luni, 22 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 3513

Memorialul „Mircea Nedelcu”, o reusita

Prima editie a Memorialul „Mircea Nedelcu” s-a dovedit o reusita. Si nici nu putea fi altfel! Competitia dedicata fostului fotbalist si antrenor bacauan, stins din viata in toamna lui 2001, a reunit sâmbata, la baza sportiva „Play”, numerosi fosti colegi de generatie sau elevi ai celui cunoscut sub denumirea de „Macea” Nedelcu.

De la Corneliu Costinescu la Nicolae Vatafu, de la Teodor Stet la Petre Grigoras, de la Daniel Scânteie la Cristi Ciocoiu, de la Gabi Hodina la Vasile Vamanu, cu totii au tinut sa fie prezenti la Memorial. „Ma bucur ca am reusit sa strângem laolalta nume care au dat greutate fotbalului bacauan”, a declarat organizatorul evenimentului, Ionut Vetrea, cel care a jucat primul sau meci in Liga I in toamna lui 1997, sub comanda lui Mircea Nedelcu: „Nu am sa uit niciodata ca datorita lui nea’ Macea am debutat in A la un meci intre FCM Bacau si Resita lui Cristi Chivu”.

Prima editie a Memorialului, care a fost arbitrata de Vasile Ferica, a fost câstigata de Coriolan. Având in Robert Puscasu drept cel mai bun fotbalist al turneului, Coriolanul lui Gabi Bojescu s-a impus in finala cu 8-4 in fata celor de la Play Ultra Boys. Acestia din urma, intariti cu romascanii Bebe Braescu si Ionut Furtuna, au dat recital in grupa, unde, spre satisfactia „managerului” Fan Paladi, au remizat, 6-6, cu „fostele glorii” Capusa, Haisan, Jercalau si Dobos, pentru ca ulterior sa o surclaseze cu 4-1 pe campioana judetului, Oz-Er Golden Boys.

Rezultatele Memorialului „Mircea Nedelcu”

Grupa A: Orion Call- Ad Hoc Moinesti 2-1, Coriolan -Ad Hoc 6-0, Coriolan – Orion 6-2. Grupa B: Play Ultra Boys – Old Boys 6-6, Oz-Er – Play Ultra Boys 1-4, Old Boys- Oz-Er 3-8. Finala mica: Orion- Oz- Er 3-5. Finala mare: Coriolan – Play Ultra Boys 8-4.

Box/ Cupa României, Seniori: Doua medalii de aur pentru bacauani

Pugilistii bacauani s-au intors cu doua medalii de aur de la Cupa României de Seniori incheiata sâmbata, la Braila. La 60 de kg, Maike Cioaca (SCM Bacau) s-a impus cu 3-0 in fata pitesteanului Flavius Iacob, in timp ce la super-grea, Mihai Nistor (CS Stiinta Municipal) a câstigat prin KO tehnic in repriza intâi in fata lui Tiberiu Porcoi (CSM Ploiesti).

Alti doi sportivi pregatiti de Relu Auras si-au adjudecat argintul: la 69 kg, Irinel Olaru a fost invins de braileanul Marian Pita, cu 2-1, iar la 81 kg, Alexandru Machedon a cedat cu 3-0 in fata dinamovistului Andrei Aradoaie, laureat in 2014 cu aur la Europenele de Tineret de la Zagreb.

Oneștiul, în zodia Norocului

De când se stiu, românii tot joaca la loterie. In jocul acesta, al hazardului, au intrat vrând-nevrând si onestenii, mai ales dupa ce aproape toata industria locala a intrat la apa. In zecile de agentii existente in tot orasul intra zilnic sute de pasionati ai acestor jocuri de noroc. Putini, insa, ies cu zâmbetul pe buze, dar cu totii nutresc speranta ca, intr-o zi, vor da lovitura vietii la loterie.

Unii o fac din pasiune, altii, insa, sunt impinsi mai mult de speranta unui câstig semnificativ care le-ar lua de pe cap definitiv grijile vietii. Din pacate, nu multi dintre jucatorii onesteni s-au si imbogatit in urma acestei pasiuni. Tanti Virginia Sandu este o pensionara din localitate care, de ceva timp, a fost atrasa de mirajul Loteriei. Nu se inhama la sume mari, nu-i permite pensia, dar tot joaca 10-15 lei la doua saptamâni.

„Ca orice român, vreau si eu sa scap de griji. Nu pot sa spun ca mi-e foarte greu, mereu am fost optimista, pentru ca stiu ca sunt altii cu adevarat necajiti. Dar, daca s-ar intâmpla sa câstig ceva mai multi bani, nu am sa-i folosesc eu. O sa le dau copiilor si nepotilor mei, ca sunt strabunica”, marturiseste femeia. Aflu ca a fost cadru medical si acum are grija de o femeie bolnava, ca sa-si completeze veniturile. Din când in când, aude ca inca un concetatean a dat lovitura la loterie. Se bucura pentru ei, la gândul ca ea va fi urmatoarea pe lista norocului. „O sa vedeti, mai e putin si o sa prind si eu norocul de picior. Si nu-i mai dau drumul”, ne atentioneaza pensionara.

Pensionarii, clientii fideli ai Loteriei

De la un timp, insa, norocul pare sa fi intrat de-a binelea in casele onestenilor. Cel putin, judecând dupa „loviturile” date de pasionatii jocurilor de noroc. Astfel, numai in prima luna a acestui an, in conturile unor bacauani au intrat sute de mii de lei noi. Pe lânga marele câstig de peste 900.000 de lei la tragerea Noroc incasat de un pensionar, alti doi onesteni se pot bucura de sume insemnate omologate de Loteria Româna.

„Un jucator a nimerit combinatia norocoasa la categoria a II-a a jocului 6 din 49, câstigând 147 milioane de lei vechi. Si asta cu un bilet gata completat. Un altul a prins bila de 100 si a obtinut 50 de milioane de lei vechi, cu un bilet necâstigator la 6 din 49 pe care l-a depus in urna noastra. Inca, nici nu vroia sa-l trimita si i-am recomandat macar pentru fata lui sa faca asta. Si, iata, a prins bila cea mare”, povesteste angajata unei agentii loto de la Onesti.

