur un Passarella in versiune El Mundial.

Si ca un facut, toate posterele aveau macar unul din capetele de sus dezlipite, astfel incât incaperea beneficia de penumbra unor ciudate draperii ad-hoc. Pe fiset mâzgâlisem tot felul de mascari. Iar pe un birou statea o Cupa a Presei la fotbal transformata in scrumiera. Imi mai aduc aminte si de un radio-casetofon crapat, de pe vremea lu’ Pazvanti, la care ascultam Slayer cu Lucian Berdila si, ulterior, Cat Stevens cu Sebi Sufariu.

Daca tineam ca radioul sa mearga, propteam de antena un cutit de bucatarie. Iar pe doua dintre birouri sprijinisem coada unui T, transformata in fileu pentru meciurile de tenis pe care le jucam cu un glob verde, de Craciun. Si sus, lânga televizor, urcasem cosul de gunoi; pentru baschet. Cât despre scaune, cred ca fusesera inventariate de Ostap Bender si de maresalul nobilimii, Vorobianinov. Asta era biroul de la Sport.

Zâmbetul de neuitat al lui Seche

„…ca doar stii bine cum arata biroul vostru de la Sport”, ii tot dadea inainte nea’ Petrica: „Si, când am ajuns in dreptul biroului, de teama, directorul i-a zis primarului ca n-are cheia. Ti-ai gasit! ‘Pe mine sa nu ma luati cu vrajeli din astea. Al cui birou e asta? De ce evitati sa-l deschideti? Ce-i inauntru? Pai, daca ziceti ca n-aveti cheia, atunci o sa pun sa sparga usa’, s-a enervat si mai tare Sechelariu.

Nimeni n-a mai zis nimic, iar administratorul a bagat cheia in broasca. A naibii usa, sa fi auzit cum scârtâia când s-a deschis… Ca in filmele de groaza”, si-a pus mâinile in cap portarul. Aveam stomacul ghem: „Si?”.

„Si dom’primar a intrat. I-am vazut profilul: incruntat rau. Han tatar. Apoi a mai facut un pas in incapere. Nimeni nu l-a urmat. Am inlemnit pe hol”. Am ingaimat din nou: „Si?”. Atunci, nea’ Petrica m-a privit tinta, parca pentru a spori dramatismul.

„Pai, dupa câteva ore sau poate ca au fost doar doua-trei secunde, primarul Sechelariu s-a intors cu fata la noi si ne-a zis: ‘Ei, ce ati ramas asa? Hai mai departe, ca asta pare a fi biroul celor de la Sport. Doar ii stiti, sunt baieti veseli, carora le place viata. N-ai cum sa-i schimbi’. Era pentru prima oara in acea noapte când il vedeam pe Dumitru Sechelariu zâmbind. N-am sa-i uit zâmbetul, cât oi trai…

Furtuna trecuse, in sfârsit, si asta numai datorita voua, celor de la Sport”, a incheiat, zâmbind, nea’ Petrica. Asa voi incheia si eu. Cu un zâmbet. Unul trist. Si un strop de Traminer.

Arc peste timp la Colegiul National „Vasile Alecsandri”

    La Colegiul National „Vasile Alecsandri” s-a organizat, sâmbata, o intâlnire emotionanta – 10 ani de la absolvirea liceului a elevilor din clasa a XII-a F, Matematica-Informatica, intensiv engleza. Au fost momente unice de amintiri, surprize, povesti, glume, dar si de lacrimi, bucurie si retrairi a unor clipe care au marcat viata fiecaruia. Radu, Andreea, Andrei, Bogdan, Monica, Razvan sunt doar câtiva dintre elevii de altadata care au spus „prezent” in amfiteatrul colegiului, atunci când profesorul lor diriginte, Mircea Diaconescu, a strigat din nou catalogul.

    „Sunt 10 ani de impliniri si de realizari” a fost concluzia tuturor celor care au onorat invitatia de a participa la acest eveniment. „Eu ii vad in continuare niste copii, desi au crescut, s-au mai maturizat, s-au realizat. Este emotionant sa-i revad pe toti. Sunt elevi care au venit din Austria, altii din Italia, sunt medici, economisti sau mici afaceristi”, ne-a declarat prof. Elena Loredana Ghelasa, director adjunct al CN „V.Alecsandri”.

