Acasă Blog Pagina 2955

Asta e… Din colecția, puțintică istorie… nu strică (V)

Familia care se dorea perfectă

O fortăreață nu bagă în seamă câteva ghiulele. Cade sau este trădată din interior. În istorie au rămas puține citadele care să nu fi fost cucerite. De aici poate și comparația, puțin forțată, despre cuplul care rămâne indestructibil până la final, în fața provocărilor. Asta nu înseamnă că „la castel”, între cele două „cabinete”, nu se făceau destule compromisuri. Să fim totuși obiectivi față de capodoperele înaintașilor, scriitori care au încondeiat poveștile de amor… nefinalizate.

După ce au sfidat toate cuplurile de îndrăgostiți rămase antologice, Ileana și Nicu bat un record. S-au ținut de mână, în zi de sărbătoare, și au trecut în neființă… în același timp, la adânci bătrâneți! Perechea perfectă nu există decât pentru ochii celor din jur. Poate ascunde incompatibilități, „vicii” patologice, în sertărașe mentale bine păstrate, ferite de oprobiul public. La capitolul acesta, locul întâi este ocupat, statistic, de englezi. Unde consangvinitatea (căsătoria între rude), uneori incestul, au fost de-a lungul secolelor chiar politică de stat.

Brexitul revendicat de ei, „insularii”, este o revenire măcar în parte la acea intimitate. Asta…e! Atracția Elenei pentru bărbați și dorința de a apărea în fotografiile oficiale doar înconjurată de aceștia (e plin internetul, așa că nu mai fac referire la foștii ei amanți). Trecutul politic a lui Nicolae, în care a fost îndoctrinat, cizelat și „instruit” de tovarăși, încă de tânăr prin pușcării. Tovarăși cu care a rămas și după… „pretin”. Intrarea într-o lume intelectuală în care nu se puteau integra. A arde cărți, întemnița studenți, profesori, preoți, pentru a-i aduce pe ceilalți la nivelul tău, a distruge ideea dreptului la proprietate și liberă gândire. Probabil că toate au creat și dat un sens relației speciale dintre cei doi, pentru a demonstra că sunt altceva. Poate vă mai amintiți unul din bancurile la modă de prin anii ’80, privind relația intimă dintre cei doi!?

După o vizită lungă prin mai multe state din lumea a treia, ajung și ei acasă. Și-i zice el, când o vede că tot desface la valize: Ileană! Abe… abe… aștept sâ ni băgăm în pat! Vai Nicule! zice și ea. De când aștept și eu să spui asta. Hai, stinge lumina! Stinge el lumina, dormitorul ei… tot luminat. Se duce în dormitorul lui… la fel de luminat. Vine la ea. Vezi tu, așa-i toatâ țara! Le-am zâs sâ nu-și bagi degetele în ochi când nu văd…! Ce progrese…! Ce realizări ale socialismului…!

Pe ce culmi ale societății multilateral dezvo… Hai Nicule-n pat! Lasă ăsta papucii, halatul și țuști, ajunge lângă ea. Nu era pe partea bună. Coboară, dă repede ocol, sare de trei ori pe arcuri, și trage oghealul peste ei. Ea, entuziasmată. Nebunaticule! Ce surpriză-mi faci? După care realizează că dragul de el are un acces de icnituri. Ți-am zis că doctorul ți-a interzis să sari în fund. Hai…! arată-mi! Trage el aer în piept de două ori… Încă un hâc… Uite ce ceas cu fosfor am primit cadou de la Gadafi! Privește și ea curioasă. Ce idee Nicule! Trebuie să dezvoltăm și noi industria chimică de fosfor. Un nou cincinal în trei ani și jumătate. Pleacă în dormitorul lui… mândru de ce nevastă deșteaptă are. Iese și ea la fereastră. Bă!? Care ești de pază în grădină…? Aha! Stinge reflectoarele și vino la raport!

Alte boli

Medicul care se ocupa de el, Alexandru Oproiu, a afirmat că suferea de diverticuloză colonică. Intervenția a fost făcută la vila din Primăverii, cu aparatură adusă de la Fundeni, Oproiu fiind asistat ca specialist doar de ministrul sănătății de atunci, profesorul Eugeniu Proca. O operație destul de dureroasă. Nu se specifică ce tip de medicație, tratament și ce analgezice s-au folosit în timpul recuperării medicale. Ulterior, cert este că, pentru stările de leșin tot mai frecvente, Ceaușescu a apelat la remediile medicinei tradiționale chineze. Avea diabet.

Conform declarațiilor de presă, medicii care i-au făcut autopsia în 1989, ar fi afirmat că mai avea de trait… doar un an. Românii nu și-au pierdut umorul. Acum înființează un muzeu al pancardelor. Privind „la rece”- ca într-o cercetare tardivă la fața locului- fotografii care nu au fost editate niciodată, simt nevoia părerii cititorului avizat.

Sunt imagini de la toate vizitele oficiale făcute în Bacău, însoțit sau nu de Elena, imagini în care Ceaușescu apare relaționând afectiv cu cei mici. Curios că la ultimele două a fost întâmpinat doar de femei… mature. Să fi sesizat cei din anturaj că îl atrăgea prea mult… tânăra generație! Că ideologia despre omul de „tip nou” și „atingerile” reprezentanților „noii ere”, deveneau cam… „ateu – neortodoxe” pentru liderii de partid care veneau cu familia? Vizualizând cadrele, o mamă, un psiholog, un sociolog, un psihiatru sau pedagog, și-ar putea da mai bine cu părerea. Până la replici pro și contra dacă avea înclinații pedofile, rămâne actuală o vorbă înțeleaptă, cu morală tristă… „Unde nu ajunge, mai rămâne!”. Ce facem cu varul? Da…! Varul! Nu a mai este aproape nimic de spoit… din ce s-a clădit pe vremea lor!

Judo/ Cupa „Mărțișorul”: Speranțe pentru finala Naționalelor U16

14 medalii în contul sportivilor pregătiți de prof. Dorin Cruceanu la SCM- Palatul Copiilor Bacău cu ocazia primei competiții de judo a anului. Cele 14 medalii au fost cucerite la cea de-a 39-a ediții a Cupei „Mărțișorul”, desfășurată duminica trecută, la Sala de Atletism și ele au permis grupării băcăuane să se claseze pe locul 8 din 21 în ierarhia echipelor.

„A fost o competiție de un bun nivel, dar și de bun augur, în condițiile în care, peste două săptămâni, două dintre sportivele SCM-ului, Kimberley Ungureanu și Andreea Radu vor concura la finala Naționalelor U16 de la Cisnădie.

Tragem speranțe la cel putin o medalie, chiar dacă elevele mele vor întâlni adversare mai mari ca vârstă. Revenind la Cupa «Mărțișorul», sunt mulțumit de prestația lotului nostru, cu atât mai mult cu cât vorbim despre prima competiția din acest an”, a subliniat antrenorul Dorin Cruceanu.

Medaliații SCM- PC Bacău la Cupa „Mărțișorul”:

Locul 1: Kimberley Ungureanu- 57 kg, U16; David Cioineag- 55 kg, U15; Sergiu Buzduga- 60 kg, U11.

Locul 2: Roxana Radu- 26 kg, U11; Andrei Maticiuc – 27 kg, U11; Andreea Cavaleru-44 kg, U13; Tudor Nedelcu- 42 kg, U13; Kimberley Ungureanu- Open U15.

Locul 3: Andreea Radu- 40 kg, U15; Tudor Avramescu- 30 kg, U11; Alexandru Zaharia- 46 kg, U11; Alyia Dospinescu- 48 kg, U15; Tudor Varvaroi- 52 kg, U13, Mihăiță Varvaroi- 66 kg, U15.