De 50 de ani, cotizeaza la loterie

In unitatea de la G-uri, in fiecare zi, intra si ies sute de jucatori. Cei mai multi joaca un bilet sau mai multe si pleaca, urmând sa se intoarca sa verifice rezultatele tragerilor sau, eventual, sa ridice micile câstiguri. Altii, insa, mai zabovesc sa plaseze câteva zeci de lei si la pacanele.
Pe aici, trec, insa, si clienti cu vechi state de plata la Loterie. Printre ei se numara si Ghita Ganea, pensionar care, pe 23, implineste 75 de ani. E tecucean de origine, dar locuieste la Onesti de 54 de ani. De prin ’61.

„Când am venit in Onesti, nici pantofi nu aveam in picioare”, rememoreaza pensionarul. A lucrat, initial, pe la combinatul chimic din Borzesti, dar s-a pensionat acum 10 ani, de la Primaria din Onesti, unde a prestat vreo 30 de ani. Era seful „Oficiului juridic”. I-a prins pe toti primarii, de la Tanasescu, Ghinet pâna la Lemnaru. „Ghinet s-a prapadit acum câtiva ani. Era retras in Bacau. I-am trimis si eu o coroana”, spune batrânul. Acum, se bucura ca are o pensie bunicica ce-i permite, printre altele, sa mai joace si la loto.

„Joc de 50 de ani la loto, dar fara sa prind vreodata lozul cel mare. Am câstigat la Pronosport, când eram elev la Scoala medie tehnica de la Câmpulung Muscel. Am mizat pe meciul Dinamo-Minerul Petrosani si am pus X. Am prins câstigul de la categoria a III-a, nu mai stiu exact cât, dar era o suma frumusica, mai ales ca eram elev.” Ghita Ganea, pensionar

Nici jumatate dintre proprietarii de câini nu i-au microcipat

    Florin Velisar

    Anul trecut, guvernantii au decis sa introduca obligativitatea microciparii câinilor. Masura a devenit obligatorie de la 1 noiembrie 2014, când autoritatea sanitara veterinara a demarat si o campanie de vaccinare antirabica a câinilor din gospodariile populatiei la nivel national.

    Asadar, acest fapt a presupus nu doar imunizarea patrupedelor, ci si identificarea si înregistrarea lor, prin atasarea unui microcip, ca parte a strategiei de gestionare a întregii populatii canine din România.
    „Actiunea de vaccinare antirabica este obligatorie si va fi efectuata doar la câinii identificati prin microcipare si însotiti de carnet de sanatate.

    La nivelul judetului Bacau ar fi cam 100.000 de câini, dintre care pentru circa 40 la suta stapânii lor au facut aceste demersuri de vaccinare si microcipare. Termenul final ar fi luna martie, dar cred ca nu se va putea incheia actiunea, din motive ce tin exclusiv de finantele proprietarilor.

    Pentru ca vaccinarea este suportata, intr-adevar, de stat, dar microciparea ajunge undeva la 15 lei, in mediul rural, iar la oras, dublu sau chiar mai mult, depinde de fiecare cabinet in parte. Or, de exemplu, un batrân de la tara, care are in gospodarie unul sau mai multi câini, este posibil sa nu dispuna de atâtia bani. Si nici pentru eventualele vaccinuri care trebuie facute animalului”, a declarat dr. Vlad Gheorghita, purtatorul de cuvânt al Directiei Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Bacau.

    Cert este ca identificarea cu microcip a câinilor cu stapân se face numai de catre medicii veterinari de libera practica din unitatile medicale veterinare de asistenta, înregistrate conform legii. Prin urmare, proprietarii câinilor care nu au urmat aceasta procedura au obligatia sa prezinte medicilor veterinari animalele, documentele si informatiile de identificare necesare atât pentru câine, cât si pentru proprietar.

    Pentru fiecare patruped identificat si înregistrat, medicul veterinar elibereaza proprietarului un carnet de sanatate cu serie si numar unic, iar pentru câinii care parasesc teritoriul României se elibereaza un pasaport, la solicitarea proprietarului, suplimentar fata de carnetul de sanatate. Carnetele de sanatate si pasapoartele se completeaza si se elibereaza exclusiv de catre unitatile medicale veterinare de asistenta.

    „Din punctul meu de vedere, proprietarii de câini au fost destul de receptivi fata de aceasta obligativitate. La mine, vin, sa zicem, cam 20-30 in fiecare luna, semn ca a avut efect popularizarea facuta in luna ianuarie vizavi de aceasta problema”, a declarat Florin Velisar (foto), medic veterinar, proprietarul unei clinici pentru animale.

    Patru zile de cosmar pentru zeci de familii care locuiesc pe strada Castanilor

      Locatarii revoltati din cauza frigului ii cer socoteala presedintelui de asociatie/ Foto: Ramona Ionescu

      Cosmarul locatarilor din blocul nr. 7 de pe strada Castanilor a luat sfârsit sâmbata la prânz. Zeci de familii au stat in frig de marti, dupa ce au cedat tevile de tur-retur aflate in subsolul scarii G. Dupa doua zile in care au indurat temperaturi greu de suportat, oamenii au inceput sa se revolte.

      „Este inadmisibil sa stam atât in frig. Ni s-au imbolnavit copiii din cauza frigului pentru ca nu avem alta sursa de caldura”, ne-a spus o locatara. Oamenii nu au tinut cont de faptul ca in tot acest timp, Ioan Ceobanu, presedintele Asociatiei de proprietari nr. 92, a cautat o firma de specialitate care sa intre in subsolul blocului si sa remedieze avaria.

      Presedintele s-a lovit in prima faza de refuzul angajatilor unei firme si a trebuit cautata o alta solutie. A fost contactata o alta societate, iar angajatii acesteia s-au apucat in sfârsit de lucru. Au taiat tevile gaurite, le-au scos la suprafata, au sudat altele la loc, insa, din cauza conditiilor improprii din subsol, lucrarile au durat peste asteptarile locatarilor. „Au fost inlocuiti 12 metri de teava. Sase pe tur, sase pe retur.