    „E foarte frumos ce traim acum, aici. Cu jumatate dintre acesti elevi am lucrat inca din clasa a V-a. Vorbim deci de 8 ani in care zi de zi am invatat impreuna. A fost o clasa foarte buna. Poate una dintre cele mai bune pe care le-a avut liceul in istoria lui si ma bucur sa-i vad azi foarte bine pe toti, realizati si impliniti. Pe unii nici nu-i mai recunosc. Le urez bafta in continuare”, a adaugat emotionat si prof. Mircea Diaconescu. Petrecerea a continuat pâna seara târziu, la un restaurant din afara orasului.

    „Este ultima mea promotie, in calitate de director. Acum 10 ani si eu imi luam ramas bun de la colegiul pe care l-am condus tot 10 ani pentru ca am iesit la pensie. Dar generatia lor, 2000 – 2004, a fost perioada in care am avut cele mai mari realizari, alaturi de ei. Cu ei si urmare a rezultatelor obtinute de ei am primit titlul de Colegiu pentru acest liceu, tot atunci am deschis si Codul de Onoare cu deviza «Demnitate responsabila, respect pentru om si devenirea lui». Sunt aici prezente acum trei generatii – a mea, 1965, si eu fiind elev al acestui liceu, a lor, 2004, si a celor din prezent, 2014. Este foarte frumos sa ma revad cu ei, mai ales ca toti sunt «olimpici» in felul lor, pentru ca s-au realizat in diferite domenii. Sper sa-i mai revad si peste alti ani.”
    prof. Margareta Neacsu, fost director al colegiului

    „Eu am terminat Administratie Publica, Dreptul si Managementul Afacerilor, iar acum lucrez in Austria, la o firma de constructii. Am fost in «Alecsandri» din clasa a VII-a. Aici m-am format pentru viata, aici am crescut si acum aplic in viata ce am invatat alaturi de profesorii mei minunati.”
    Monica Neagu, absolventa 2004

    „Sunt casatorit, am o fetita, sunt implinit si foarte fericit ca ne-am reunit cu totii. Am terminat Facultatea de Stiinte Bacau, iar acum lucrez in vânzari. Am asteptat aceasta intâlnire, ma bucur ca ii vad pe toti asa cum erau acum 10 ani.”
    Razvan Anastasoaie, absolvent 2004

    „Am ales Medicina, iar acum sunt la rezidentiat pe Cardiologie in Spitalul Judetean Tg.Mures. Ma bucur enorm sa-mi revad colegii si profesorii. Pe multi dintre ei nu i-am mai intâlnit in cei 10 ani care s-au scurs de la terminarea liceului, un liceu care mi-a dat mult curaj pentru a porni in viata cu dreptul.”
    Andreea Barcan, absolventa 2004

    Un nou examen pentru profesori – Definitivatul 2014

      Au trecut emotiile pentru absolventii de gimnaziu si de liceu, iar acum incep altele, dar pentru profesorii care azi sustin examenul de definitivat, sesiunea 2014. In judetul Bacau s-au inscris 364 de candidati, dar numai 325 au fise valide.

      Ceilalti 39, care nu au dosarele aprobate si nu pot sustine proba scrisa. Dascalii admisi au trecut cu brio si de probele orale – inspectiile la clasa. De la ora 10.00, profesorii care participa la examenul de definitivat intra salile de concurs.

      Pentru tot judetul, Definitivatul se organizeaza intr-un singur centru – Colegiul Tehnic de Comunicatii „N.V.Karpen” din Bacau. Aici se sustine proba scrisa pentru toate disciplinele de examen.

      Fara calificativul de Definitivat, candidatii nu pot profesa in sistem. Afisarea rezultatelor va fi pe 19 iulie (la centrul de examen si pe site-ul examenului national de definitivat).

      Zeci de bacauani s-au plâns de probleme la bancomate

      Nu de putine ori, utilizatorii bacauani ai bancomatelor s-au confruntat cu situatii in care ATM-urile nu au functionat cum se cuvine. Unora li s-a intâmplat sa nu le elibereze sumele solicitate sau sa le dea mai putini bani decât au cerut, in vreme ce altora le-au blocat cardurile in bancomat ori le-au modificat soldul in urma operatiunilor succesive, desi suma nu a fost eliberata.

      Insa, cel mai des, s-a intâmplat sa le fie eliberate chitante de pe care nu se poate citi nimic, intrucât s-a terminat tusul din imprimanta ATM-ului. Toate aceste neajunsuri i-au determinat pe clientii bancilor sa se adreseze Protectiei Consumatorilor, in scopul rezolvarii lor.