Pe Drumuri Europene. Povești la bordul unui TIR

De multe ori, când suntem pe șoselele patriei ne intersectăm cu fel de fel de mașini. Unele din ele sunt impresionante prin mărime și aici ne gândim la TIR-uri. Dar, cum este să conduci un astfel de camion? Mai mult decât atât, șoferii profesioniști care conduc mastodonții pe drumurile europene au fel de fel de povești. Una dintre acestea este a unui tânăr băcăuan, original de prin părțile Moineștiului. Născut la Comănești și cu domiciliul în acte în comuna Poduri, Florin Găman (foto) a făcut liceul la „Grigore Cobălcescu” la Lucăcești în zona Moineștiului. Acum are 24 de ani, este șofer de TIR și de doi ani lucrează în Italia la Milano.

– Ce te-a făcut să te îndrepți spre această meserie ?
– Mie de mic mi-au plăcut mașinile și în mod special TIR-urile care mă fascinau pentru că mi se păreau uriașe. Și tot de mic visam să călătoresc, să colind lumea.

– Așa se explică faptul că ai urmat școala în acest domeniu ?
– Da. Am terminat liceul la specializarea tehnician în transporturi. Când eram în clasa a XII-a am obținut permisul de șofer categoria B, după care m-am interesat de prețurile pentru obținerea permisului pentru TIR. Era vorba de o sumă destul de mărișoară, dar am reușit să fac rost de bani pentru că speram la un viitor în această meserie. Când am terminat liceul aveam toate categoriile de permis cu tot cu atestate și eram foarte mândru de asta.

– Unde ai făcut școala de șoferi?
– La Mardare, în Moinești, dar examenul l-am dat în Bacău, iar atestatul pentru transport în Onești. Pot să spun că am avut mare noroc cu instructorul Marian Husu, un om deosebit, care mi-a explicat totul perfect. Erau puține ore de condus și trebuia să profit de fiecare minut. Până atunci nici nu mă urcasem într-un TIR. Prima dată am zis că nu voi putea face meseria asta pentru că mi se părea prea mare. Mi-era mare teamă. Mi se parea un monstru. Când am condus prima dată TIR-ul credeam că nu-mi ajung ambele benzi de circulație. Mergeam încet și cât mai pe mijlocul drumului.

– Care a fost primul tău loc de muncă?
– La început a fost cam dificil. Îmi doream un job, dar nu reușeam. Erau multe anunțuri pe internet. Trimiteam CV-uri, dar nimeni nu mă lua în seamă pentru că eram prea tânăr și nu aveam experiență. Într-o bună zi am fost contactat de un domn din Bacău, care avea TIR-uri și transporta mașini în Europa. M-am dus, mi-a prezentat TIR-ul încărcat cu mașini și m-a trimis în Germania să descarc. Vă dați seama ce emoții am avut pentru că eu nu mai ieșisem din țară până atunci. Mi-am cumpărat un GPS și mă luam după el. Nu mai spun că nu știam germană deloc.

– Cum a fost primul contact cu străinătatea?
– Din păcate nu a fost prea plăcut, pentru că eram foarte stresat că nu ma voi descurca. Nu eram încântat de nimic pentru că îmi era teamă. Am stat la acea firmă o lună și jumătate. Condițiile nu erau prea strălucite ținând cont că mașinile erau rele. Am avut momente când nu dormeam deloc sau chiar nu mâncam. Am decis să închei conturile cu firma asta și chiar mă gândeam să renunț de tot la această meserie. Am ales să plec în Italia, dar nici acolo n-am avut noroc și în doar două săptămâni am ales să revin acasă. În drum spre România conversam cu șoferul microbuzului și după ce i-am spus povestea mea m-a întrebat dacă nu vreau să muncesc pe TIR. După două eșecuri, cam stateam în dubii. Am zis că să mai încerc odată. Așa a fost o conjunctură că am ajuns acasă și a doua zi am plecat la Torino. Nici n-am apucat să desfac bagajul.

– A treia oară a fost cu noroc?
– Când am ajuns la Torino și m-a văzut patronul Italian, mi-a zis că n-o să rezist pentru că sunt prea tânăr. Mi-a dat un fel de probă, mi-a dat un camion cât de cât bunicel și m-a trimis la Paris cu patru descărcări. Mi-a zis patronul că dacă fac acea cursă în regulă sunt angajat. După câte am pățit mi-era cam teamă, dar a fost binișor și am rămas la firma aceea timp de doi ani.

– Și acum?
– Între timp am plecat de la firma aceea pentru că eram plătit prea puțin pentru munca pe care o făceam. Am plecat tot la o firmă italiană, doar că era la Milano. Se plătea mult mai bine și făceam drumuri doar în Italia. Cam un an și jumătate am stat acolo, dar era un program încărcat, cu multe nopți nedormite, mereu contratimp.

– Ai fost la mai multe firme, dar ce ne poți spune de responsabilități?
– Responsabilitatea e foarte mare. Poți plăti și cu viața. Un TIR încărcat poate ajunge și la 50 de tone. O manevră gresită poate provoca un dezastru. Nu mai vorbim și de valoarea mărfii care în unele cazuri ajungea și la 300.000 de euro.

– În drumurile tale te-ai întâlnit cu mulți oameni.
– Foarte mulți. De multe ori cu români. Din păcate, nu de cele mai multe ori am avut parte de întâmplări fericite. Mi-aduc aminte că odată am lucrat atât de mult încât mi s-a făcut rău iar eu mai aveam de făcut 300 de km. Cu chiu cu vai am ajuns la destinație unde am leșinat și am ajuns la spital. Nu mai știam ce s-a întâmplat. Când m-am trezit am crezut că am făcut accident. Chiar l-am întrebat pe doctor dacă au fost victime. Cred că a fost cea mai urâtă noapte din viața mea. E interesant că doctorii nu știam ce am, iar eu aveam nevoie doar de somn.

– Să lăsăm cele rele în urmă…
– Așa este. Spuneam că m-am întâlnit și cu români. Eram într-o cursă prin Franța și am primit înștiințare de la patron că trebuie să schimb remorca cu un coleg și pentru asta trebuia să ajung într-o anumită zonă. Când mă apropiam de zona respectivă, șefu nu mai răspundea la telefon așa că am decis să mă opresc pe marginea drumului într-o alveolă care era semnalizată ca S.O.S. Eu nu știam că nu ai voie să parchezi dacă nu ai probleme. Tot încercând să sun șefu’ am oprit motorul, să fac economie la motorină. Când m-am uitat în oglinzi, un echipaj de poliție însoțit de asistența de la autostradă au oprit în spatele meu. Când am vrut să plec, am dat repede să pornesc, dar TIR-ul nu mai voia. A venit polițistul și m-a întrebat dacă am probleme. Încercam să-i explic că n-am avut probleme și că nu știu ce s-a întâmplat. Între timp m-a sunat și șefu’ și i-am explicat situația. Când a înțeles treaba era supărat pentru că remorcarea ne-ar fi costat 2000 de euro. M-am băgat eu pe sub mașină, mi-am făcut de treabă deși nu știam ce să fac. Între timp a venit și o mașină de la tractări a cărui șofer era român. L-am rugat să mai tragă de timp, poate reușesc să-l repar. A înțeles situația și s-a mișcat foarte încet încercând să tragă de timp. Cu un patent și un cuțit, am meșterit eu pe acolo pentru că am găsit un fir dubios pe care l-am tăiat și l-am lipit la loc, am ieșit de sub TIR, m-am urcat și i-am dat cheie și a luat-o. Polițistul cu cei de la asistență tehnică au rămas blocați. Românul a venit râzând si le-a explicat că sunt de-al lui și că noi nu rămânem niciodată în drum pentru că am avut Dacii. M-au lăsat să plec și uite așa i-am făcut șefului economie de 2000 de euro.

– Am înțeles că acum vii acasă anual și că stai cam câte două săptămâni. Nu ți-e dor de „acasă” ?
– Chiar dacă sunt tânăr și nu am familia mea, îmi e dor de casă. Cel mai mult mi-e dor de persoanele dragi, de părinți, de sora mea care are trei copii superbi. Mi-e dor de locurile din zonă, că eu locuiesc la țară, și de mâncarea tradițională. Aici, oricât ar fi mâncarea de bună, nu o mănânci cum o mănânci acasă. Parcă nu ești în spiritul familiei. Aici, pleci dimineața cu noaptea în cap la muncă, alergi toată ziua ca un nebun și seara mănânci ce poți, dormi puțin, câte ore mai ai și apoi începe o nouă zi. Așa e viața. Probabil dacă aș câștiga mai bine în țară, m-aș întoarce.