      Factura finala a fost afisata la toate scarile de bloc. Cei aproximativ 2.200 de lei ceruti de firma trebuie achitati de toti locatarii care primesc agent termic in sistem centralizat. Oamenii trebuie sa inteleaga faptul ca repararea instalatiilor defecte de pe casa scarii sau de la subsolul imobilului reprezinta parti comune si acest lucru implica participarea tuturor locatarilor la plata facturii”, a explicat Ioan Ceobanu.

      Pentru ca o parte dintre locatari si-au montat centrale de apartament, iar unele apartamente sunt nelocuite, fiecare familie trebuie sa plateasca pentru serviciile prestate câte 50 de lei. Pentru a scapa de astfel de probleme generate de imbatrânirea conductelor, proprietarii ar trebui sa se gândeasca in perspectiva la schimbarea tuturor tevilor aflate la subsolul blocului. Abia atunci vor scapa de pierderi si vor plati un consum real.

      Revolta in comuna Gârleni: „La 16 kilometri de oras, nu avem asfalt, canalizare si apa”

        Locuitorii din Surina-Gârleni sustin ca primarul Valentin Flenchea nu face nimic pentru ei si ca au ajuns de râsul vecinilor: „Uitati-va cum e la Hemeius, cum arata comuna lor! Primarul Mihaila e de la noi, din Gârleni, dar s-a insurat acolo!” Oamenii ne duc sa vedem o cladire crapata, de pe care tencuiala a cazut, dezgolind caramizile rosii ca niste rani. „Acesta e dispensarul medical. Inauntru e bine, prin grija doctoritelor, dar afara e o ruina! Veniti sa vedeti drumul din Surina! E jale, tot e rupt, bombardat, iar canalizarea, inceputa acum vreo cinci ani, s-a umplut cu pamânt”, acuza Florin Arsenie.

        „Eu fac sesizari din ianuarie cu privire la starea drumurilor, se plânge Ramona Buzinco. Am solicitat sa fie asfaltate si strazile spre Racila, Paladesti si Cocorasti!” Reteaua de canalizare din Gârleni, nefinalizata, „a costat un million de euro, sustine consilierul Emil Râncu. La Lespezi e terminata, dar nu functioneaza!”

        Sunt multe nemultumiri caci, in 14 ani, „nu s-a facut nimic, nimic!” Ramona Buzinco a mai sesizat „lipsa trotuarelor si a salii de sport la scoala, sala care a existat, dar a fost transformata in clase pentru gradinita.” Masina de salubritate nu a venit câteva luni inainte sarbatori, asa incât „a fost ridicat gunoiul cu tractorul primariei si dus in coada lacului. E plin de gunoaie pe marginea canalului”, arata Nicolae Postolache, sustinut de corul acuzatorilor. „Nici acum nu se respecta programul de ridicare a deseurilor”, adauga protestatarii.

        „Sa ne faceam treaba in stuf”

        Oamenii sunt extrem de suparati. Aratând gropile pe care trebuie sa le ocoleasca cu masina, Arsenie isi aminteste: „Primarul a zis ca noi, cei din lunca, nu meritam asfalt!” Nici de canalizare nu au nevoie locuitorii din Surina: „A zis sa ne facem treaba in stuf”, marturiseste Constantin Gunea, revoltat de dispretul edilului. „In 2009 s-a sapat si s-au montat conducte, dupa care, nimic! Au venit asta-toamna, au lucrat ceva, apoi au disparut. S-au furat tevi, iar caminele de vizitare sunt sub gunoaie”, acuza Toma Panaite. „Aici sunt banii nostri! Toti banii nostri, cu care nu s-a facut nimic”, se infierbânta Gunea.

        Primarul: „Credeti ca am avut bani si nu am asfaltat?”

        Primarul Valentin Flenchea recunoaste ca multe aspecte sunt reale, dar adauga ca reclamantii refuza sa vada si lucrurile bune: „Am facut 7,5 km de drum prin PNDL, iar in 2014 am desfacut proiectul initial in doua grupuri, in functie de populatie.” A tinut cont de numarul locuitorilor, iar satul Surina, mai mic, a fost amânat. In 2015, prioritar e drumul din Paladesti, unde s-a tinut licitatia pentru 2,2 km. „Credeti ca am avut bani si nu am asfaltat? intreaba Flenchea. Din bugetul local, care e foarte mic, nu putem asfalta toate drumurile. Anul acesta am primit cu 6 miliarde de lei vechi mai putin decât in 2014, totusi am alocat 2 miliarde pentru drumuri. Vom mai lua 1,9 miliarde din excedentul bugetar.” Daca era execedent „de ce nu a asfaltat in 2014?”. Oricum, banii vor merge la Paladesti, nu la Surina.

        Raspuns: “Sunt liberi sa viseze!”

        Canalizarea a fost inceputa pe OG 7, dar comuna Gârleni nu a mai primit bani ca sa o termine. Nu sunt datorii, dar nici bani ca sa fie finalizata. Conducta din Surina va transporta apele rezultate in urma tratarii apelor la Statia de epurare. Nici vorba de canalizare, asa cum cred petentii. „Oamenii sunt liberi sa viseze. Si eu visez”, marturiseste Flenchea, apoi adauga: „Pâna in 2017, toata comuna va avea apa si canalizare, pe un proiect al ADIB”, afirma edilul, cam nesigur. Cu deseurile s-a intâmplat asa: „Am avut contract de 30.000 de euro cu firma de salubrizare, dar cantitatea de deseuri a depasit suma pentru ca oamenii pun de toate in saci: boasca, rumegus, crengi.” In toamna, banii erau consumati, iar contractul, licitat la 30.000 de euro, nu putea fi modificat, chiar daca erau bani. Concluzia? Estimarea a fost gresita.

        „Acum s-a rezolvat, a fost incheiat un nou contract”, afirma Flenchea, care are raspunsuri la toate acuzatiile. „Pentru dispensar s-a depus cerere de finantare”, insa pentru sala de sport nu sunt bani. De altfel, acesta e leit-motivul: „Nu avem bani”. Primarul a fost in opozitie mereu, chiar si pe vremea lui Tariceanu, sustine el. „Avem buget de austeritate, nu pot sa-mi permit sa fac investitii”, declara Valentin Flenchea. Va face, in 2015, drumuri pe PNDL, renovari pe CNI, canalizare cu bani de la Guvern, daca va primi. Oamenii, insa, si-au pierdut rabdarea: „E primar la al IV-lea mandat. La 6 km de oras, nu avem asfalt, apa si canalizare. Mai mare rusinea!”