      „Cred ca, lunar, ni se adreseaza cam 2 persoane cu astfel de plângeri. Deci, intr-un an, sunt câteva zeci. In aceste cazuri, in general, le recomandam sa se adreseze bancilor cu o cerere pentru anularea tranzactiei. Acestea au termen ca in 30 de zile sa le satisfaca aceste cerinte, in caz contrar, intervenim noi”, a precizat Alin Nastasa, seful Comisariatului judetean al Protectiei Consumatorilor (CJPC) Bacau.

      Au mai fost si situatii in care, din cauza nefunctionarii bancomatului in parametri normali, clientilor bancilor sa li se retina cardul in automat intr-o zi de weekend, acestia fiind obligati sa nu poata folosi instrumentul de plata pâna saptamâna urmatoare, la reluarea programului de catre banca. In toate cazurile amintite mai sus, Protectia Consumatorilor le recomanda clientilor sa isi numere banii scosi de pe card, verificând, totodata, soldul. Daca apar diferente intre numerarul eliberat si suma solicitata, este bine sa fie anuntata banca.

      Concursul pompierilor voluntari a ajuns la final

        În perioada 9 – 11 iulie, pe Stadionul Municipal Vaslui a avut loc etapa interjudeteana a concursurilor profesionale ale Serviciilor Voluntare si Private pentru Situatii de Urgenta de la localitati si operatori economici, fiind organizat de Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „Podul Înalt” al judetului Vaslui.

        Au participat echipaje din Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava si Vaslui. Bacaul a fost reprezentat de Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta al orasului Tg. Ocna si de Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta al SC Chimcomplex Borzesti.

        Loturile au avut de trecut probele pista cu obstacole pe 100 m, stafeta 4×100 m si dispozitivul de interventie.

        Dupa doua zile pline de concurs, bacauanii n-au reusit sa urce pe podium. La categoria Servicii Voluntare pentru Situatii de Urgenta, lotul din Tg. Ocna a obtinut locul V, iar la categoria Servicii Private, echipajul de la Chimcomplex s-a clasat pe ultimul loc. Primii clasati, pompierii din Iasi si Suceava, vor merge la etapa nationala.

        A cazut in fântâna si a murit

          Un barbat, in vârsta de 60 de ani, din comuna Blagesti, a murit dupa ce a cazut in fântâna.

          Cadavrul a fost observat de un localnic care a anuntat politia din sat.

          Trupul acestuia a fost transportat la morga pentru efectuarea necropsiei si stabilirea cauzei mortii, insa, se pare, ca a fost vorba de un accident si nu sunt suspiciuni cu privire la decesul acestuia.

          Avem un muzeu. Ce facem cu el?

          Palatul Ghika din Comanesti a fost retrocedat cu aproape doi ani in urma mostenitorilor proprietarului. Imobilul este fosta resedinta de vara a familiei Ghika, ridicat în 1890 si poarta semnatura arhitectului Albert Galleron (cel care a proiectat Ateneul Român si Palatul Bancii Nationale a României).

          Paltin Sturdza, nepotul marelui boier si om politic Dimitrie Ghika, a câstigat procesul purtat în ultimii ani cu Primaria Comanesti, Curtea de Apel Bacau a decis ca Paltin are calitatea de mostenitor si de aceea i se cuvin, de drept, atât Palatul Ghika, cât si parcul ce-l înconjoara.

          Nu intram in istorie, este cunoscuta destinatia Palatului dupa nationalizare: scoala, liceu, Casa Pionerului. De pe 1 decembrie 1983 aici a fost înfiintat Muzeul de Etnografie si arta “Dimitre Ghika Comanesti“, cu piese etnografice din microzona Trotusului de munte ( Palanca-Dofteana ) si lucrari de pictura contemporana româneasca provenite din patrimoniul Muzeului de Arta Bacau.

          “Palatul nu este in administrarea noastra, insa avem acolo, in custodie, peste 1000 de piese de patrimoniu de etnografie si 150 de opere de arta plastica, semnate de mari artisti români. Am primit instiintarea de retrocedare, mai repede sau mai târziu, va trebui, cred, sa ne recuperam patrimoniul. Ce o sa facem cu el, este intr-adevar, o mare problema, deoarece spatii nu mai avem”
          Mariana Popa, director al Complexului Muzeal “Iulian Antonescu” Bacau.

          Situatia Palatului Ghika si a Parcului din Comanesti nu este înca clarificata. Paltin Sturdza nu a decis soarta Palatului si implicit, a Muzeului de Etnografie si Arta, dar, a lasat de înteles ca este dispus la o colaborare cu autoritatile locale.