Vrei sa economisesti? Ce zici de 4,5% castig?

Banca Comerciala Carpatica a lansat o noua oferta pentru depozitele in lei garantand un castig de pana la 4,50% pentru depozitele in lei la 24 de luni si ZERO comisioane la administrarea depozitului sau retragerea banilor din depozit in ziua scadentei.

Este una dintre cele mai bune oferte din piata pentru cei care aleg sa economiseasca, ce ofera un randament foarte bun si siguranta unui depozit bancar. De exemplu, la 50.000 de lei economisiti pe 2 ani, castigul efectiv (net) ajunge la 1.890 de lei, dupa scaderea impozitului pe dobanda.

Daca va intrebati cat puteti castiga, va prezentam mai jos o serie de exemple de calcul pentru castigul obtinut la depozitul oferit de Banca Comerciala Carpatică:

* Impozitul pe dobanda este calculat conform legislatiei in vigoare (16%)

Oferta completa de depozite cuprinde depozite la termen cu dobanda fixa, depozite flexibile (care permit depuneri ulterior constituirii), depozite dedicate pensionarilor, cu termene variate (de la 1 luna la 24 de luni) si diverse valute, garantate prin Fondul de Garantare al Depozitelor Bancare.

In plus, castigul din dobanzi poate fi suplimentat pana la 31 martie 2017 pentru ca orice depozit constituit pe 1 luna aduce sansa castigarii unui premiu constand intr-o tableta pe zi.

Oferta completa a solutiilor de economisire ale Bancii Comerciale Carpatica poate fi consultata chiar aici
: https://www.carpatica.ro/clienti/persoane-fizice/#depozite

O poveste lungă cât 100 de ani

În blocul nr. 33 de pe strada Cornişa Bistriţei, locuieşte temporar un veteran de război, care a împlinit recent 100 de ani. Slt.(rtr.) Dobre Clinciu este din judeţul Buzău, iar iernile şi le petrece în Bacău, la Doina Domniţa Andron, una din fiicele lui. Le-am trecut pragul împreună cu mr. Andrei Ghindă, de la Centrul Militar Judeţean Bacău, cu lt. Adrian Cocea, ofiţer de relaţii publice la Baza 95 Aeriană Bacău şi reprezentanţi ai Garnizoanei Bacău. Mr. Andrei Ghindă i-a transmis veteranului mesajul de felicitare al ministrului Apărării Naţionale şi i-a dăruit simbolic steagul României, iar lt. Adrian Cocea i-a înmânat sărbătoritului o diplomă aniversară şi o şampanie, din partea comandantului Garnizoanei Bacău.

Deşi vizita era una anunţată, slt.(rtr.) Dobre Clinciu a fost vădit emoţionat la vederea musafirilor. După transmiterea felicitărilor, ne-am aşezat la povestit întâmplări din vremea războiului. Aşa am aflat că prin anii 1939 – 1940, militarul a participat la cedarea Basarabiei şi cedarea Ardealului. A fost sanitar în război şi a făcut parte din Regimentul Infanterie uşoară, cel care asigura paza mareşalului Antonescu. Din bagajul cu amintiri legate de război, veteranul ne-a relatat că a pornit pe front de la Oalba de Mureş, din judeţul Târgu Mureş şi a mers până la Praga. Fiind sanitar, mereu a fost în linia întâi, însă, Dumnezeu l-a păzit de gloanţele inamice.

“Am luptat pe patru fronturi: în România, Ungaria, Slovacia, Cehia şi am mers până la marginea oraşului Praga, unde s-a declarat încetarea războiului. Nu am avut o viaţă uşoară, iar fantomele războiului m-au urmărit multă vreme. A fost multă suferinţă pe front! Cu toate acestea, am tratat şi unguri şi nemţi, victime ale războiului. Dacă ar fi să mă întrebe cineva ce am învăţat în 100 de ani, i-aş spune că viaţa mea a fost în toate felurile. A fost mai multă suferinţă, decât bucurie, însă, toate acestea m-au întărit şi am ajuns la această vârstă. Mulţumesc armatei române şi reprezentanţilor ei că nu m-au uitat!”, declară slt.(rtr.) Dobre Clinciu

Doina Domniţa Andron (fiica cea mare) şi Gabriela Clinciu (fiica cea mică) i-au completat cu răbdare istorisirile. Au spus despre el că este o fire cumpătată, iar contextul politic actual îl nemulţumeşte.

“Pe tata l-a marcat foarte mult perioada războiului. Ne povestea cu lux de amănunte secvenţe de pe front, că uneori, din relatările lui puteai să vezi, să auzi tot ceea ce se întâmpla în luptele la care a participat. Odată a fost în pragul de a-şi pierde minţile din cauza tumultului războiului, a răniţilor, a suferinţei acestora. Povestea că era într-un adăpost şi vroia să iasă de acolo pentru a ajunge la o floare pe care o văzuse sub o tufă. Floarea aceea, pe timpul războiului, însemna pentru el pace, linişte, viaţă, frumuseţe. Dacă nu-l oprea cineva, azi nu mai era tatăl nostru”, declară Doina Domniţa Andron
Gabriela Clinciu, fiica cea mică, care-i poartă de grijă veteranului la Buzău, spune că modul în care tatăl ei i-a tratat pe bolnavi, a determinat-o să se îndrepte spre acelaşi domeniu de activitate.

“Deşi am apărut mai târziu, poate puţin accidental în viaţa familiei, amintirile legate de ambii părinţi sunt foarte vii. Tata ne-a oferit un cadru familial deosebit, prin povestirea trăirilor de pe front, întâmplări numite de unii consăteni “braşoave”. Ne povestea cum îi îngrijea pe soldaţii răniţi pe front, iar acest lucru m-a făcut ca mai târziu să mă formez tot în mediul sanitar, îngrijind bolnavi”, declară Gabriela Clinciu.

Slt.(rtr.) Dobre Clinciu a împlinit 100 de ani, pe 6 februarie. La moment aniversar, întreaga familie i-a pregătit o surpriză, reunindu-se. Au venit în Bacău şi ceilalţi doi fraţi, însoţiţi de o parte dintre nepoţi. Cei care nu au putut ajunge pentru că sunt împrăştiaţi prin lume, au trimis mesajul lor de suflet printrun curier.

Senatorul Miron Smarandache: „PSD susţine înfiinţarea de noi întreprinderi mici şi mijlocii”

    Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului României a avizat favorabil raportul la proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 10/2017 pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii. Potrivit senatorului PSD Bacău Miron Smarandache, membru al comisiei menţionate, actul normativ vine să reglementeze instituirea programului de stimulare a înfiinţării ÎMM-urilor, denumit „Programul Start—up Nation România”.

    „Legea vizează acordarea unui ajutor în sumă maximă de 200.000 lei-beneficiar, respectiv 100% din valoarea cheltuielilor eligibile acestui demers, unui număr de maxim 10.000 de beneficiari anual. Ceea ce este extrem de important pentru români reprezintă finanţarea acestui program din bugetul statului, respectiv prin fonduri asigurate de către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat”, a apreciat senatorul social democrat.

    Parlamentarul băcăuan a mai subliniat că societăţile ce vor fi înfiinţate în baza acestui program vor trebui să facă dovada angajării cu contract de muncă a minimum doi salariaţi, precum şi menţinerea acestora încă cel puţin trei ani după decontarea ajutorului de minimis din partea statului.