        Vagabonzi si derbedei, la puscarie cu ei

        In lume, vezi tot soiul de oameni, multi fara caracter, care se comporta ca atare, in toate situatiile, chiar si atunci când s-ar cuveni – vorba-ceea – sa lasi „ciocul mai moale”. Sotia de multe ori ma dojenea prieteneste, spunându-mi ca nu toata lumea trebuie si poate sa fie ca mine. E drept, numai ca pe mine comportamentul asta grobian nu doar ca ma dezgusta, ci ma si revolta, asa cum probabil s-a intâmplat si intr-o comuna din judet, unde localnicii si-au scos nemultumirile la marginea drumului.

        Nefericitii sunt suparati pe edilul care le conduce comuna de vreo patru mandate (ma-ntreb de ce atâta amar de vreme, când putea fi debarcat, frumos si lautareste, dupa primii patru ani), timp in care, spun ei, primarul a prosperat, iar comuna a ramas undeva la coada…vacii. Se plâng mai ales cei care au avut nesansa sa prinda radacini prin catunele situate departe de drumul asfaltat al civilizatiei, nasul lor neavând voie sa adulmece nicidecum gudronul din pavaj.

        Dispensarul e ruina, drumul ca dupa bombardament, trotuare, nu mai zic, caci lipsesc cu desavârsire, iar canalizarea-i neterminata (aici miroase de la o posta a lucru necurat si, in mod cert, va ajunge si pe la nasucurile celor de la DNA).

        Invocând un buget de austeritate, care nu-i permite sa faca investitii, si folosind un vocabular de birjar de tara, asemenea unui chelner caruia nu-i lasi ciubuc, primarul ii trimite sa se slobozeasca in stufaris sau, de ce nu, direct pe tarla. Fireste ca tupeul asta tipic „ba-e-tilor da cartier” nu va duce nicicum la calmarea spiritelor, dimpotriva ii va atâta mai abitir pe protestatari, adâncind si mai mult groapa in care va sfârsi tristul personaj de la primarie.

        Pentru ca, sa fim seriosi, au cazut si mai pica, inca, mari capete de pe la Bucuresti (spre satisfactia multora de strigau in cor „La puscarieee!!!”), darmite al unui biet sef de comuna din sarmana Moldova. Ma gândesc ca or fi destule motive cu care sa-l agate, in atâtia ani de când pastoreste comuna, nu cred sa nu fi calcat nitel mai mult spre laterale, macar odata, un smen sa fi facut, unul mic, zic. Caci, se stie, locul indivizilor obraznici si penali care s-au suit deasupra gramezii, impartind la fiecare patru ani mici electorali, e acolo, la Mititica, si nu printre oameni.

        Iar când va fi sa-si doreasca unul sa-i ia locul la primarie, cetatenii sa caste mai bine ochii, inainte sa arunce hârtia de vot in urna. Altfel, ne intâlnim din nou la marginea „suselei”.

        Cine a tras?

        Se implineste un an de la „victoria” din Piata Maidan. O victorie care a fost generata de un misterios tir care a ucis, deopotriva, forte de ordine si protestatari.

        Impuscaturile, care au fost punctul determinant al unei manifestatii care era pe punctul sa se stinga, au ramas neelucidate pâna astazi. In vreme ce actualul Guvern al Ucrainei il acuza pe fostul presedinte ca ar fi responsabil pentru mortii din Piata Maidan, BBC a descoperit ca multe din gloantele ucigase au fost trase din zonele ocupate de protestatari.

        Ramân la ceea ce am spus si anul trecut: Maidanul a fost sponsorizat de Occident pentru a rasturna regimul de la Kiev si a-l inlocui cu unul marioneta care sa poata fi manevrat de la Washington. Fara mortii provocati de impuscaturile misterioase, Maidanul ar fi sucombat; ca si in cazul României, in decembrie 1989, tirurile care au ucis manifestanti si politisti au determinat o schimbare a perceptiei publicului referitoare la eveniment si au determinat caderea regimului.

        A urmat clasica demonizare a “dictatorului” fugit, expunerea bogatiilor acestuia si, evident, acapararea Puterii de catre liderii revoltei.

        Spre deosebire de România, unde scânteia aprinsa la Târgu Mures in martie 1990 a fost stinsa relativ repede, in Ucraina provocarea unui conflict inter-etnic a reusit. Si nu doar rusii trebuie blamati pentru asta, ci si Kievul, care a facut tot ce i-a stat in putinta sa puna paie pe foc.

        Sa ne amintim ca, dupa ce au preluat Puterea, liderii Maidanului au decretat, intre altele, si suspendarea dreptului de folosire a limbilor regionale. In Donetk, populatia a iesit in strada sa protesteze, numai ca Armata a tras in manifestanti ranind si ucigând zeci de persoane. Apoi, Armata s-a razboit cu politia, incercând sa o dezarmeze. A fost suficient pentru a incinge spiritele si sa inceapa confruntarile.

        Filiala CECCAR Bacau este prima din tara dupa rezultatele anului 2014

        Filiala Bacau a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România (CECCAR) s-a plasat pe primul loc la nivel national, dupa rezultatele activitatii din anul 2014. Exercitiul financiar a fost incheiat cu un excedent in bugetul de venituri si cheltuieli.

        Veniturile totale au fost depasite cu 8,4%, cheltuielile totale au fost mai mici cu 5,41%, iar rezultatul exercitiului financiar a fost realizat in proportie de 169,35%.