          “Legal, Palatul si Parcul nu ne mai apartin. In urma discutiilor cu reprezentantul mostenitorului am cazut de acord ca acest obiectiv sa-si pastreze destinatia. N-am incheiat niciun act, a fost doar o intelegere verbala. Suntem in cautarea unei solutii pentru acest muzeu, atunci când va trebui sa eliberam spatiul”, ne spune si Viorel Miron, primarul orasului Comanesti.

          Timpul trece, atât orasul Comanesti, cât si Complexul Muzeal Bacau nu au solutii, iar o intelegere verbala nu tine loc contract.

          Solutii pentru Muzeul din Comanesti

          Din documetarea noastra nu se intrevede, in prezent, nicio solutie. Conform “traditiei” românesti, ne alarmam doar atunci când simtim viscolul din spate. Mai sunt doar doi ani si noul proprietar al Palatului Ghika ar putea sa-si faca cunoscut intentiile.

          Directorul Complexului Muzeal este sceptic. “Mai intâi ar trebui exploarate variante in zona, tot in Comanesti sau in alt oras, cum ar fi Moinesti. Abia dupa aceea sa ne gândim la readucerea patrimoniului in Bacau. Convingerea mea este ca locul acelui patrimoniu, adunat din zona Trotusului este pe Valea Muntelui”, spune Mariana Popa.

          Ce spune primarul municipiului Moinesti despre posibilitatea de a prelua patrimoniul de la Comanesti, expus acum in Palatul Ghika?

          “Nu m-am gândit. Nu vreau sa ma pronunt, in conditiile in care Comanestiul, sunt sigur, nu a epuizat toate variantele. Este problema lor si nu cred ca nu o pot rezolva. Insa, daca s-ar pune o asemenea varianta, eu sunt dispus sa discutam. Cine nu si-ar dori un asemenea muzeu in oras?”
          Viorel Ilie – primar al municipiului Moinesti

          Timpul trece, si nu in favoarea celor care au de luat o decizie. Pentru a nu ajunge in situatii limita, ceea ce, cu siguranta, va naste solutii anapoda, cea mai urâta fiind ca intreg patrimoniu de la Comanesti sa fie aruncat intr-un beci, cum s-a mai intâmplat, Consiliul Judetean ar trebui sa cheme la aceasi masa toate partile.

          Dragostea

          Poate ca, in cele din urma, marele nostru salvator este, in acest infern terestru, dragostea, acel sentiment minunat care inseamna afectiune puternica fata de parinti, copii, Familie, prieteni, parteneri romantici, Divinitate, animale, obiecte, frumos…

          Un filosof mi-a spus ca dragostea este ceva mai mult decât un sentiment, fie el chiar si coplesitor. Dragostea autentica inseamna a lua o hotarâre, a formula o judecata de valoare, a te angaja intr-o promisiune. Sentimentele vin si se duc, uneori. Dragostea autentica e plamadita insa si din alte esente: judecata mintii lucide si vointa caracterului.

          Ori de câte ori asez sub lupa sufletului meu dragostea, acest minunat sentiment care ne ajuta mereu sa ne ridicam din nenorocitul loc pe care-l numim esec, ma gândesc neaparat la seraficul Aliosa, personajul dostoievskian caruia pacatosul sau frate ii spune cu lacrimi in ochi, ca si cum s-ar adresa unui Mesia personal: “E destul sa stiu ca existi undeva pe lume, ca sa nu-mi fie lehamite de viata!” Uneori, mi se pare ca nu exista declaratie de dragoste mai minunata. Tocmai de aceea o repet mereu copiilor, nepotilor mei…

          Alteori imi fuge gândul la declaratia sublima de dragoste pe care Liviu Rebreanu i-a facut-o viitoarei sale sotii: “Te iubesc pentru ca te iubesc, si nimic mai mult; te iubesc numai pentru ca te iubesc; aici incepe iubirea. Iti multumesc din suflet pentru ca te iubesc: acesta este cântecul iubirii. Omul indragostit nu zice te iubesc pentru ca esti oachesa; nici te iubesc pentru ca esti buna. Omul indragostit zice: te iubesc nu pentru ca esti oachesa, cu toate ca esti buna si te-as iubi chiar daca ai fi blonda sau daca ai fi rea”.