    „Adoptarea acestei legi va stimula cadrul general de înfiinţare de noi afaceri, o necesitate stringentă în România, atât pentru revigorarea economică, cât şi pentru creşterea numărului locurilor de muncă. PSD dovedeşte încă o dată că a meritat încrederea românilor şi se ţine de cuvânt în asumarea angajamentelor luate. În perioada următoare, Guvernul va implementa şi alte măsuri concrete privind îmbunătăţirea realităţii economice prezente, şi implicit a nivelului de trai al populaţiei, prin politici publice menite să reducă şomajul, să acorde noi oportunităţi de angajare şi să dezvolte spiritul antreprenorial al românilor”, a conchis senatorul Miron Smarandache.

    Voluntarii I.D. Fest au fost în Training Camp 10!

      Festivalul care adună în fiecare vară tinerii actori din toată țara la Bacău, și-a pregătit majoratul într-o tabără de antrenament destinată celor peste 70 de adolescenți organizatori. Ediția cu numărul 10 ,,Training Camp Challenge” s-a desfășurat în perioada 16-19 februarie în Durău.

      Timp de 4 zile, voluntarii au simulat festivalul din luna iulie și și-au îmbunățit calitățile organizatorice. Cei care le-au fost alături sunt foști organizatori din edițiile anterioare, care participă în Training Camp, ca traineri. Aceștia au susținut atelierele interactive cu întreaga echipă, prin intermediul cărora, organizatorii și-au întărit relațiile și au acumulat experiență. Trainerii au organizat și workshop-uri pe fiecare dintre cele 6 departamente care pregătesc festivalul. În urma sesiunii de educație alternativă, tinerii au devenit mai pregătiți în domeniul în care lucrează pe tot parcursul anului.

      Activitățile au fost desfășurate sub îndemnul De-a v-ați ascunselea, menit să îi încurajeze pe voluntari să se ascundă de grijile și insecuritățile lor și să se exprime așa cum simt. Programul taberei, organizată chiar de ei, a cuprins un Treasure Hunt și petreceri tematice.

      Training Camp-ul a adus împreună voluntarii și le-a provocat spiritul creativ. Este un loc numai al lor, unde ideile fiecăruia devin realitate. La finalul taberei, s-au întors acasă cu noi prieteni și multe amintiri care vor rămâne cu ei timp îndelungat.

      Bacău, pregătește-te! Vara va fi luată cu asalt de entuziasmul celor de la I.D.Fest, parte importantă a programului Bacău-Capitala Tineretului din România. Și anul acesta continuă tradiția celor 18 ani de festival de teatru pentru tineri în orașul nostru!

      Sărbătoare în familia transmisioniştilor băcăuani

        Curtea Centrului 115 Comunicaţii RMNC din strada Constanţei a fost animată marţi mai mult ca oricând. În jurul orei 11.00, la poarta unităţii şi-au făcut apariţia militari activi şi în rezervă, preoţi, iar printre oficialităţile prezente s-au numărat Gheorghiţă Marius Gabriel, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bacău, generalul de brigadă dr. Valentin Becheru, şeful Direcţiei Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei şi locţiitor al şefului SMG pentru tehnologia informaţiei.

        Evenimentul prilejuit de aniversarea a 35 de ani de la înfiinţare a debutat pe platoul unităţii militare cu un ceremonial militar şi un ceremonial religios oficiat de un sobor de preoţi condus de Pimen Costea, vicarul administrativ al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului.

        Cine sunt transmisioniştii?

        Întorcându-ne în timp, aflăm că Centrul 115 Comunicaţii RMNC s-a înfiinţat la 28 februarie 1982, în baza ordinului general nr. 45, al ministrului Apărării Naţionale, cu denumirea Batalionul 115 Transmisiuni, dislocat în garnizoana Bacău, unitate subordonată Comandamentului Trupelor de Transmisiuni.

        Primul ciclu de instrucţie începe în luna mai 1982, în sistem centralizat, cu militari în termen şi militari cu termen redus, transmisionişti, iar la 9 mai 1983 prin Decretul Prezidenţial nr. 110, unităţii i s-a înmânat primul Drapel de Luptă. Începând cu anul 2002, batalionul s-a operaţionalizat, primind denumirea de Centrul 115 Transmisiuni de Sprijin, devenind astfel parte integrantă a structurilor moderne ale Armatei României.

        Distincţie prezidenţială

        În anul 2006, ca urmare a procesului de restructurare şi operaţionalizare a Comandamentului Comunicaţiilor şi Informaticii, unitatea se reorganizează şi primeşte denumirea actuală de Centrul 115 Comunicaţii RMNC. De atunci şi până în prezent, trasmisioniştii s-au evidenţiat în diverse misiuni, iar recunoaşterea meritelor a venit în luna februarie 2017.

        Preşedintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Naţional “Virtutea Militară” în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, de pace, Drapelului de luptă al Centrului 115 Comunicaţii RMNC “în semn de apreciere a înaltului profesionalism şi a rezultatelor remarcabile obţinute de personalul unităţii în îndeplinirea misiunilor specifice încredinţate, pe timpul desfăşurării activităţilor de instruire pentru luptă, precum şi pe timpul executării misiunilor pe teritoriul naţional şi în teatrele de operaţii”.

        Certuri în ședința Consiliului Local Bacău

            Aleșii locali s-au certat copios la ședința Consiliului Local Bacău, la diferite proiecte, unele dintre ele având un pur substrat politic. Iar pe lângă ceartă, multe discuții contradictorii nici nu au avut nici un rezultat în favoarea locuitorilor orașului.

            Ca să avem o imagine corectă asupra lucrurilor, trebuie să menționăm că de la debutul ședinței, adică ora 10, și până la ora 12, unii consilieri s-au contrat cum nu s-a mai întâmplat de ani întregi, și nu au lipsit expresii precum „cei șapte ani de acasă”, „bătaie de joc”, apeluri la bun simț și apoi o pauză de 20 de minute ca să se liniștească apele. În primul rând, nu mai puțin de 50 de minute s-a discutat aprins despre ordinea de zi. Mai exact, asupra motivației pentru care s-au retras de pe ordinea de zi cinci proiecte de hotărâre, printre care unul referitor la ridicarea unui bloc lângă McDonald’s, sau un altul referitor la concesionarea cimitirelor orașului.

            Cel mai aprig proiect dezbătut s-a referit la componența comisiei juridice a Consiliului Local, acum formată din trei membri, dintre care doi ai Opoziției, dar propusă a avea, mai nou, cinci membri.

            „Încercați să puneți pumnul în gură Opoziției!”, s-a strigat în ședință. Și s-a tot strigat de pe o baricadă pe alta până când s-a luat pauză. O pauză în timpul căruia s-a discutat telefonic cu primarul Cosmin Necula (absent motivat, conform spuselor sale) și s-a decis retragerea de pe ordinea de zi a proiectului de hotărâre respectiv, chiar dacă s-au făcut câteva propuneri pentru ceilalți doi membri suplimentari. „Vom părăsi ședința dacă se impune o componență pe criterii politice”, a spus consilierul local Daniel Miclăuș, membru al respectivei comisii. Retragerea proiectului a fost primită cu aplauze de Opoziție.

            „După lungi dezbateri și ironii, multe dintre ele chiar gratuite, primarul a retras proiectul de pe ordinea de zi. Așadar, încercarea acestuia de a pune botniță opoziției în baza unui referat al propriului cabinet, document ce cuprinde informații neadevărate despre activitatea comisiei din care fac parte și al cărui secretar sunt, a eșuat (…)”, a precizat consilierul local Cristian Ghingheș.

            După cele două ore în care ședința a avut mersul melcului, au urmat alte aproape trei ore în care s-a mers într-un ritm mai alert și în care s-au mai votat alte 26 de proiecte de hotărâre. Printre acestea a fost cel care a aprobat lista cu persoanele care îndeplinesc criteriile pentru obținerea unor locuințe sociale sau ANL. De asemenea, au primit vot favorabil cererile unor băcăuani pentru a-și construi balcoane la locuințele situate la parterul unor blocuri. Condiția impusă în ședința de marți a fost însă ca aceste balcoane, precum și cele care se vor mai construi, să nu aibă uși de acces înspre exterior și să respecte proiectul blocului, astfel ca să fie identice cu balcoanele de deasupra.