        „Filiala noastra este pe primul loc in tara sub aspectul incasarii cotizatiei de membru. Luna trecuta, rezultatul a fost facut public la o consfatuire nationala, care a avut loc la Alba Iulia. Ii felicit pe toti membrii filialei care au dat dovada ca sunt responsabili, si-au achitat obligatiile catre CECCAR si au obtinut vizele de exercitare a profesiei.”
        Marcel Bulinschi, presedintele Filialei CECCAR Bacau

        Membrii filialei au aflat vestea in Adunare generala anuala care a avut loc la sfârsitul saptamânii abia incheiate si care a analizat Raportul Consiliului filialei privind activitatea desfasurata în anul trecut, Realizarea programului de activitate pe anul 2014 pentru indeplinirea atributiilor prevazute de acte normative sau hotarâri ale organelor superioare ale CECCAR si Executia bugetului de venituri si cheltuieli la 31 decembrie a anului trecut.

        Filiala a avut, in programul ei de activitati, nu mai putin de 14 actiuni specifice organizarii si coordonarii ei in vederea sustinerii profesiei contabile, intre care au fost cursurile si examenele de acces la aceasta profesie, examenele de aptitudini, mediatizarea activitatii filialei si indeplinirea protocoalelor incheiate cu unele institutii ale statuluui sau cu organizatii profesionale din domeniu. Actiunile educative si dezbaterile pe teme profesionale au fost, si anul trecut, pe prim plan. Filiala a vegheat, insa, si asupra respectarii codului etic al profesiei contabile si a fost prezenta, prin reprezentantii ei, in actiunile organizate in interiorul comunitatii bacauane.

        Pentru anul in curs, Fililala Bacau a CECCAR si-a propus sa intretina in aceeasi termeni relatiile cu institutiile publice si organizatiile profesionale, sa organizeze consfatuiri, schimburi de experienta, mese rotunde si seminarii pe teme profesionale, sa continue activitatea de pregatire a aspirantilor la profesiile de expert contabil si contabil autorizat si sa incurajeze infiintarea de noi cabinete si societati comerciale contabile.

        Adunarea filialei i-a acordat titlul de „Expert contabil de onoare” lui Ioan Guruita si a anuntat lista celor 70 de cabinete care vor fi auditate in anul 2016. De asemenea, adunarea i-a ales pe cei 19 reprezentanti ai sai care vor participa la Conferinta nationala a CECCAR din 20 martie. Asupra unor probleme analizate in adunare vom reveni cu amanunte.

        Muzica in culoare si fotografie

        Simeza micii galerii de la parterul sediului filialei Bacau a Uniunii Artistilor Plastici din România s-a transformat pentru o vreme intr-o sala de concert. Asta se datoreaza expozitiei de fotografie adusa in fata publicului de la sfârsitul saptamânii trecute de catre Maria Vlad si Constantin (Titi pentru prieteni) Brosu.

        Prin subiectele abordate si prin ritmul impus de lucrarile expuse – o serie de imagini in alb-negru ale lui Titi, reprezentând fanfara din Valea Mare, judetul Vaslui, si instantaneele Mariei pline de culoare ale unor cladiri cotropite de graffiti surprinse in pauza unei competitii de tir cu arcul desfasurata in Slovenia – evenimentul artistic a capatat valente muzicale.

        „Concluzia ce se desprinde din vizionarea acestui experiment fotografic este ca instrumentistii sunt in imaginile lui Titi, iar muzica se gaseste in peretii plini de graffiti surprinsi in fotografiile Mariei” a concluzionat artistul-fotograf Ioan Viorel Cojan in prezentarea facuta de acesta la vernisajul expozitiei de vineri, 20 februarie.

        Una peste alta, intr-o aparenta discordanta de limbaj vizual, un veteran al fotografiei – Titi Brosu – si o debutanta in arta „desenului cu lumina”, dar cu un palmares sportiv, plastic si literar surpinzator pentru vârsta frageda pe care o are – Maria Vlad – ofera iubitorilor de arta bacauani o expozitie plina de muzica si sensibilitate.

        Expo Ambient Design 2015 si-a inchis portile

        A doua editie a Salonului Regional de Amenajari interioare, exterioare si mobilier „EXPO AMBIENT DESIGN”, organizat de societatea Centrul de Afaceri si Expozitional Bacau (CAEx), în parteneriat cu Uniunea Arhitectilor din România – Filiala Bacau-Neamt, Ordinul Arhitectilor din România – Filiala Bacau-Neamt si Asociatia Clubul Român de Mobila, si-a inchis portile duminica, 22 februarie. Timp de trei zile, peste 30 de firme de profil din Regiunea Nord-Est, dar si din alte zone ale tarii, au expus servicii si produse destinate amenajarilor interioare, exterioare si mobilier.

        Au fost firme din domeniul amenajarilor interioare si exterioare, producatori si distribuitori de mobila si decoratiuni. Vizitatorii au putut afla noutati despre ultimele tendinte în designul de interior si exterior si au beneficiat de consultanta în arhitectura si proiectare în constructii.

        Au prezentat produse fabricanti si distribuitori de usi, ferestre, seminee, sisteme vitrate, porti, trape, pardoseli, scari, pasarele, balustrade, vopsele, acoperiri decorative, obiecte sanitare, corpuri de iluminat, echipamente pentru încalzire si ventilatie, mobilier, piscine, jacuzzi si alte accesorii. „Expozitia a etalat solutii inovative pentru ambient si design, materiale deosebite, rezistente in diverse conditii, mobiler si servicii pentru locuinta si casa. Expozitiile pe care le organizam vrem sa fie un punct de sprijin pentru mediul de afaceri. Cu siguranta, increderea participantilor la viitoarele expozitii va continua reusitele celor anterioare.

        Vrem ca aceasta manifestare sa devina un eveniment de traditie in Regiunea Nord-Est, in Moldova, unde au loc tot mai putine evenimente de acest fel. Si vreau sa anunt, deja, cel mai important eveniment promotional care urmeaza, pentru luna martie, Târgul de Turism – Vacanta, la a doua editie, cel mai important târg de acest fel din Moldova”, a declarat Corneliu Pricope, directorul general al CAEx Bacau.

        Manifestarea de la Centrul de afaceri a fost completata si de Expozitia de arhitectura 2015 si de o prezentare a societatii Sudometal Bacau, pe tema „Integrarea scarilor metalice produse de Sudometal in arhitectura cladirilor.”