          Si la Dante imi fuge gândul, atunci când ma intreaba cineva ce este dragostea: “Te iubesc si te voi iubi intotdeauna, iar daca si dupa moarte oamenii se iubesc, te voi iubi si eu, si mai bine cu tine in iad, decât fara tine in paradis”. Ceva mai tulburator, ca declaratie de dragoste, nu poti afla, probabil, decât in vorbele lui Dostoievski: ,…cred ca nu e nimic mai frumos, mai profund, mai simpatic, mai rational, mai barbatesc si mai desavârsit decât Hristos (…)

          Daca cineva mi-ar dovedi ca Hristos este in afara de sfera adevarului, as prefera sa ramân mai bine cu Hristos decât cu adevarul”. Si daca pacatosul de mine n-ar sti ca apostolul Pavel a spus celebrele sale vorbe – “Si de as avea darul proorociei si tainele toate le-as cunoaste si orice stiinta, si de as avea atâta credinta incât sa mut muntii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt” – as zice ca lumea este saraca, saraca, saraca, jefuita de suflet si fara repere…

          Juramântul lui Ipocrit

          Fenomenul a luat amploare in ultimii ani pentru ca organele Statului au privit fara sa intervina. Imperii financiar-medicale au luat fiinta si i-au imbogatit pe patroni nu pentru ca acestia ar fi avut cine stie ce aptitudini manageriale si nici pentru ca ar fi fost niste genii medicale. Ci, pur si simplu pentru ca patronii-medici au stiut cum sa fure.

          Au decontat retete pe numele mortilor, au cerut bani pentru medicamente din care doar 10% ajungeau la bolnavi, au umflat pretul procedurilor, ajungând, ca preotii, sa ia bani si de la vii si de la morti. Si daca au vazut ca medicii se imbogatesc pe seama statului si a pacientilor, asistentii au zis ca pot si ei.

          Si nu vorbim aici doar de clasica spaga ceruta in spital ca sa-ti faca o injectie sau sa-ti dea un cersaf; vorbim de un adevarat santaj: vrei sa traiesti, plateste! Asa s-a ajuns ca niste asistenti sa decida cine primeste sânge si cine nu: dadeai milionul, primeai flaconul.

          Ca medicii iau spaga o stim, ca asistentii si femeile de serviciu din spitale sunt, uneori, de o nesimtire crunta si cer bani pentru orice, asta o stim si, uneori, intelegem, chiar daca nu suntem de acord. Insa nesimtirea a ajuns prea departe si nu mai poate fi explicata doar prin salariul mic al cadrelor medicale. In momentul in care te substitui lui Dumnezeu si decizi cine traieste si cine moare, deja s-a depasit o granita.

          Ne plângem de ani de zile ca sistemul sanitar este subfinantat, medicii si asistentii fac greve si mitinguri, dar nu i-am auzit niciodata sa se plânga de colegii lor care furau sistemul.

          Sa spuna ca nu-si pot face datoria pentru ca banii necesari pentru medicamente sau instrumentar sunt sifonati de firma unui medic sau a unui asistent. Ca, in loc ca medicamentele sa ajunga direct la spital, mai trec, inainte, printr-o alta firma. Ca clinica X cere decontarea de medicamente impotriva cancerului in suma mai mare decât cer trei judete la un loc. Ca asistentii cer bani pentru sângele de transfuzii.

          Pentru ca in România, Juramântul lui Hipocrate a devenit ipocrit.

          Fotbal/ Liga a III-a: Aerostar suna adunarea

          Dupa un parcurs aproape perfect in play-out-ul Ligii a III-a, urmat de o vacanta de o luna si jumatate, Aerostar suna din nou adunarea.

          Sub comanda aceluiasi antrenor, Cornel Elisei si, in linii mari, cu acelasi lot de jucatori, exceptiile numindu-se Boghian si Dobos, care nu vor mai continua sub culorile „aviatorilor”.

          Bacauanii se vor reuni astazi, la ora 10.30, iar poimâine, de la ora 17.30 vor sustine deja primul meci al verii.

          Si inca unul oficial: la Bârlad, contra vasluienilor de la Vitis Suletea, in faza intâi a Cupei României Timisoreana. In aceeasi faza a competitiei, CSM Moinesti va intâlni, tot in deplasare, pe FC Panciu, in timp ce FCM Dinamo Onesti va avea cale libera catre turul urmator.

          Războiul bate la porțile Donețkului

            Prima rachetă a căzut în grădină. A treia a aruncat în aer trotuarul din fața porții casei, care s-a răsucit în urma exploziei, dar a doua a lovit pridvorul de la intrare, proiectând o schijă în spinarea soției lui Vladimir Piskunov.Ea nu a supraviețuit, relatează într-un reportaj de la fața locului agenția de presă France Presse.