            “O mică victorie a opoziției (PSRO+PNL+subsemnatul independent) înregistrată la ședința de astăzi a Consiliului Local al municipiului Bacău: Comisia juridică rămâne cu trei membri, majoritar formată din membri ai opoziției, deci nu va fi lărgită cu încă doi consilieri ai puterii PSD”
            – Cristian Ghingheș, consilier local independent

          Vicepremierul Sevil Shhaideh a promis bani pentru rezerva de apă a Bacăului

            Sevil Shhaideh, vicepremierul României și Ministrul al Dezvoltării Regionale, s-a întâlnit cu primarii județului Bacău, marți, la Centrul de Afaceri și Expoziții, temele principale fiind accesarea Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL) și a fondurilor europene.

            La dezbateri au fost prezenți senatorii Dragoș Benea, PSD, și Viorel Ilie, ALDE, Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean Bacău, și Adrian Gâdea, secretar de stat. „A fost discuție laborioasă și fructuoasă cu primarii județului Bacău, care au ridicat probleme cu caracter general, puține au avut specific local, și foarte mulți au plecat mulțumiți. Nu au fost probleme la care să nu primească un răspuns detaliat”, a declarat Dragoș Benea, în conferința de presă organizată după întâlnirea cu edilii. Senatorul PSD a anunțat că vor urma alte două vizite importante, a Ministrului Transportului și Ministrului Sănătății, a celui din urmă fiind prilejuită de inaugurarea Secției de Radioterapie.

            Vicepremierul Sevil Shhadeh, la CAEx Bacau

            Posted by Desteptarea de Bacau on Tuesday, February 28, 2017

            Prioritatea PNDL: Servicii de bază în mediul rural

            Sevil Shhaideh le-a explicat primarilor ce proiecte pot derula prin PNDL, etapa a II-a, și pe fonduri europene. „Prioritatea nr. 1 este asigurarea celor zece servicii de bază, mai ales în mediul rural, mă refer la apă, canalizare, drumuri, dispensare, școli, creșe, grădinițe, iluminat public.

            A doua prioritate o reprezintă fondurile europene și am comunicat tuturor că prin unirea celor două ministere, respectiv Ministerul Dezvoltării Regionale și Ministerul Fondurilor Europene, vom asigura o corelare mai eficientă a tuturor surselor posibile de finanțare a obiectivelor de investiții, în special a celor din infrastructura locală”, a declarat Sevil Shhaideh. Ea a precizat că, împreună cu directorii unităților de management, s-a angajat ca, la sfârșitul anului, suma pe care România o va rambursa de la Comisia Europeană să fie de 5,2 miliarde de euro. O altă prioritate este reformarea administrației publice, aflându-se în dezbaterea ministerului Codul Administrativ, Legea 215, Statutul aleșilor locali, Statutului funcționarului public etc.

            Bacăul va avea rezervă de apă

            Jurnaliștii au cerut informații cu privire la investițiile în autostrăzi și șoseaua de centură, însă vicepremierul a declarat că la aceste întrebări va răspunde Ministrul Transportului. Sevil Shhaideh a precizat că foarte multe dintre nevoile unităților administrativ-teritoriale (UAT) vor fi rezolvate prin PNDL.

            „Pentru municipiul Bacău avem o discuție aplicată pentru găsirea unei soluții legate de rezerva de apă” a declarat vicepremierul României, adăugând că problema e importantă și trebuie rezolvată anul acesta: „Am discutat cu domnul primar și cu proiectantul și am stabilit că dacă dânșii vor reuși să depună o documentație, un memoriu tehnic, ca să înțelegem și noi care e situația, toată valoarea de finanțare a obiectivului, în mod transparent, îl vom face prin PNDL.” Ulterior, banii vor fi recuperați din fonduri europene.

            Blocurile cu bulină, în dezbatere publică

            A fost abordată și problema spațiilor comerciale care funcționau la parterul blocurilor cu bulină roșie și care au fost închise din cauza riscului seismic. „Pentru a nu duce situația în extreme care nu sunt de bun augur, pe site-ul ministerului există, în dezbatere, un proiect de ordonanță de urgență care reglementează noțiunile de aglomerări umane, astfel încât, acolo unde sunt pânâ în 50 de persoane, să nu mai fie închise spațiile până la consolidare”, a afirmat vicepremierul. Ordonanța va rămâne în dezbatere publică încă două săptămâni, apoi va intra în ședință de Guvern.

            Banii rămân în bugetele locale!

            S-a mai discutat și despre statutul prefecților și subprefecților, care vor deveni funcții de demnitate publică, dar și despre banii alocați Moldovei, legat de afirmațiile că regiunea noastră a fost și este ocolită la finanțare, defavorizată, în raport cu regiunile din sud și vest. Sevil Shhaideh a contrazis zvonul, afirmând că trebuie ca discuția să se poarte cu cifrele în față: „Regiunea de Nord-Est a primit cea mai mare alocare, peste 800 de milioane de euro, mai mult decât alte regiuni. A primit cea mai mare sumă și pe POR, și pe bugetul de stat”.

            În final s-a revenit la cea mai stringentă problemă a Bacăului, rezerva de apă, primarul Cosmin Necula declarându-se foarte mulțumit de promisiunea vicepremierului că se va găsi o soluție. Alte două vești bune, care vizează veniturile UAT-urilor, au fost anunțate de senatorul Viorel Ilie: o cotă din redevența plătită statului de către companiile petroliere vor intra în bugetul local, de asemenea, din 2018, suma totală colectată de primării va rămâne UAT-urilor.

            Un polițist băcăuan, prins cu o mită de 2500 de lei

              La data de 27.02.2017, lucrători de poliție judiciară ai Direcției Generale Anticorupție (D.G.A.) — Serviciul Județean Anticorupție (S.J.A.) Bacău, sub coordonarea procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău au prins în flagrant un agent de poliție din cadrul I.P.J. Bacău în timp ce primea de la un denunțător suma de 2.500 de lei.

              În fapt, în luna ianuarie 2017, denunțătorul a fost implicat într-un accident de circulație soldat cu două victime și pagube materiale. La data de 23.02.2017, polițistul i-a pretins acestuia o sumă de bani neprecizată pentru a nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu cu privire la cercetările efectuate în urma accidentului.

              Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău a dispus față de polițist măsura reținerii preventive pentru 24 de ore, urmând ca astăzi să fie prezentat instanței cu propunere de arestare preventivă.

              În cauză s-a beneficiat de sprijinul Direcției Operațiuni Speciale (D.O.S.) — Bacău și al Inspectoratului Județean de Jandarmi (I.J.J.) Bacău.

              Bacău: Patru persoane au ajuns la spital în urma unui accident

                FOTO: Cezar Daniel Paul / Facebook

                Evenimentul rutier s-a produs astăzi pe strada General Ștefan Gușe, în apropierea Penitenciarului Bacău, după cum spuneau martorii.

                Un șofer de 42 de ani, din Bacău, care circula pe sensul de mers către Onești, la un moment dat a intrat în coliziune cu un autoturism care era staționat pe partea dreaptă a străzii, pe prima bandă de circulație, și în care se aflau patru persoane.

                În urma impactului, aceste patru persoane au fost transportate la spital pentru investigații și îngrijiri medicale.

                Polițiștii de la Rutieră i-au testat pe cei doi conducători auto cu etilotestul, rezultatele fiind negative.

                Accident cu victimă pe DN 2G

                  La data de 27 februarie a.c., în jurul orei 08.30, poliţiştii din cadrul Serviciului Rutier Bacău au fost sesizaţi despre producerea unui eveniment cu victimă, pe DN 2G.

                  Din primele cercetări efectuate la faţa locului a rezultat că un bărbat de 49 ani, din comuna Mărgineni, în timp ce conducea un autoturism pe direcţia Moineşti- Bacău, nu s-a asigurat corespunzător la efectuarea unui viraj la stânga și a intrat în coliziune cu un autoturism condus de un bărbat de 39 ani din aceeaşi localitate care avea aceeaşi direcţie de deplasare şi care se angajase în efectuarea unei depăşiri.