        Se fura semnele de circulatie din Margineni

          Un cititor ne-a semnalat faptul ca, la intersectia strazilor Alexandru Piru cu Prelungirea Arcadie Septilici, din comuna Margineni, lipseste semnul de circulatie STOP, iar soferii care vin de pe prima strada nu stiu ca ar trebui sa acorde prioritate.

          „Având in vedere ca locul in care acest semn lipseste este o artera intens circulata de trafic greu, se impune luarea urgenta de masuri pentru a rezolva aceasta situatie”, spunea Ciprian. Vineri dimineata nu era niciun semn rutier in respectiva intersectie, insa explicatia a venit imediat de la primarul comunei Margineni.

          „Probabil l-a furat iar, ca a mai disparut de vreo trei ori. Am vreo zece semne lipsa in comuna. Le duc la fier vechi. Si din fata primariei a luat unul, desi sunt camere de supraveghere. Ma duc acolo sa vad daca asa este si nu e problema, se rezolva, punem altul ca mai avem in magazie”, ne-a asigurat Marcelin Solot, primarul din Margineni.

          Ajuns la fata locului, edilul a constatat ca de data aceasta semnul era furat cu totul. „L-a luat cu tot cu teava. Ultima data, un domn, care locuieste chiar acolo, a zis sa-l sudam, ca sa nu-l mai fure, dar se pare ca n-a fost buna ideea, ca l-a scos din pamânt”, a adaugat primarul, dupa ce s-a dus sa verifice cele sesizate.

          Lipsa semnelor rutiere ii pune in dificultate pe conducatorii auto care nu sunt din localitate si, astfel, pot fi implicati usor in evenimente rutiere.

          Exploratori in arta cucuteniana

          Elevi de la Scolile “Spiru Haret”, “Alexandru cel Bun” si Gimnaziala 10 din Bacau vor participa, in perioada 23-26 februarie la un Atelier educational “Mici exploratori ai artei cucuteniene”.

          Proiectul, organizat si derulat de Complexul Muzeal “Iulian Antonescu”, isi propune sa ofere elevilor informatii referitoare la valoarea istorica si estetica a artei cucuteniene, sa valorifice patrimoniul cultural al institutiei, in special a ceramicii din acea perioada.

          Partea practica va consta in aplicarea cunostintelor dobândite prin pictarea unor vase din ceramica.

          Evenimente ale Comunitatii Elene din Onesti

            Comunitatea Elena este una dintre cele mai active comunitati din municipiul Onesti, aceasta organizând periodic manifestari dintre cele mai interesante, ce pastreaza in rândul membrilor sai spiritul vechii Elade (Grecia de azi).

            Nu cu mult timp in urma, membrii acestei comunitati au participat la un eveniment traditional, asteptat cu un foarte mare interes – „Taierea Vasilopitei”, o placinta gustoasa cu specific grecesc in care s-au aflat câtiva banuti – monede de un euro – spre a purta noroc celor care ii gasesc. „Vasilopita” este din pandispan in care se pun migdale macinate. Eleva Diana Costea, de la Colegiul National „Dimitrie Cantemir” a fost una din persoanele care au gasit in „Vasilopita” banutul despre care se spune ca aduce fericirea pentru intreg anul. Prof. Cristina Chiriacopulus, presedinte a Comunitatii Elene din Onesti, ne-a declarat despre acest eveniment: „Membrii Comunitatii Elene din Onesti (formata din mai putin de 100 de greci si filo-eleni), s-au putut delecta gustând si o alta placinta traditionala – «Spanakopita», iar atmosfera de sarbatoare a fost «condimentata» si cu cântece si dansuri grecesti.

            Mai mult, participantii la acest eveniment – oameni de toate vârstele, de la elevi la pensionari – au considerat ca prin faptul ca «au fost taiate» doua placinte traditionale grecesti, sarbatoarea se putea numi «Vasilo – Spanakopita». Aceste placinte au fost oferite cu generozitate in doua tavi mari de Niko si Denis Iliopuos, ce detin in municipiul de pe Trotus de mai multi ani o patiserie foarte cautata de onesteni.”

            Vineri, 20 februarie, Comunitatea Elena din Onesti a marcat un alt eveniment. Este vorba despre sarbatorirea Zilei Limbii Materne (instituita in anul 1999 de catre Conferinta Generala UNESCO cu scopul de a promova diversitatea lingvistica), manifestare la care copiii, care invata ca si limba materna limba greaca, au primit câte o tableta din partea Ambasadei Greciei in România.

            „Aceste tablete au sigla Uniunii Europene si sunt pentru elevii care in acest an scolar invata limba greaca la scolile si colegiile onestene. Tabletele sunt strict pentru acesti elevi, ele având mai multe lectii de neogreaca”, ne-a declarat prof. Cristina Chiriacopulus, presedinte a Comunitatii Elene din municipiul Onesti. Activitatile deosebite organizate de catre Comunitatea Elena din Onesti au fost evidentiate in dese rânduri de catre dr. Dragos Gabriel Zisopol, presedinte al Uniunii Elene din România si deputat in Parlamentul României.

            “Scrisori catre un redactor”

            (vol. I, Constantin Calin, Editura Babel, 2014)

            Ca la fiecare dintre volumele publicate, si la “Scrisori catre un redactor” ( vol. I., Editura BABEL, Bacau, 2014), Constantin Calin semneaza si Prefata, in care, exigentul critic literar aduce lamuririle necesare, dar mai ales avatarurile unui asemenea demers.

            “Scrisorile…” nu sunt singulare in literatura româna si nici in cea universala, insa nici un alt redactor al vreunei reviste de cultura, cum este cazul lui Constantin Calin, care a semnat peste 40 de ani in Revista Ateneu, “Sinteze”, Desteptarea si Ziarul de Bacau, ca sa nu mentionez decât presa locala, nu a avut atâta grija si respect pentru “corespondenta” purtata cu zeci de scriitori, critici literari, filozofi, academicieni, sefi de reviste etc.