            Sâmbătă, spre ora 16:00, o ploaie de rachete s-a abătut asupra acestui cartier periferic din Mariinka, orășel ocupat de rebelii proruși și limitrof suburbiilor vestice ale Donețkului, marea metropolă din estul Ucrainei aflat sub controlul separatiștilor.

            În strada Liubovici, o casă a ars în întregime. Un capăt de pat din fier înnegrit iese din ruinele încă fumegânde. Patru persoane au murit, ucise de bombardamentul de sâmbătă, potrivit mărturiilor culese duminică.

            Un focos de rachetă este încă înfipt în sol aici. Potrivit unghiului, el pare să indice faptul că tirul venea din sud, acolo unde sunt poziționate forțele guvernamentale ucrainene, scrie France Presse.

            Cele două tabere dau vina una pe alta pentru responsabilitatea bombardamentelor, dar pentru Vladimir Piskunov, care arată în sufrageria sa o serie de schije metalice din oțel și lungi de câțiva centimetri, nu există nici cea mai mică îndoială.

            Petro „Poroșenko (președintele ucrainean) și armata îmi vor da socoteală pentru asta”, lansează el cu o mânie rece. „Eu sunt un simplu muncitor, dar acum îmi voi îngropa soția și mă voi lupta. Cum să trăim împreună după aceasta?”.

            Acest miner de 39 de ani și soția sa, care avea 32 de ani, au făcut-o să plece pe fiica lor de 12 ani la părinți, din motive de siguranță, iar ei au rămas să păzească locuința.

            Potrivit angajaților spitalului regional din Donețk, opt victime ale atacului de sâmbătă au fost transportate la morgă, în majoritate femei. Și cel puțin trei răniți au fost spitalizați în stare gravă.

            Autoritățile separatiste au semnalat șase morți într-un precedent bombardament asupra Mariinkăi în noaptea de vineri spre sâmbătă.

            Aleksandr, care preferă să nu-și spună numele de familie, trece într-o mașină. Nici el nu are îndoială asupra originii tirurilor. „Ei (forțele guvernamentale) au bombardat civili care nu aveau nicio vină. Pentru ce?”

            Niciun obiectiv militar evident nu era vizibil duminică dimineața în cartier și locuitorii asigură că nu a existat nici în cursul atacului, chiar dacă Mariinka este situată în zona rebelă.

            Valetina a părăsit cartierul sâmbătă cu puțin timp înainte de ora atacului. Această pensionară din poliție se întoarce acasă pentru a evalua pagubele, sub șocul că războiul a putut să lovească astfel centrul mediului său cotidian.

            „Fiul meu și fiica mea au plecat, eu îi înțeleg, dar cred că datoria mea este să rămân”, spune ea. Cu lacrimi în ochi, ea este convinsă de responsabilitatea Kievului. „Ceea ce face Poroșenko nu este bine”, mai adaugă ea, citată de agenția de presă menționată.

            AGERPRES

            p1 14 07

              p1

              FOTO: Se demoleaza fabrica de bere

              Fosta fabrica de bere Margineni este demolata in aceste zile, se pare, pentru a valorifica cele 11 hectare de teren pe care s-a intins.

              Popasul Trebes a cumparat activele fabricii Margineni (cladiri si utilaje), pentru suma de circa opt milioane de euro anul trecut.

              Fabrica Margineni a fost infiintata in 1895, când a functionat aici o fabrica de spirt. In 1966 a fost data în functiune Fabrica de bere din Bacau, care si-a capatat rapid renume national.

              Societatea Bere Lichior Margineni a fost privatizata si preluata de Altun Maya Istanbul din Turcia (devenita ulterior Nicoren LLC) în toamna anului 1998, când a fost vândut un pachet de 51% din actiuni.

              În perioada 1999 – 2001 au fost acumulate datorii de peste 600 de miliarde de lei vechi la creditori, inclusiv la bugetul de stat. A fost declansata procedura de reorganizare judiciara si a falimentului, prin constatarea starii de insolventa, în primavara anului 2003.

              Întârzierile în aplicarea reorganizarii întreprinderii au accentuat declinul acesteia, datoriile au crescut, iar majorarile de întârziere la plata lor s-au adaugat sistematic, în suma de 160 – 200 de milioane de lei pe zi.

              Curtea de Apel mentine sechestrul pe averea primarului Stavarache

                Curtea de Apel Bacau a decis respingerea contestaţiei formulate primarul Bacaului împotriva Ordonanţei emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Bacău, prin care s-a pus sechestru pe averea sa.

                Romeo Stavarache a fost obligat si la plata unor cheltuieli de judecata in valoare de 200 de lei. Decizia este definitiva.

                Primarul Bacaului, impreuna cu alti doi oameni de afaceri, sunt arestati preventiv intr-un dosar in care se vorbeste de luare de mita.

                Potrivit DNA, în perioada 2008 — 2011, Romeo Stavarache, direct sau prin intermediul celorlalți doi inculpați, a pretins și primit de la patru oameni de afaceri mai multe sume de bani.

                Astfel, la începutul anului 2008, primarul a pretins de la administratorul unor societăți comerciale să îi fie remis 50% din valoarea decontată de Primăria Bacău aferentă fiecărui stâlp de iluminat public la care firma administrată de acesta efectua lucrări în baza contractului încheiat cu această instituție, valoare ce era de 38 de euro/stâlp.

                În baza acestei solicitări, în perioada martie 2008 — octombrie 2011, Romeo Stavarache a primit, prin intermediul mai multor societăți comerciale și asociații sportive, suma totală de 810.670 lei.

                În luna ianuarie 2009, Romeo Stavarache a pretins de la un alt om de afaceri suma de 150.000 de lei, pentru ca societății comerciale administrate de acesta să îi fie atribuit un contract privind executarea de lucrări tehnico-edilitare. Banii au fost primiți în două tranșe, prin intermediul unei asociații sportive.

                În luna aprilie 2009, Romeo Stavarache a pretins de la același om de afaceri, 10% din valoarea unui contract de antrepriză generală încheiat între această societate și Agenția Națională pentru Locuințe București, având ca obiect construcția unui bloc cu 45 de locuințe în Bacău, lucrare în valoare de 2.688.769,90 euro, inclusiv TVA.

                În baza acestei solicitări, în perioada aprilie 2008 — septembrie 2011, Romeo Stavarache a primit de la omul de afaceri, prin intermediul mai multor societăți comerciale și asociații sportive, suma totală de 1.259.789,03 lei.

                De asemenea, în luna martie 2010, Romeo Stavarache i-a solicitat administratorului unei societăți comerciale să încheie contracte de publicitate cu o anumită firmă, pentru ca primăria să își execute în mod corespunzător obligațiile ce decurgeau din contractul de gestiune al serviciului public de salubrizare a municipiului Bacău încheiat cu această societate. În baza acestei solicitări, au fost încheiate două contracte în lunile martie 2010 și aprilie 2011, în baza cărora omul de afaceri a plătit sumele de 40.000 lei și, respectiv, 30.000 lei.

                În perioada martie — aprilie 2009, împreună cu o altă persoană, Romeo Stavarache i-a solicitat unui om de afaceri suma de 100.000 lei cu titlu de sponsorizare a unei asociații sportive, în schimbul eliberării unui certificat de urbanism, bani care au fost primiți în data de 24 aprilie 2009.

                Cadavru pescuit in canalul de fuga

                  Cadavrul unui tanar a fost scos, astazi, de pompierii bacauani din canalul de fuga al hidrocentralei Bacau.

                  Se pare ca este vorba de tanarul dat disparut acum cateva zile de familie si care a incercat sa se scalde in canal si n-a mai aparut la suprafata.

                  Corpul tanarului a fost recunoscut de familie si a fost preluat de Serviciul de Medicina Legala in vederea efectuarii necropsiei.

                  Atletii de la CRRN Racaciuni au obtinut argintul la competitia „Relay Run around Europe”

                    Echipa Centrului de Recuperare si Reabilitare Neuropsihiatrica Racaciuni (CRRN) din Bacau a inregistrat rezultate notabile la competitia „Relay Run around Europe”. Anul acesta, au fost concursul a fost organizat in sapte etape care s-au desfasurat intre Leipzig (Germania) – Rynica (Polonia), in perioada 28 iunie – 5 iulie 2014.

                    „Relay Run around Europe” a fost urmat de a 54-a editie a Decatlonului care a avut loc in Rynica – Polonia, in perioada 6-8 iulie. Probele decatlonului au constat in alergare 50 m si 200 m, saritura in lungime, saritura in inaltime, sut la poarta, aruncarea greutatii, aruncarea mingii de oina, aruncarea la cosul de baschet, bocce, golf.

                    Competitia s-a desfasurat anul acesta sub sloganurile „Europa unita”, „Impartaseste bucuria cu noi” si „Suntem la fel”, ele avand rolul de a promova ideea de integrare, unitate si colaborare. ” Aceasta manifestare a fost organizata de Integrative Meeting of Friends si s-a desfasurat intre sapte localitati.