                  În urma evenimentului rutier a rezultat vătămarea corporală a bărbatului de 49 ani, care a fost transportat la Spitalul Judeţean Bacău, unde i s-au acordat îngrijiri medicale de specialitate, fiind necesară internarea.

                  Conducătorii auto au fost testaţi cu aparatul etilotest care a indicat valoarea de 0,00 mg/l alcool pur în aerul expirat și le-au fost recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

                  În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

                  Cum e viața de licean în Bacău?

                    Viziunea despre liceu a adolescenților băcăuani a fost bătută în cuie de George Bacovia, cu al său „cimitir al tinereții”. Lucrurile au mai evoluat iar Diana Smeu, o tânără liceană din oraș, ne zugrăvește tabloul unei adolescențe împărțite între școală, cluburi, relațiile tot mai complicate și hobbby-uri.

                    „În Bacău sunt 14 licee. Doar 5 sunt considerate bune, toate au profile teoretice și sunt frecventate de elevi cu un statut financiar stabil sau aprope stabil și de cei care au obținut medii și situații școlare bune în gimnaziu. Doar trei sunt văzute ca fiind de elită. Asta ar însemna un număr de 1.000 de adolescenți care promit să nu se oprească din creștere activă, ci poate să se mute într-un alt oraș sau țară care să le ofere mai mult, în timpul facultății sau pentru totdeauna.

                    Astfel de ambiții definesc adolescenții care ajută la constituirea totemului Bacău. Cei mai mulți se cunosc între ei prin proiecte comune sau intrigi, ca toți moldovenii, băcăuanii au plăcerea de a-și spăla toate hainele în public. Există o șușoteală generală în orice colț din liceu, prin cafenele sau pe chat-urile de la messenger. […] Într-un oraș ca Bacău, șansele să ieși cu același tip cu care se vedea cea mai bună prietenă a ta sunt, hai să zicem, șanse pe bune.

                    Viața la liceu în orașul Bacău

                    Liceele cele mai bune sunt situate în centru, la 10-15 minute unul de altul, în locul unde au loc interacțiunea și viața socială. Parcurile amenajate sunt tot aici, cele mai multe dintre pub-urile și cafenelele preferate, fast-food-urile (altfel de mâncare to-go nu se găsește în oraș) și instituțiile, printre care și teatrul. Tinerii băcăuani au un super apetit pentru teatru. M-aș risca să zic că este orașul cu cele mai multe trupe de teatru adolescent din țară, adică 5, cu câte 20-30 de membri activi. Așadar, cam 100 de tineri din Bacău își trăiesc adolescența în grupuri care le oferă o dezvoltare culturală și socială inedită. Trupa de teatru a luat locul clasei de la școală când vine întrebarea: Tu unde ți-ai întâlnit prietenii? Într-un oraș cu o cultură destul de risipită și vehiculată doar underground printre veteranii erudiți, teatrul stă mândru pe strada principală din oraș și cheamă tinerii să joace pe scenă și să stea după la vorbă, multă vorbă, pe băncuțele din parcul din spatele lui.

                    Cei mai mulți dintre liceeni de la liceele „de elită” sunt tineri obișnuiți. Se îmbracă în jeans, tricou, geci – mi se pare că mulți își reciclează stilurile unii de alții, fără să intervină personal asupra modului cum se înfofolesc – și fumează în fiecare pauză Marlboro Touch sau Winston cu biluțe, adicătelea nu țigări pe bune. 30-40% din oamenii din colegiul meu fumează. Nu că simt nevoia usturătoare, ci pentru că le place sau li se pare un gest cool și teribilist. Nu au gândit-o, ci au văzut că alții o fac și și-au zis că asta i-ar face mai mișto. Ori au ieșit în curtea liceului prima dată în pauză și nu știau ce să facă cu corpul, cu mâinile, cu timpul lor, fără să țină o țigară între buze, care să dea un sens la toate astea timp de 5 minute. În plus, fumatul lovește direct în spleen-ul provocat de un sistem școlar cu misiunea clară de a distruge din elanul tânăr de a te provoca pe tine însuți. Iar cel mai simplu să faci asta este prin fumat.

                    Majoritatea sunt implicați în activități extracurriculare de orice fel. Mulți sunt cu olimpiade. Sunt foarte inteligenți, dar sunt complet confortabili într-o lume restrânsă și ignoră aspectele negative. Îmi pare rău că nu sunt aproape deloc activiști și luptători pentru cauze sociale. Își urmăresc idealurile de businessman și businesswoman, cei mai mulți, și au o frică transformată în sarcasm față de minorități sau cazuri care ies în evidență prin extravaganța de a nu mai semăna cu nimic cunoscut. Există printre ei teama de nou, pentru că școala pune super presiune ca toți adolescenții să se alinieze aceluiași tipar. Când faci ceva diferit, ceilalți se retrag pentru că își simt propria zonă de confort amenințată.

                    Cazul unui adolescent de 17 ani, în clasa a XI-a, elev la cel mai bun colegiu din județ*
                    *după statisticile din ultimii ani

                    În timpul săptămânii, participă inevitabil la cursuri. Se prea poate să chiulească de la unele ore și să-și bea cafeau la cafeneaua de lângă liceu, Chiaro, dar de obicei se învoiește inteligent. Frecvența la cursuri în Liceul Vrănceanu este impecabilă, în rest. Are ore de pe la 07:30 sau 08:30 până la 13:30 sau 14:30. Când ajunge în clasă și își întreabă colegii dacă și-au făcut tema, 50% da, 50% nu. Dar până încep orele unde au avut de lucru, toată lumea își are temele scrise – media clasei este undeva la 9.45. Unii profesori inspiră o atitudine libertină și care ambiționează, dar mulți sunt stricți și neîndurători, cum ar veni, nu trec cu vederea dacă se încalcă regula de a fi ca toți ceilalți, băgând scuza aia că aici e școală și nu discotecă. Diriginta lui de obicei îi jignește alegerile vestimentare și atitudinile „nepotrivite pentru școală” în fața tuturor colegilor, pe un ton arțăgoș și nesuferit.

                    Un coleg bisexual și activist și-a dat cu fard argintiu pe obraji într-una din zile și a ieșit un întreg scandal. Profa i-a făcut o poză și a zis să o cheme pe mama lui la școală. Îl compară cu ceilalți băieți care nu încearcă să se feminizeze. O tipă venise cu șalvari colorați și diriga i-a spus să nu mai vină așa că i se pare că îi atârna ceva grețos la spate.

                    Orice mică abatare este văzută cu o strâmbătură din nas. Iar asta nu numai de profi. Ci și de ceilalți colegi. Tipul cu fardul argintiu pe față este fumător. Am ieșit cu el la țigară într-o pauză și puteam vedea cum alți colegi din jur îi trimiteau priviri WTF. Tot ce este diferit este condamnat. Nu te-ai fi așteptat la asta în cel mai bun liceu din județ și al treișpelea din țară. Sunt sigură că mai este mult de lucrat cu mentalitatea mirosind a naftalină care ne bântuie grozav pe fiecare și nu ne dă voie să îi acceptăm pe toți din jurul nostru așa cum sunt”.

                    Textul integral poate fi citit aici.

                    Eseu redactat în cadrul In a Relationship, un proiect al Fundației Friends For Friends, care face parte din Campania Respectului, iniţiativa AVON de luptă împotriva violenţei domestice. Între octombrie 2016 și ianuarie 2017, 1.500 de adolescenți din 80 de orașe din România au participat la o cercetare despre relațiile și abuzurile posibile din timpul liceului. O parte din rezultate pot fi consultate aici.

                    Și-a pierdut calul și tot el a fost amendat de polițiști

                      La data de 26 februarie a.c., poliţiştii din cadrul Postului de Poliţie Balcani au fost sesizaţi de către un localnic de 37 ani, cu privire la dispariţia unei cabaline proprietate, din seara aceleaşi zile, din apropierea locuinţei sale.