            A pastrat, in toti acesti ani, fiecare scrisoare, telegrama, carte de vizita, mesaj scris pe un capat de hârtie, pregatindu-le, astfel, pentru tipar, restituind posteritatii un “bun public”. Cartea cu “scrisori” poate fi apreciata nu numai ca un “epistolar”, ci ca una de “memorii”, de “jurnal”. “Le public din teama – tot mai mare – pe care o am pentru soarta <>. Lipseste inca educatia cu privire la recunoasterea valorii acestora, atât in rândul publicului, cât si – vai! – al unora dintre emitatorii lor, scriitorii.

            Altfel spus, lipseste educatia pentru arhive, dovada usurinta cu care persoane si institutii le iau de-a valma si se descotoresc de ele”, spune inca de la inceput Constantin Calin. Munca de redactor la o revista de cultura inseamna contact direct, dar si prin scrisori, cu diversi colaboratori, scrisoarea “reglementa” raporturile dintre acestia, se “socializa”, se schimbau idei, scrisorile erau adevarate “buletine de stiri”, de opinii pe varii teme, in lipsa telefonului mobil sau a celui fix.

            Primul volum din “Scrisori catre un redactor” cuprinde, scrisori, telegrame, carti postale, vederi de la 13 “nume” din literatura româna. Fiecare semnatar beneficiaza, din partea autorului, de o prezentare, de o introducere in biografia literara si sociala. Inainte de a trece la “fondul” problemei, mai trebuie remarcat, fapt unic in asemenea gen de literatura, acribia cu care profesorul Constantin Calin se apleaca asupra fiecarei scrisori, de multe ori sunt mai consistente si interesante notele de subsol, explicative, care devin adevarate pagini de istorie literara. Fiecare scrisoare este purtatoarea unui mesaj extrem de important, atât pentru expeditor, dar mai ales pentru destinatar, cel mai adesea “vinovatul” pentru acest gen de comunicare.

            Primul care deschide seria de scrisori este Eusebiu Camilar, poet, dramaturg, traducator, membru corespondent al Academiei Române, de la care Constantin Calin a primit 18 scrisori, 15 vederi din tara si strainatate si 13 telegrame. Toate sunt publicate. Dar autorul nu se opreste aici, aflam aspecte interesante despre autor, despre uneltele cu care obisnuia sa scrie Camilar, creionul si stiloul, pe hârtie de bloc-notes, pe hârtii din “mape de plicuri” sau pe bucati de coli aflate la indemâna.

            Cerneala era rosie, verde, “albastra de intensitati variabile”, dar si interesante observatii despre grafie: “Scrisul este drept, de om cu brat puternic si exersat. Forma literelor e cea normala, exceptie citeva consoane: d (rasucit), f (cu funda cam mare), s (cu sedila schitata energic, ca o jumatate de zet) etc.” Scrisorile sunt reproduse exact cum au fost expediate (data, localitatea, adresa, modul de adresare (foarte important, care arata relatia dintre expeditor si destinatar: Draga Caline, Iubite Caline, Draga Costica, Tovarase Calin etc.), precum si formula de incheiere (Cu prietenie, Multa sanatate, Cu multumiri si consideratie sau, in multe cazuri, doar numele expeditorului). Si Eusebiu Camilar si Constantin Calin sunt nascuti la Udesti – Suceava, cum tot udestean este si Haralambie Mihaescu, filolog, scriitor, traducator, de la care primeste 23 de scrisori (“un corespondent promt si punctual, clar si concis”.)

            Primul volum contine scrisori semnate de Serban Cioculescu, Constantin Ciopraga, Al. Dima, Mihai Dragan, Al. Husar, I.D. Laudat, Ion Maxim, Haralambie Mihaescu, Ion Rotaru, N. Gr. Stetcu, N.V. Turcu, Mihai Zaciu.

            “Scrisori catre un redactor” devine cu fiecare pagina citita o adevarata istorie literara, culturala, politica, a presei culturale, sociala, din anii ’60 pâna in zilele noastre. Se citeste ca un roman, ca unul de dragoste, de viata, cele 450 de pagini te tin “legat”, atent, fac apel la memorie, ti-o improspateaza, te poarta prin decenii de literatura, prin atmosfera acelor ani: destine, opere, oameni.

            “Scrisori catre un redactor” este distribuit, in Bacau, prin Libraria Glisando.

            Pagina 1

              pagina1

              Fotbal/ Bacaul va gazdui, din 2016, unul din Centrele Regionale de Excelenta infiintate de FRF

              Secretarul general al FRF, Gheorghe Chivorchian, presedintele Sport Clubului, Cristi Ciocoiu si presedintele Federatiei, Razvan Burleanu, inaintea intâlnirii de sâmbata, de la Primarie. Foto: Liviu Maftei

              Yes, we can! De data aceasta, nu o spune presedintele Statelor Unite, Barack Obama. O fac bacauanii. In frunte cu presedintele Federatiei Române de Fotbal, Razvan Burleanu si secretarul general, Gheorghe Chivorchian.

              Da, putem! Noi, Bacaul, putem gazdui unul din Centrele Regionale de Excelenta rezervate fotbalului juvenil. Sâmbata, in cadrul unei intâlniri desfasurate la Primarie, autoritatile locale si conducerea FRF au ajuns la un acord de principiu pentru ca unul din cele doua Centre Regionale de Excelenta care isi vor incepe activitatea in 2016 sa fie creat in Bacau. La intâlnirea la care au participat Razvan Burleanu, Gheorghe Chivorchian (din partea FRF), presedintele AJF Bacau, Cristi Sava, administratorul public al municipiului Leonard Padureanu, consilierii locali Ilie Bârzu, Cristi Manolache, George Bogatu si reprezentantii divizionarei B Sport Club, presedintele Cristi Ciocoiu si vicele Remus Pozânarea, s-a stabilit ca in perioada imediat urmatoare sa se opteze pentru formatul de asociere dintre FRF si municipalitatea bacauana.