                    In total, atletii cu dizabilitati au parcurs 700 km. La decatlon, unde au participat noua echipe, atletii bacauani au obtinut locul II, o cupa si mai multe medalii. Acest concurs a fost ca o terapie pentru ei, iar faptul ca au primit premii si le-a fost recunoscuta munca, a contat foarte mult”, declara Marian Vatamanescu, purtator de cuvant la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bacau. Atletii de la CRRN Racaciuni au declarat la intoarcerea in tara ca desi a fost o competitie foarte solicitanta, ei sunt foarte entuziasmati.

                    A pătruns în intersecție pe roșu și a lovit un autoturism care circula regulamentar

                      La data de 12 iulie a.c., în jurul orei 00.30, pe strada Mărăşeşti din Bacău a avut loc un eveniment rutier în urma căruia două persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale.

                      Din primele cercetări efectuate la fața locului a rezultat că un tânăr de 25 de ani, din comuna Balcani, care conducea un autoturism pe strada Mărăşeşti, din Bacău, la intersecția cu strada Spiru Haret nu a respectat semnificaţia culorii roşu a semaforului electric și a intrat în coliziune cu un autoturism condus regulamentar de un bărbat de 30 de ani, din Bacău.

                      În urma coliziunii a rezultat avarierea celor două autovehicule şi vătămarea corporală a conducătorului auto de 30 de ani și a pasagerului din autoturismul său, un bărbat de 43 de ani. Cei doi au primit îngrijiri medicale la Spitalul Județean de Urgență bacău, fără a fi necesară internarea lor.

                      Ambii conducători auto au fost testaţi cu aparatul etilotest, iar rezultatele au fost negative.

                      În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

                      Depășire neregulamentară urmată de accident rutier cu victime

                        Polițiștii au fost sesizați la data de 11 iulie a.c., în jurul orei 21.30, despre producerea unui eveniment rutier cu victimă în localitatea Marginea, din comuna Oituz.

                        Din primele cercetări efectuate la fața locului a rezultat că un bărbat de 54 de ani, din Tg.Ocna, în timp ce conducea un autoturism pe DJ.116 A, în dreptul unui imobil a efectuat o depăşire neregulamentară pe marcaj longitudinal continuu, într-o curbă la stânga, și a intrat în coliziune frontală cu un autoturism condus din sens opus de un bărbat de 55 de ani, din comuna Pîrgăreşti.

                        În urma impactului conducătorul auto de 55 de ani și cele două pasagere din autoturismul său, de 17 și 42 de ani, au fost transportați la Spitalul Onești pentru îngrijiri medicale.

                        Ambii conducători auto au fost testaţi cu aparatul etilotest, iar rezultatele au fost negative.

                        În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

                        Accident cu o caruta la Oituz

                          La data de 11 iulie a.c., în jurul orei 20.30, pe DN 11, în localitatea Oituz, s-a produs un eveniment rutier cu victime.

                          Din primele cercetări efectuate a rezultat că un localnic de 78 de ani, în timp ce conducea un atelaj hipo pe un drum comunal, a pătruns pe DN 11 fără să se asigure, moment în care a fost acroşat de un autoturism, condus de un bărbat de 38 de ani, din aceeași comună.

                          În urma impactului, conducătorul atelajului hipo a fost transportat la Spitalul Oneşti pentru îngrijiri medicale și a rămas internat.

                          Ambii conducători au fost testaţi cu aparatul etilotest, iar rezultatele au fost negative.

                          În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

                          Accident cu victima in Pasajul Revolutiei

                            Polițiștii au fost sesizați la data de 11 iulie a.c., în jurul orei 14.00, despre faptul că la Spitalul Județean de Urgență Bacău s-a prezentat o persoană de sex masculin care afirmă că a fost victima unui accident rutier.

                            Din primele verificari efetuate a rezultat că în jurul orei 10:00, o femeie de 37 de ani, care conducea un autoturism pe strada Mihai Viteazul din Bacău, în drepul intersecției prevazută cu sens giratoriu spre Pasajul Revoluției, a surprins și accidentat un bărbat de 57 de ani, care se afla pe partea carosabila.

                            Conducătoarea auto s-a prezentat la Poliția Municipiului Bacău, unde a declarat evenimentul rutier cu mentiunea că victima a refuzat sesizarea organelor de poliție.

                            Aceasta a fost testată cu aparatul etilotest, iar rezultatul a fost negativ. Pietonul nu a putut fi testat cu aparatul etilotest, însă i s-au recoltat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

                            În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârsirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.