                      În urma activităţilor specifice desfășurate, poliţiştii au stabilit că bărbatul a lăsat nesupravegheată cabalina, fiind ulterior identificată pe un teren de pe raza comunei Balcani.

                      Faţă de bărbatul în cauză a fost luată măsura sancţionării contravenţionale în valoare de 500 lei.

                      Prevenirea furturilor de animale, poliţiştii recomandă:

                      • Supravegherea animalelor din gospodării şi de pe păşuni, atât pe timp de zi, cît şi pe timp de noapte;
                      • Asigurarea grajdurilor şi anexelor destinate animalelor, la plecarea de la domiciliu;
                      • Solicitarea unui minim de date persoanelor pe care le primiţi în gospodării sub diverse pretexte, în special cu intenţia de a achiziţiona animale;
                      • Neefectarea unor tranzacţii de animale fără documente legale sau prin înţelegeri verbale, riscând sancţionarea conform legii;
                      • Înregistrarea animalelor pentru a fi identificate în caz de furt.

                      Scandal în Consiliul Local Bacău

                        Scandal in Consiliul local Bacau

                        Posted by Desteptarea de Bacau on Tuesday, February 28, 2017

                        Ședința CL Bacău din 28 februarie 2017.

                        Serviciul Salvamont Bacău are echipaj canin

                          FOTO: Salvamont Bacau

                          Serviciul Salvamont Bacau are in premiera un echipaj canin de salvare brevetat de Asociatia Nationala a Salvatorilor Montani din Romania.

                          Din echipaj fac parte ciobanescul belgian Roni si coordonatorul salvatorilor montani din judetul Bacau – Gheorghe Cosa.

                          Cel mai bun prieten al omului – cainele – este acum alaturi de salvatorii montani in efortul acestora de a ajuta persoanele care au probleme in zona montana.

                          Echipajul canin trebuie sa fie capabil sa se deplaseze rapid si in siguranta in zona alpina in orice conditii (intuneric, ceata, ploaie, vant, ninsoare, gheata etc), sa gaseasca victima, sa-i acorde primul ajutor si sa ajute la transportul acesteia la prima unitate medicala sau la ambulanta.

                          Extraordinarele calitati ale cainelui: devotamentul, capacitatea de deplasare rapida in orice tip de teren, simturile foarte dezvoltate, usurinta de a invata si dorinta acestuia de a colabora cu omul fac ca prezenta echipajului canin sa fie determinanta intr-o interventie a salvatorilor montani, in special cand victima nu este perfect localizata.

                          Ziua protecției civile

                            Protecţia civilă în România a luat naştere în anul 1930, odată cu semnarea Înaltului Decret Regal nr. 468, prin care se aproba Regulamentul Apărării Pasive, prin care se înfiinţau primele structuri cu atribuţii de apărare civilă din România.

                            Structurile nou înfiinţate aveau ca scop limitarea efectelor „bombardamentelor aeriene asupra populaţiei şi resurselor teritoriului, fie asigurându-le protecţia directă, fie micşorând eficacitatea atacurilor”. Prin prevederile sale detaşează net apărarea pasivă de apărarea activă. Acest moment este considerat data de naştere a protecţiei civile.

                            Cu puţin timp înainte de începerea celui de-al doilea război mondial, se înfiinţează Comitetul de Coordonare al Apărării Pasive, care funcţiona pe lângă Ministerul Aerului şi Marinei.

                            După o perioadă destul de frământată prin care a trecut protecţia civilă în perioada comunistă, cu numeroase transformări, Revoluţia din decembrie 1989 a creat condiţiile perfecţionării activităţii pe linie de apărare civilă, aşa cum era denumită din anul 1978, înscriindu-se în procesul de democratizare iniţiat de acest act istoric. Astfel, România a ratificat, prin Decretul nr. 224 din 11 mai 1990, Protocoalele adiţionale I şi II la „Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protecţia victimelor conflictelor armate”, iar în perioada următoare au fost încheiate o serie de protocoale sau acorduri de cooperare, în mod deosebit cu ţările vecine.

                            În Legea apărării naţionale nr. 45 / 01.07.1994 apare în mod oficial denumirea „protecţia civilă”.

                            În octombrie 1996, se aprobă Legea protecţiei civile în care sunt stipulate atribuţiile acestor structuri, iar în 8 noiembrie 2004 a fost promulgată noua Lege a Protecţiei civile (nr. 481/2004). Acest nou act normativ se încadrează în exigenţele actelor normative internaţionale.

                            Protecţia civilă s-a afirmat ca entitate distinctă sub diferite denumiri şi a funcţionat, prin alternanţă, în structura Ministerului de Interne, Ministerului de Război, Ministerului Aerului şi Marinei şi Ministerului Apărării Naţionale.

                            Din ianuarie 2001, protecţia civilă a revenit în structura Ministerului Administraţiei şi Internelor, iar din 15 decembrie 2004 s-a unificat cu pompierii, sub noua titulatură de structuri specializate pentru intervenţia în „situaţii de urgenţă”. De-a lungul anilor, indiferent ce denumire a purtat şi din ce structură a făcut parte, Protecţia civilă din România a desfăşurat o intensă activitate, s-a dovedit utilă şi a slujit numai interesele naţionale, îndeplinind rolul profund umanitar pentru care a fost creată: apărarea populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi a mediului ambiant în situaţii de război, calamităţi naturale şi catastrofe tehnologice.

                            Organismele militare şi civile ale protecţiei civile – aflate într-un profund proces de reformă, de modernizare şi organizare – şi-au dus la bun sfârşit, cu devotament şi profesionalism, atribuţiile ce le revin atât în acţiunile de intervenţie reală pentru combaterea efectelor inundaţiilor, a alunecărilor de teren, a înzăpezirilor sau accidentelor rutiere, cât şi cu prilejul aplicaţiilor judeţene, a exerciţiilor de alarmare publică şi a intervenţiilor în numeroase zone de risc.

                            De ce riscăm să ne pierdem prietenii?

                              Psihologul Andra Tănăsescu

                              Trăind într-o lume care se derulează rapid prin faţa ochilor noştri, ne este din ce în ce mai greu să îi ascultăm pe cei din jur, ci ne interesează mai mult să ne facem cunoscut punctul de vedere.

                              În cadrul unui experiment simplu, psihologul şi trainerul NLP Andra Tănăsescu a verificat dacă într-adevăr suntem mai mult activi sau pasivi când comunicăm şi a ajuns la concluzia că majoritatea persoanelor reţin foarte uşor ce tocmai au comunicat, dar le este foarte greu să mai reproducă şi ce a spus persoana din faţa lor.

                              “Ascultarea cu adevărat a persoanelor din faţa noastră a devenit un lucru complicat, deoarece noi considerăm că acea comunicare unilaterală este suficientă ca să ne atingem obiectivele. Nici pe departe! Aşa cum noi nu ne complicăm să ne concetrăm pe ce spune cel din jur, aşa se întâmplă şi cu cealaltă persoană, dezvoltându-se un cerc vicios. Într-un final, niciunul dintre cei doi interlocutori nu s-au făcut înţeleşi, iar în timp se vor instala stări de frustrare, nervozitate, care vor escalada în certuri”, afirmă psihologul.

                              Ce înseamnă ASCULTAREA PASIVĂ?

                              Acest tip de ascultare este unul dintre cele mai întâlnite la ora actuală. Din cauză că suntem bombardaţi zilnic de o multitudine de mijloace de informare în masa – TV, radio, site-uri de ştiri, Facebook etc. – ne-am dezvoltat, fără să ne dăm seama, mecanisme de apărare, care filtrează informaţia.

                              “Nu toate informaţiile primite sunt de interes pentru noi şi am învăţat să fim mai selectivi, iar în timp am devenit comozi; iar prin acest lucru mă refer inclusiv la faptul că nu mai scriem cuvintele întregi şi comunicăm prin tot felul de abrevieri. În mediul online, aceste abrevieri sau alte mecanisme de filtrare sunt foarte utile şi benefice, deoarece pot transmite mai multe lucruri într-un timp mai scurt, însă în mediul real, datele problemei se schimbă radical.

                              Este o dovadă de lipsă de respect să îi răspundem scurt unui prieten, prin “aha”, “îhî”, „mdea” sau să dăm din cap aprobator, dar mintea noastră să fie în altă parte. Interlocutorul va sesiza imediat lipsa de interes şi se va crea o prăpastie între cele două persoane, care va duce până la neînţelegeri sau certuri. De multe ori nici nu ne dăm seama că nu îi ascultăm cu adevărat pe cei din jur, a devenit pur şi simplu un reflex. Ca să testăm rapid dacă suntem ascultaţi, îi putem ruga pe interlocutori să reproducă tot ce au înţeles din comunicarea noastră, aşa cum îşi testează uneori profesorii pe elevii neatenţi din ultima bancă”, explică psihologul Andra Tănăsescu.

                              În opinia specialistului, acest tip de comunicare pasivă apare din trei motive:

                              1. Mecanismele de apărare pe care ni le formăm de-a lungul vieții, fiind ”forțați” să alegem din informațiile pe care le primim zi de zi, doar pe cele care ne sunt cu adevărat utile.

                              2. Te aud, dar mă gândesc la problemele mele. Există și această situație în care auzim ce spune celălalt, mimăm o atenție activă când de fapt, ne gândim la propriile situații şi probleme, ne facem planuri pentru a doua zi și pierdem din informațiile pe care ni le transmite celălalt.

                              3. Te ascult dar caut să îți dau cât mai repede un răspuns. Din grabă, dintr-o limitare de timp, mai mult sau mai puțin impusă, dintr-o ”competiție” mentală pe care ne-o creăm singuri, există aceasta reacție de tip informație-răspuns în care căutăm să oferim cât mai repede un răspuns, fără să așteptăm să primim toate informațiile mai întâi.

                              Ce trebuie să facem pentru a începe să-i ascultăm cu adevărat pe cei din jurul nostru?

                              Psihologul Andra Tănăsescu este de părere că, pentru a remedia această problemă de relaţionare, întâi de toate trebuie să conştientizăm că avem una dintre cele trei probleme de mai sus. Nu putem să schimbăm un lucru pe care nu ştim că-l facem. Odată ce am devenit conştienţi de pattern-urile pe care ni le-am format în decursul timpului, putem alege pe care vrem să le schimbăm şi pe care considerăm că ni se potrivesc personalităţii noastre şi dorim să le păstrăm în continuare. Pentru asta, este nevoie să ştim două lucruri esenţiale:

                              1. Dacă nu asculţi, îţi vei pierde în timp prietenii! “Alege să fii atent și să asculți, cu scopul de a înțelege ceea ce persoana cealaltă vrea să îți transmită. (în cazul în care îți dorești acest lucru). Gândeşte-te că, în timp, toate persoanele dragi se vor îndepărta de tine deoarece se simt neglijate. Alege în mod conștient să îi oferi atenție celui care ți se adresează și ascultă-l, pune-i întrebări, caută să obții cât mai multe informații și detalii ca să îți poți formula o idee cât mai clară a ceea ce îți comunică”, consideră psihologul Andra Tănăsescu.

                              2. Sesizează reacția de a răspunde și alege să acționezi diferit. “Învaţă să-ţi observi reacțiile și vezi când apare impulsul de a da răspunsuri și soluții. Poţi folosi o oglindă pentru a exersa. Observă dacă se întâmplă atunci când ai suficiente informații sau pur și simplu sari direct la ”concluzie”. Întreabă-te, singur de această dată, dacă ai suficiente informaţii, dacă ştii destule lucruri pentru a da un răspuns am suficiente informații sau dacă este ceva ce ai mai putea întreba pentru a înțelege mai bine. Odată ce ai răspunsurile la aceste întrebări, poți decide mai ușor care este următoarea mutare pe care o poți face pentru a continua acea discuție. Ține minte, o ascultare activă, prezența, atenția la intenția și mesajul complet pe care ni le transmit ceilalți fac diferența între o comunicare nereușită și o comunicare reușită”, conchide psihologul şi trainerul Andra Tănăsescu.

                              Andra Tănăsescu, vice președinte al Asociației ”Generația Iubire” este Psiholog și Trainer NLP. A urmat studiile în psihologie, având formarea în terapie de cuplu și familie. Având experiență ca instructor de dans și fiind atrasă de conexiunea dintre minte, emoții și corp, urmează o formare în terapia prin dans și mișcare. După câțiva ani de experiență în training și susținerea evenimentelor corporate, oferă prin îmbinarea psihologiei, cu NLP-ul și tehnici de conștientizare și conectare corporală, o experiență completă de auto-cunoaștere și evoluție personală.

                              Vine, vine primăvara

                                Explozie de culori și miresme în oraș și toate acestea datorită invaziei de flori și mărțișoare. Cea mai aglomerată zonă, din acest punct de vedere, este în Piața Tricolorului, din fața Casei de Cultură, acolo unde zeci de tarabe sunt pline cu marfă, de toate culorile și la toate prețurile.

                                Vremea frumoasă și caldă pentru această perioadă a anului îi face pe băcăuani să zăbovească în fața tarabelor și să cumpănească bine înainte de a scoate banii din buzunare. Și pentru că tot veni vorba, mărțișoarele pe care le puteți achiziționa din piațeta din fața Casei de Cultură au prețuri între 1,5 lei și 20 de lei.

                                Asta dacă doriți un mărțișor simplu, pandativ, ceva handmade sau simboluri clasice. Puteți opta însă și pentru exemplare suflate cu aur sau cu cristale Swarovski, prețul acestora putând ajunge la aproape 100 de lei. Comercianții simbolurilor de primăvară își întâmpină posibilii clienți cu zâmbetul pe buze, încercând să te convingă că marfa lor este cea mai bună.

                                „Poftiți domnu’. Vă dau un «trifoi» sau o «potcoavă» să fie cu noroc”, mă îndeamnă o vânzătoare care precizează că are și mărțișoare confecționate chiar de ea.

                                Îi zâmbesc și merg spre sectorul florilor unde sunt întâmpinat de un tânăr care-mi prezintă marfa: „Zambile, 10 lei ghiveciul, lalele cu 10 lei buchetul sau 15 lei cu cinci fire”. Pentru că mai avea câteva ghivece cu alt gen de flori, care semănau cu panseluțele, am cerut lămuriri. M-a asigurat că nu sunt panseluțe, dar că sunt flori românești numai că le-a uitat denumirea. A pomenit un nume greu de deslușit, ceva în latină, după care a mai adăugat că toate sunt producție românească și sunt aduse de undeva din județul Neamț.

                                La doi pași, o altă precupeață îmi recomandă zambilele ei la 2 lei, asigurându-mă că nu voi găsi nicăieri un preț mai bun. Le-am dorit spor la vânzare, mi-au mulțumit, iar o doamnă a încheiat într-un spirit pur românesc: „Bani să iasă!”. Zonele altădată luate cu asalt de comercianții de mărțișoare cum ar fi „Luceafărul” sau „Pasajul Revoluției” au rămas anul acesta pustii.

                                Doi comercianți cu aceeași marfă ca în Piața Tricolorului întregeau peisajul în pasajul de la fostul cinematograf „Muncitorul”. Alte zone din care ați putea să cumpărați simbolurile primăverii pentru cei dragi ar mai fi Tic-Tac, Orizont, Narcisa, Zimbru, Piața Nord. Și în hypermarket-uri sunt prezente tot felul de ONG-uri care comercializează mărțișoare și felicitări, cele mai multe handmade.

                                Mărțișoare confecționate manual, făcute din scoici, mărgele, paiete sau pictate, cu prețuri între 3 și 20 de lei, pot fi achiziționate și de la Fondul Plastic. Așa că, bucurați-vă de soare și de mărțișoare!

                                ULTIMELE ȘTIRI