              „Zilele acestea, voi trimite autoritatilor locale bacauane intreaga documentatie juridica care a stat la baza incheierii de parteneriat cu Timisoara si Târgu-Muresul, gazdele primelor doua centre. Daca vor exista amendamente, vom discuta pe marginea lor”, a declarat Gheorghe Chivorchian, care a precizat ca FRF si-a modificat strategia initiala: „Am hotarât sa restrângem cantitatea, in favoarea calitatii. Prin urmare, in 2016, vom inaugura doar doua centre, fiecare dintre acestea având in subordine câte o singura grupa alcatuita din 28 de copii nascuti in 2001. Sunt increzator ca unul din centre va fi in Bacau, cealalta locatie urmând sa fie stabilita si pe criteriul geografic „. In baza acestui parteneriat, Federatia se obliga sa investeasca suma de 250.000 euro pentru modernizarea a doua terenuri de joc (unul sintetic si unul cu iarba naturala) puse la dispozitie de factorii locali (cel mai probabil, baza „Lucretiu Avram”) si sa asigure toate cheltuielile legate de pregatirea fotbalistica a celor 28 de copii.

              Municipalitatea, in schimb, se angajeaza sa rezolve problema cazarii, a scolarizaii si a alimentatiei celor 28 de sportivi, care vor ramâne la Centrul Regional de Excelenta pe toata durata efectuarii studiilor liceale. „Este cel mai bun proiect fotbalistic din ultimii zece ani”, a fost reactia autoritatilor bacauane, care vor introduce proiectul pe ordinea de zi a viitoarei sedinte de CL. „Intr-adevar, infiintarea unui Centrul Regional de Excelenta este o oportunitate pentru Bacau.

              Si nu doar din punct de vedere strict fotbalistic, ci si economic”, a afirmat Gheorghe Chivorchian, facând referire la faptul ca Bacaul va intra in circuitul fotbalistic international, dar si la avantajele financiare rezultate dintr-un posibil viitor transfer: „Practic, noi selectionam cei mai buni 56 de fotbalisti ai tarii nascuti in 2001. 28 dintre acestia vor veni in Bacau si se vor pregati dupa cele mai moderne mijloace. Nu mai vorbesc despre faptul ca Federatia le va creste cota prin organizarea de meciuri internationale. Conform parteneriatului, in cazul unui transfer, jumatate din suma o va lua clubul mama, 25 la suta va merge la Federatie, iar 25 la suta va reveni municipalitatii bacauane”. Oh, yes!

              Volei feminin / Divizia A1: Fara probleme

              Campioana Romaniai la volei feminin, Stiinta Bacau, si-a consolidat primul loc in clasamnetul Diviziei A1.

              Sambata, studentele s-au impus cu scorul de 3-0 (12, 15, 18) impotriva Unicului Piatra Neamt, la capatul unui joc care a confirmat suprematia bacauancelor.

              Mai multe amanunte, in editia tiparita de luni a cotidianului Desteptarea!

              Infractiuni silvice depistate de politistii bacauani

                La data de 20.02.2015, lucrătorii Postului de Poliţie Răchitoasa împreună cu un lucrător din cadrul Ocolului Silvic Zeletin, aflându-se în serviciul de patrulare pe raza comunei, au surprins în pădurea de pe raza satului Dumbrava, în jurul orei 05:00, 2 bărbați în timp ce ieşeau din pădure cu două căruțe incărcatecu lemne. Cei doi căruțași au oprit la somaţia organelor de poliţie, ocazie cu care s-a stabilit că ambii dunt sin sat Dumbrava, iar căruţele erau încarcate cu lemn esenţă stejar, respectiv piese cu o lungime de aproximativ 5 metri fiecare.
                Materialul lemnos a fost transportat la Ocolul Silvic Zeletin procedându-se la confiscarea unei cantităţi de 1,976 m.c. lemn esenţă stejar precum şi a celor două căruţe. Suspecții au recunoscut comiterea tăierii şi sustragerii de arbori, precizând că cei 15 arbori i-au tăiat în ziua de 19.02.2015, şi pentru a nu fi văzuţi, au mers pe timp de noapte să îi sustragă pentru a-i duce la domiciliile lor.
                Valoarea prejudiciului cauzat prin tăierea şi sustragerea de material lemnos este de 1415, 58 lei cu TVA.
                În cauză a fost întocmit dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul comiterii infracţiunilor de tăiere fără drept şi sustragere de arbori, fapte prev. şi ped. de art. 108 şi 110 din Legea 46/2008, urmând ca la finalizarea cercetărilor să se propună soluţie legală prin Parchetul de pe lângă Judecătoria Podu Turcului.

                La data de 19 februarie a.c., a fost oprit in trafic pe Calea Romanului din municipiul Bacau un autotren ce aparținea unei societăți din județul Suceava ce transporta cherestea rășinoasă.
                În urma verificării documentelor de însoțire, conducărorul autotrenului, un bărbat de 53 ani, a prezentat un avizul de insotire material lemnos expirat, avizul era datat 17 februarie ora 18,27 fără mențiuni de întrerupere a transportului.
                S-a dispus verificarea cantitatii de cherestea și s-a stabilit ca acesta transporta cantitatea totala de 59,36 mc cherestea rasinoase diverse sortimente (scandura, dulap si grinda la 4 m lungime), cantitatea ce nu corespondea cu cea trecută pe aviz (53,52 mc pe aviz),
                S-a dispus sanctionarea societății deținătoare a autotrenului conf. art 19 al. 1 lit e) si n) si art. 23 din LG 171/2010 coroborat cu art. 4 alin. 7 lit. c) din Normele HG 470/2014, cu amenda in valoare de 10 000 lei si complementar confiscarea a 59,36 mc chererstea rasinoase in valoare de 32 615 lei ce a fost depusa in custodia OS Bacau in vederea valorificarii.

                Sofer prins beat la volan

                  Lucrătorii Postului de Poliţie Luizi Călugăra, la data de 20.02.2015, in jurul orei 18.10, au oprit un autoturism pe raza satului Osebiţi din com. Luizi Călugăra, condus de un bărbat de 42 ani, domiciliat în localitate, care emana halenă alcoolică. În urma testării cu aparatul alcooltest a rezultat o valoare de 0.88 mg/l în aerul expirat.

                  Conducătorul auto a fost condus la Spitalul Judeţean Bacău, unde i-au fost recoltate două mostre biologice de sânge la interval de o oră, în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei.

                  În cauză s-a întomcit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului, faptă prev. de art. 336 alin. 1 din C.p., urmând ca la definitivarea cercetărilor să fie propusă soluţie prin Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău.