Acasă Blog Pagina 2938

Cum erau determinați tinerii băcăuani să se drogheze

    de
    Cătălina Chifu
    -

    O substanţă nouă cu efecte psihoactive, folosită pentru fabricarea etnobotanicelor, a intrat recent pe „piaţa” băcăuană. Substanţa se vinde pe internet cu menţiunea că NU este pentru consum uman. Parcul de lângă Club 60+ era unul din locurile preferate de traficanţi pentru distribuţia etnobotanicelor.

    O reţea cu 25 de traficanţi a fost anihilată, anul trecut, de către procurorii DIICOT. Majoritatea sunt tineri, la fel ca şi consumatorii care le cumpărau produsele, unii de 2-3 ori pe săptămână, alţii de 4-5 ori pe zi. A.A., zis „Pletosu”, este cel care a constituit, în 2016, împreună cu alţi inculpaţi, un grup infracţional organizat, spun procurorii, „şi a cumpărat, prin comandă de pe anumite site-uri pe internet, fabricat, ambalat, distribuit şi pus în vânzare, atât direct, cât şi prin intermediul altor persoane coordonate de acesta, produse susceptibile de a avea efecte psihoactive către diferiţi consumatori din judeţul Bacău”.

    Reţeaua, mai explică anchetatorii, era structurată pe mai multe paliere – A.A. era cel care cumpăra produse cu efecte psihoactive, sub formă de praf, din care fabrica artizanal etnobotanice, dizolvând respectiva substanţă cu alcool etilic şi amestecând-o cu plante de ceai. Produsele erau ascunse într-un apartament închiriat din Constanţa, unde locuiau mama şi sora lui A.A. Acolo erau porţionate şi ambalate în plicuri, după care erau transportate în locuinţe din Bacău şi distribuite dealer-ilor sau direct consumatorilor.

    Substanţă nouă cu efecte psihoactive

    „Pletosu” a declarat în faţa anchetatorilor că, pe la sfârşitul lui 2015, a căutat pe diferite site-uri canabinoizi sintetici şi a găsit un site unde se vindea o substanţă nouă cu efecte psihoactive despre care se menţiona că NU este pentru consum uman. Costa 15 lire gramul. Mai întâi a comandat 3 grame de substanţă, apoi 25 de grame, ajungând în scurt timp la comenzi de 250 de grame. Substanţele i-au fost livrate prin poştă.

    Primele doze erau gratuite pentru clienţii noi

    Numai în municipiul Bacău, au fost identificaţi până în prezent mai mult de 100 de consumatori aprovizionaţi de această reţea, la preţuri de 10-20 lei/plicul. Primele doze, au povestit ei, erau gratuite pentru clienţii noi. Dacă erau indecişi, „oferta” se întindea chiar pe trei-patru zile sau le erau date produse pe datorie. În medie, consumatorii cumpărau de două ori pe săptămână, câte 2 plicuri, dar au fost tineri care au ajuns să consume 4 plicuri/zi sau chiar 10-15 doze. Practic, un calcul simplu arată că un consumator cheltuia săptâmânal 250 – 700 de lei. Conform procurorilor, numai „Pletosu” a câştigat, în doar opt luni, 32.880 lei, din vânzarea etnobotanicelor. Distribuţia se făcea în Parcul Nord, zona Stadionului – Cascada, diferite cafenele şi cluburi, în parcul de lângă Club 60+ şi lângă blocul „Pensionarilor” de pe Aleea Parcului.

    A.A. a fost acuzat şi de spălare de bani, după ce anchetatorii au descoperit că sumele obţinute din vânzarea de etnobotanice erau depuse în conturile mamei, deschise la diferite bănci. Şi dealerii aveau dispoziţie să depună banii tot în conturile mamei lui „Pletosu”. Acuzaţiile nu se opresc aici pentru unii membri ai grupării. A.A. şi M.I.C. au cumpărat, pentru consum propriu, spun ei, droguri de risc (cannabis), iar în locuinţa lui C.A. au fost descoperite echipamente software folosite pentru falsificarea instrumentelor de plată. Dosarul se judecă la Tribunalul Bacău şi a avut luna trecută primul termen pe fond. (Cătălina Chifu)

    Puţini consumatori ajung la spital

    La Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Bacău au fost înregistraţi, anul trecut, 26 de consumatori de alcool şi droguri, care au ajuns la Urgenţe şi apoi în secţia de Psihiatrie pentru tratament, iar în 2015 au fost 24 de pacienţi. Oficialii unităţii medicale spun că acestea sunt doar cazurile declarate sau care sunt incluse în statisticile lor după ce o persoană adună cinci – şase prezentări la spital cu aceleaşi simptome. „Dintre pacienţii înregistraţi în 2016, 21 aveau vârste cuprinse între 15 şi 24 ani şi 5 între 25 – 34 de ani, iar în 2015, 8 au fost din grupa de vârstă 15 – 24 ani şi 16 din grupa de vârstă 25 – 34 ani, toţi fiind bărbaţi”, a declarat Mirela Romaneţ, purtător de cuvânt la SJU Bacău. Secţia de Psihiatrie Bacău are 60 de paturi şi anual sunt internaţi aici peste 3.000 de bolnavi. (G.P.)

    Parincea: Sărăcia goleşte casele ţăranilor

      de
      Ramona Ionescu
      -

      În lipsa unor locuri de muncă care să le asigure traiul de zi cu zi în comuna Parincea, mulţi tineri au plecat să muncească în străinătate. După ce s-au stabilit în Italia, Spania, Anglia sau Olanda, cei plecaţi şi-au chemat ulterior şi rudele. Anii au trecut, iar în lipsa lor, casele au ajuns în paragină. Mulţi din cei plecaţi, poate nici nu mai au de gând să se întoarcă.

      În lipsa proprietarilor, au dispărut gardurile de scânduri şi pe alocuri chiar uşile şi ferestrele. Unele dintre casele abandonate mai au stăpân, însă, multe dintre ele, au rămas de izbelişte, după ce proprietarii au murit. Tabloul de ansamblu este trist, iar casele abandonate parcă stau să moară.

      “Casele bătrâneşti au fost abandonate, iar în multe cazuri nu mai există moştenitori care să se îngrijească de ele. În alte situaţii, tineretul a plecat în lume şi cine a dat de o brumă de bani nu mai vrea să audă de sărăcia din Parincea. Păcat că s-a ajuns în această situaţie. Ar trebui găsite soluţii ca să menţinem tinerii în comunitate. Cu migraţia asta a tineretului, nu o să mai aibă cine munci pământul!”, declară Viorel Botezatu, localnic

      Oamenii locului spun că atât timp cât terenul şi casa au un proprietar, n-ar strica să existe o lege care să-l oblige pe acesta să îngrijească de gospodărie.

      A venit vremea însămânţării în “patria legumelor”

      de
      Ramona Ionescu
      -
      Aurica Ţârlea

      Cum s-a topit zăpada şi a dat colţul ierbii, familiile de legumicultori din comuna Pânceşti au început să-şi facă planurile pentru culturile de anul acesta. Vremea în încălzire este numai bună pentru însămânţat.

      Chiar dacă majoritatea legumicultorilor deţin terenuri şi sere la Dieneţ, răsadurile se pun acasă, în grădina din spate, ascunsă de ochii curioşilor, acolo unde aproape fiecare familie are câte o seră. Familia Ţârlea din comuna Pânceşti şi-a făcut calculele şi a tras linie.

      Anul acesta vor cultiva ardei, gogoşari, varză şi roşii. Se pare că aceste legume se vând mai bine decât altele. Cât priveşte sămânţa, acesta este cât se poate de bio, fiind recoltată din producţie proprie.

      “Punem sămânţă de-a noastră că ştim sigur ce iese. Am încercat şi noi să face răsaduri cu sămânţă certificată, dar nu am avut aceeaşi producţie. Dacă am stat toată iarna, din martie şi până în octombrie suntem numai pe câmp. Răsadurile urmează să fie plantate la Dieneţ, trebuie refăcută în totalitate instalaţia de udat, după care încep grijile. Sperăm ca anul acesta să ne ferească Dumnezeu de ploi acide, că astea ne omoară. Dacă ploaia e curată, atunci şi plantele cresc şi dau rod. Legumicultura rămâne totuşi o loterie. Poţi să câştigi, dar poţi la fel de bine să pierzi toată munca de un an”, declară Aurica Ţârlea, legumicultor

      Pe femeie am găsit-o la poartă, dereticând. Vremea frumoasă nu-i dă pace şi trebuie să facă ceva. Sera din spatele casei este în grija fiului şi a norei, un cuplu tânăr, care va prelua într-o zi afacerea familiei. Curioasă, nora se apropie de mama soacră şi completează cu lux de amănunte întregul proces de la însămânţare şi până la recoltare, însă, doreşte să rămână în anonimat. “Dacă dă o ploaie acidă peste răsaduri, cade toată floarea. Nu dăm cu erbicid, pentru că acesta afectează plantele, aşa că o să tot fie de prăşit. Picurătoarele trebuie şi ele verificate periodic pentru că se mai înfundă, iar în tot acest timp vom fi pe câmp. Dacă avem un an roditor, mare parte din marfă o vindem en-gross. Mai stăm şi la tarabă, pentru că pierdem mult la en-gross. La câmp este însă mult de muncă şi trebuie să avem în vedere multe alte lucruri. Clienţii noştri ne judecă şi încearcă să mai negocieze la preţ, însă, dacă ar şti câtă muncă depunem până să ajungă marfa pe tarabă, ne-ar da bani în plus”, spune femeia.

      La un moment dat, în pragul porţii apare şi Constantin Ţârlea. Plin de unsoare pe mâini, curăţa de zor o piesă de tractor. Era clar că treburile au o rânduială în familia Ţârlea. Tatăl se ocupa de tractoare, mama avea grijă de gospodărie şi d’ale gurii, iar tânăra generaţie avea în grijă sera. Întrebaţi dacă se câştigă bine din legumicultură, membrii familiei Ţârlea au răspuns unitar: “dacă vremea ne va fi favorabilă, atunci vom câştiga bani frumoşi”.

      Dănuţ Botezatu, un militar pasionat de bucătărie: „Bucătarului îi trebuie gust”

      de
      Ramona Ionescu
      -

      În rândul militarilor, maistrul militar Dănuţ Botezatu şi-a făcut un renume şi anume, acela de bucătar desăvârşit, un tip pasionat de bucătărie şi persoana care a adus vechea bucătărie de popotă la standarde actuale.

      M.m. Dănuţ Botezatu este încadrat la Batalionul 631 Tancuri „Oituz” Bacău – subofiţer de Stat Major -, iar din anul 1988 a făcut istorie în bucătărie, devenind renumit în garnizoana Bacău. A urmat Şcoala Militară la Sibiu, iar din 1988 şi până în anul 2005 a fost maistru militar bucătar. Din anul 2001 şi până în anul 2005 a lucrat la Tancuri, în popota unităţii militare. Cantina deserveşte în prezent atât Batalionul 631 Tancuri „Oituz” Bacău, cât şi Batalionul 635 Apărare Antiaeriană „Precista” Bacău.

      Între 2005 şi 2010, o perioadă traversată de schimbări în armata română, lucrurile au stagnat cu bucătăria, iar schimbarea în bine a venit în anul 2010. Pentru că a dorit să le ofere militarilor o mâncare sănătoasă, bogată caloric şi proaspătă, m.m. Dănuţ Botezatu a început să facă demersuri către forurile superioare în vederea schimbării utilajelor din bucătărie. „Schimbarea a venit din 2010 încoace pentru că nu mai puteam face meniuri diversificate, sănătoase.

      Aparatura era foarte veche şi se impuneau schimbări urgente. Insistând la eşalonul superior am primit în sfârşit dotările cerute. Echipamentul nou a venit la sfârşitul anului 2015, iar montatul a durat câteva luni pentru că s-a schimbat inclusiv reţeaua de gaze, amplasamentul hotei etc. Atunci a fost un moment de tristeţe, pentru că nu se mai putea găti”, declară m.m. Dănuţ Botezatu.

      El spune că în armată se doreşte extinderea meseriei de bucătar şi se pune accentul pe servirea unei mese bune şi sănătoase. Militarii pot avea dublă calificare, iar meseria de bucătar poate fi una dintre acestea. Există dealtfel în cadrul Ministerului Apărării Naţionale o unitate de pregătire a bucătarilor.

      „Igiena, calitatea produselor şi cantitatea mâncării sunt regulile de aur în bucătărie. De când avem echipament nou, mâncarea se face mai mult la cuptor, pentru că astfel nu se pierd atât de multe vitamine. Un bucătar bun trebuie să aibă în primul rând gust. Dacă nu ştii să pui suficient condiment în mâncare, preparatul nu va fi apreciat”, spune m.m. Dănuţ Botezatu.

      Surpriza din meniu

      Gustul este cu atât mai important cu cât, în funcţie de bugetul alocat, bucătarul trebuie să facă minuni în bucătărie. Un meniu complet costă 8 lei, iar cei care optează doar pentru felul II pot mânca pe săturate cu doar 5 lei. Meniul este variat şi echilibrat caloric, iar o dată pe săptămână, bucătarii vin cu o reţetă surpriză care nu a mai fost în meniu.

      „Militarii ştiu despre «surpriza din meniu» şi o aşteaptă nerăbdători. Nu le divulgăm gustarea sau desertul, iar surpriza vine direct în farfurie. Poate fi un sos de smântână cu ciuperci, peşte la grătar, meltz, gulaş sau pizza. Dacă ne ducem spre desert, pe care nu îl regăsesc în meniu, atunci, le îndulceam ziua cu pandişpan, gogoşi, clătite şi chiar eclere făcute în bucătărie. Am făcut toate acestea atunci când s-a putut, pentru că suntem legaţi de partea financiară”, declară Botezatu.

      La comun

      Partea frumoasă la popota Batalionului 631 Tancuri „Oituz” Bacău este aceea că indiferent de grad sau funcţie, toată lumea mănâncă la comun. Ce serveşte ofiţerul, mănâncă şi soldatul. Astfel se leagă prietenii, dispar inhibiţii şi se întrezăresc zâmbete. Uneori, militarii vin cu propuneri de reţete şi se divulgă secrete ale bucătăriei.

      Important este ca cel ce face mâncarea să menţină un gust mediu. Aşa poate mânca toată lumea, iar cine doreşte un gust mai sărat sau picant are la dispoziţie condimentele necesare. În prezent, m.m. Dănuţ Botezatu nu mai lucrează în bucătărie, însă, atunci când i se cere un sfat, îl oferă cu drag bucătarului. Pasiunea pentru gătit l-a determinat să schimbe lucruri în unitatea sa. El spune că în bucătărie nu contează cantitatea produselor, ci asocierea lor. Ingredientele trebuie să fie neapărat proaspete, felul I şi felul II trebuie să se completeze, astfel încât să existe un echilibru în farfurie.

      Super eroi la Buhoci

        de
        Ramona Ionescu
        -

        Cum mergi spre centrul comunei Buhoci, pe partea dreaptă, în curtea unei case vopsită în verde, tronează doi dintre super eroii din desenele animate. Este vorba despre Spiderman şi Superman. Cei doi poate ar fi trecuți uşor cu vederea dacă nu ar fi în mărime naturală. Spiderman păzeşte în poziţie de atac intrarea în gospodăria familiei Duţu, iar Superman, sprijinit de peretele casei, pare gata-gata de lansare, pentru a mai salva pe cineva dintr-o situaţie critică, aşa cum ne-a obişnuit personajul în filmele de pe marele ecrane sau din desene animate.

        O poveste încâlcită

        Curiozitatea ne-a împins să batem la poarta casei pentru a afla povestea celor două personaje. Ne-a întâmpinat Cornelia Duţu, proprietara, o femeie vioaie, volubilă, care se aşterne repede la poveşti. Se vede clar că îi place viaţa, chiar dacă povestea vieţii ei este una tristă. Ne spune că îi are în gospodărie pe cei doi super eroi de aproximativ 10 ani, iar cei care au avut iniţiativa de a-i aduce acasă au fost propriii ei copii.

        “Când am amenajat stâlpii porţii de la intrare şi am vrut să montăm pe ei vulturi şi lei, copiii mei s-au dus la un magazin care vindea pitici la marginea drumului naţional. Văzând acolo aceşti doi super eroi, le-a plăcut atât de mult ideea de a-i avea în propria curte, că i-au cumpărat şi aşa m-am trezit cu ei acasă. Erau destul de scumpi şi la vremea aceea, însă am trecut cu vederea văzând bucuria copiilor. Aşa că Spiderman ne păzeşte poarta, iar Superman are grijă de casă”, declară Cornelia Duţu, proprietara.

        Pe chipul femeii se întrezăreşte un surâs amar, îşi pleacă privirea în pământ, oftează şi ne spune că cei doi super eroi, cu puterile lor cu tot, nu au ferit-o pe deplin de necazuri. Cornelia Duţu povesteşte că în urmă cu doi ani, pe fondul unor neînţelegeri, soţul ei ar fi dat foc la casă. Grajdul, etajul casei şi nişte dependinţe au fost mistuite de flăcări, iar ce nu a distrus focul, au stricat pompierii cu apa.

        “El a declarat la poliţie că locuinţa a luat foc accidental de la nişte gunoaie cărora le-a dat foc în spatele casei. Nu este adevărat! Dar asta este o altă poveste… Nu ne-am mai înţeles, iar bărbatul a plecat la altă femeie. Viaţa merge însă mai departe şi vreau să redau casei frumuseţea de altădată. Acum nu am cu ce să o repar, însă mi-am propus ca împreună cu copiii să reparăm casa şi să o înfrumuseţăm când o să avem nişte bănuţi. În prezent, doar la parter se poate locui. Culmea este că pe super eroi i-a ocolit focul”, declară Cornelia Duţu.

        Dacă va strânge vreodată suficienţi bani ca să renoveze casa, proprietara vrea să mai cumpere câteva personaje şi să le monteze pe fiecare stâlp al gardului care împrejmuieşte casa. De la cei cinci copii are şase nepoţi şi pentru ei vrea să facă toate acestea. Proprietara spune că de multe ori au oprit în poarta casei maşini cu părinţi şi copii, iar cei mici au dorit să se fotografieze cu super eroii.

        “Avalanșă” de premii pentru elevii CN “Dimitrie Cantemir” din Onești

          de
          Ion Moraru
          -

          Grație faptului că doresc mult să studieze fenomenele fizicii, fiind atrași de această disciplină de studiu dar și înaltului profesionalism al cadrelor didactice, elevii Colegiului Național “Dimitrie Cantemir” din Onești au reușit să obțină numeroase premii în primăvara acestui an.

          Astfel, la Etapa județeană a Olimpiadei de Fizică de la Colegiul Național “Dimitrie Cantemir” au obținut primul loc și fac parte din lotul județului Bacău ce va fi prezent la Olimpiada Națională a acestui obiect de studiu elevii Andrei Negureanu, Andrei Tudor Iliescu (la clasa a VII a), Ștefan Ștefănescu, Iarina Maria Pleșoianu și Mihai Cristian Toader (la clasa a VIII a), toți fiind îndrumați de către prof. Lenuța Basoc. Din același lot, tot de la Colegiul “Cantemir” din Onești, face parte și eleva din clasa a XI a, Teodora Elena Bulichi (îndrumată de prof. Costin Dobrotă), ea fiind prezentă pentru cel de-al treilea an consecutiv ca liceană la Olimpiada Națională de Fizică, acest puternic concurs având loc în luna aprilie la Târgu Jiu.

          Este de notat faptul că la Olimpiada Județeană de Fizică de la Bacău s-au mai evidențiat și “cantemirenii” Daria Drăgan, Marian Irimia (ce au obținut premiul al II-lea), Ștefan Smarandi, Alexia Dănilă, Ioan Panțâru, Răzvan Apostu – care au fost răsplătiți cu premiul III (ei fiind îndrumați și pregătiți de prof. Lenuța Basoc). La aceeași olimpiadă s-au bucurat de obținerea unei mențiuni elevii Andrei Grigore , Victor Alecu (profesor îndrumător Lenuța Basoc) și Nicolae Gătej, el fiind îndrumat de prof. Neculai Sandu.

          “Subiectele au avut un grad de dificultate ridicat, dar pregătirea continuă m-a ajutat să depășesc toate obstacolele. Rezultatele obținute au reprezentat pentru mine o confirmare a eforturilor depuse”, a declarat elevul Ștefan Ștefănescu, ce a evidențiat și contribuția adusă de prof. Lenuța Basoc la obținerea frumoaselor rezultate, ea fiind cea care i-a insuflat dragostea pentru această disciplină de studiu – fizica.

          Un rezultat de prestigiu a fost înregistrat și la Etapa națională a Concursului „Vrănceanu – Procopiu”. Aici, eleva Teodora Bulichi, îndrumată de prof. Costin Dobrotă, a obținut mențiune. Elevii Colegiului Național “Dimitrie Cantemir” au strâns multe și frumoase rezultate și la Faza națională a Concursului de Fizică PHI.

          Astfel, la gimnaziu, elevii coordonați de profesor Lenuța Basoc au câștigat: premiul I (Mitrofan Theodor, Panțâru Ioan, Smarandi Ștefan, Negureanu Andrei, Ștefănescu Ștefan), premiul al II-lea (Murărașu Ilinca), premiul al III-lea (Apostu Răzvan, Secară Maria, Boghici Kevin, Iliescu Andrei, Ionescu Bianca, Drăgan Daria, Irimia Marian, Pleșoianu Iarina, Toader Mihai) și mențiune (Luchian Eliza, Nicolcea Gelu, Sticlaru Dragoș, Busuioc Andrei, Alecu Victor).

          La liceu, au luat: premiul I Bulichi Teodora și premiul al II-lea, Basoc Adriana și Gătej Nicolae, ei fiind coordonați de profesorii Tutunea Mariana și Neculai Sandu. La acest concurs premiul al III-lea a revenit elevei Popa Lavinia, îndrumată de prof. Costin Dobrotă și câte o mențiune au obținut elevii Chiper Georgiana, Stoica Ștefan, Lupu Valentin, Lupașcu Mihai și Șoiman Andra. De asemenea, un alt șir de succese la fizică a fost obținut de către elevii Colegiului Național “Dimitrie Cantemir” la concursurile interjudețene “Pro Fizica” și „Cygnus”.

          Pelerinajul Icoanei Făcătoare de Minuni de la Trifeşti, la Biserica „Intrarea Domnului în Ierusalim” din Bacău

            de
            Liviu Maftei
            -

            Lângă cazarma pompierilor militari băcăuani, de câţiva ani, se ridică un frumos lăcaş de rugăciune pentru nevoinţa credincioşilor ortodocşi din zonă. Purtând hramul Intrării Domnului în Ierusalim, biserica a polarizat activitatea spirituală a enoriaşilor beneficiind de preoţi-slujitori hranici în propovăduirea Cuvântului ziditor.

            Astfel, părintele-paroh Mihai Beicu, împreună cu mai tinerii săi colegi, preoţii Ionuţ Epure şi Vasile Ichim, a pus bazele unor tradiţii care îmbogăţesc viaţa credincioşilor. Una dintre aceste tradiţii îl reprezintă pelerinajul Icoanei Făcătoare de Minuni de la Biserica Trifeşti, eveniment religios ce se desfăşoară neîntrerupt de şase ani în perioada Postului Mare.

            Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Ioachim, arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, sfânta icoană a sosit în mijlocul credincioşilor duminică, 26 martie, la ora 16.00, fiind întâmpinată cu flori de către cei ce au ţinut să fie prezenţi la venirea ei. Ea va poposi spre închinarea credincioşilor până joi, 30 martie.

            „În această perioadă, în biserica noastră se va desfăşura un program special de rugăciune specific atât Postului Învierii Domnului, cât şi acestui eveniment binecuvântat” ne-a mărturisit părintele Mihai Beicu, parohul Bisericii „Intrarea Domnului în Ierusalim” din Bacău.

            „Vrem să dezmorțim comunitatea!”, afirmă Sorin Roșu, primarul comunei Parincea

            de
            Silvia Patrascanu
            -
            Sorin Rosu, primarul din Parincea

            – Ați fost viceprimar din partea PSD în mandatul trecut, prin urmare munca în administrație nu vă este deloc străină. De ce ați canditat la funcția de primar? V-ați dorit mai mult?

            – Eu sunt din comună și mulți locuitori – cunoștințe, prieteni sau colegi de partid – m-au întrebat de ce nu mă implic mai mult pentru a rezolva din problemele comunității, care nu sunt puține. În 2010, când am intrat în politică, tot la asta m-am gândit, că ar trebui să facem ceva, să nu mai stăm pe margine. Să vă vedem ce putem realiza de aici încolo…

            – Nu păreți foarte optimist.

            – Nu sunt. Promisiuni de finanțări sunt multe dar eu, până la momentul în care voi vedea proiectele aprobate, trebuie să fiu cu grijă. Avem câteva investiții care sunt foarte mari și care trebuie urmărite. Una dintre acestea e investiția în sistemul de alimentare cu apă și canalizare în satul Parincea, în valoare de 2,5 milioane de euro.

            – Nu aveți alimentare cu apă în Parincea?

            – Avem, dar instalația e foarte veche, de prin anii 70, și nu vrea nimeni să o autorizeze. Oamenii folosesc apa doar la udat grădinile. Proiectul e pregătit, avem toate avizele și urmează să-l depunem când se va deschide sesiunea, probabil la sfârșitul acesti luni sau la începutul lui aprilie. Pe PNDL vrem să asfaltăm patru kilometri de drum local în satele Parincea, Nănești și Văleni. În Parincea vrem să construim și un pod în punctul „La trei fântâni”, unde podul vechi, de lemn, s-a rupt și nu mai poate fi folosit. Face legătura între drumul județean 243 B și drumul județean 252.

            – Am primit multe sesizări, de-a lungul timpului, cu privire la starea drumului din Poieni. Oamenii erau foarte nemulțumiți.

            – Da, știu, au făcut memorii și Consiliul Județean, și la minister… Am trimis utilaje acolo, dar prea mult nu pot lucra deoarece, acum, primăvara, când e apă, mai mult strică decât să repare. E vorba despre drumul județean 243 B, care e pietruit dar e prins pentru asfaltare prin Programul Operațional Regional.

            – E chiar atât de rău?

            – Da, este, se circulă foarte greu toamna și primăvara, când se amestecă piatra cu pământul și mașinile rămân blocate în noroi. Și nu vorbim doar despre autoturismele private. La Poieni trebuie să ajungă și microbuzul școlii, Salvarea, Pompierii, deci sunt probleme.

            – Ce obiective vizați în perioada următoare? Aveți dispensar, farmacie, cămin cultural?

            – Da, chiar stăm bine în această privință, avem dispensar cu două cabinete, avem și farmacie. Vrem să reabilităm o școală din Parincea și ne-ar mai trebui un cămin cultural care să deservească locuitorii din Poieni, Năstăseni, Barna și Satu Nou. Există, acolo, o școală care nu mai funcționează și în care se fac nunți și botezuri.

            – Atât, doar botezuri și nunți? Cluburi, competiții, activități artistice nu organizează nimeni?

            – Până acum nu au fost organizate. Vreau să înființez un ansamblu folcloric, am contactat deja câteva persoane și le aștept să vină la discuții. Ne vom sfătui, apoi vom începe dermersurile.

            – Cam liniște în comuna Parincea, având în vedere că pe vremuri era „târgușor”. Avea fabrică de sifoane, abator, restaurante, o societatea culturală, instituții cum ar fi Spitalul de plasă, Judecătoria de Pace, Banca Populară, Secția de Jandarmi, dar și Casa Națională, care avea o sală de teatru și găzduia conferințe științifice.

            – Așa este, dar mulți ani nu s-a mai făcut nimic. Exact asta vă spuneam, că am simțit nevoia, eu și echipa mea, să ne implicăm și să dezmorțim comunitatea. Nici tinerii plecați la școli nu se mai întorc. La Ungureni și Horgești, pentru că se organizează în fiecare an Ziua Comunei, tineretul vine acasă.

            – De ce nu s-a făcut nimic? Primăria nu a vrut sau oamenii nu au cerut?

            – Oamenii au cerut, dar nu s-a dorit. Eu îmi doresc foarte mult să înviorăm viața comunei, să-i dăm un suflu nou. Asta ar însemna să avem un ansamblu folcloric, să organizăm sărbători, evenimente, să înființăm o echipă de fotbal, eventual să ne înfrățim cu o altă localitate. Se pot face multe, dar trebuie să o luăm treptat.

            – Concret, ce puteți face în acest an?

            – Trebuie să terminăm de asfaltat drumul din satul Vladnic, care e început și e finanțat din fonduri proprii, să asfaltăm ceilalți 4 km, să începem investiția în sistemul de apă-canal în Parincea și să modernizăm sediul primăriei. Vom uni cele două clădiri printr-o sală de așteptare, astfel încât să creștem confortul cetățenilor.

            – Ce se mai întâmplă cu campusul școlar?

            – Nu se întâmplă nimic, nu s-a mai făcut. Nu era necesar. Profesorii locuiesc în Bacău și au autobuz din două în două ore. Ce profesor ar sta aici, în Parincea, într-o garsonieră, când are familia în Bacău? Copiii care vin de la Horgești și Pîncești sunt transportați cu microbuzele și la amiază sunt acasă. De ce să stea la internat? Noi trebuie să modernizăm Liceul tehnologic „Georgeta Jurgea Cancicov”, care e renovat deja 70 la sută. Trebuie finalizate atelierul mecanic și baia, iar mai târziu, peste un an-doi, vom construi și sala de sport, care e în faza de fundație.

            – Constat că nu v-ați propus lucruri imposibile.

            – Nu trebuie să ne propunem lucruri imposibile, ci lucruri care sunt necesare și pe care le putem face. Nici nu ni s-au cerut lucruri imposibile. Oamenii din comuna Parincea sunt înțelegători, gospodari și cu bun simț.

            – În relația cu cetățenii veți schimba ceva?

            – Am schimbat din prima săptămână a mandatului. Ați văzut că aștepta cineva la ușă? Nu. Cetățeanul nu vine la noi ca să stea la povești, vine pentru că are probleme. Îl asculți și îi spui „Pot” sau „Nu pot”, nu-l ții degeaba pe hol.

            PARINCEA
            Parincea este o comună formată din satele Barna, Mileștii de Jos, Mileștii de Sus, Nănești, Năstăseni, Parincea (reședința), Poieni, Satu Nou, Văleni și Vladnic. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Parincea se ridică la 3.588 de locuitori. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Parincea era reședința plășii Siretul de Jos a județului Bacău și era formată din târgușorul Parincea și satul Parincea cu 942 de locuitori. În 1950, comuna a fost transferată raionului Bacău din regiunea Bacău. Două obiective din comuna Parincea sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat în punctul „Gâtul Grecului”, unde s-au găsit urme ale unei așezări fortificate din eneolitic (cultura Cucuteni, faza A), iar celălalt, clasificat ca monument de arhitectură, este biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din satul Parincea, construită în 1702 și cu transformări din 1894.

            Sigure de locul 4

            de
            Dan Sion
            -

            În condițiile în care CSM Târgoviște a luat trei puncte campioanei Alba Blaj, e putin probabil ca voleibalistele Științei sa mai poată prinde locul 3. Dar e greu de crezut că ele vor mai pierde locul 4. Sâmbătă, în primul meci acasă din play-off, studentele au demonstrat ca rămân „nașele” lui Dinamo, pe care au învins-o cu 3-1, spre satisfacția numeroșilor și entuziaștilor suporteri aflați în tribunele Sălii Sporturilor.

            Deznodământul primelor două acte a fost unul în oglindă, mai întâi Știința și apoi Dinamo impunându-se la același scor, 25-20. Din actul al treilea, echipa lui Florin Grapă și-a reintrat în rolul de gazdă. După un categoric 25-16 în setul trei, Știința a revenit spectaculos în parțialul al patrulea, de la 8-14 la 14-14.

            Dinamo a ținut pasul până la 22-22, băcauancele impunându-se cu 25-23 pe atacul Cristinei Cazacu și luând toate cele trei puncte. Știința: Zburova (Miclea), Rogojinaru, Cazacu, Faleș (Sipic), Otasevic, Perovic (I. Radu), Manu- libero (Albu-libero).

            Recordurile au intrat la apă

            de
            Florin Ștefănescu
            -

            Sesiunile Campionatului Național de Înot ediția 2017, găzduite de Bazinul de Înot din Bacău zilele trecute, au consemnat dispute spectaculoase pe culoarele de concurs, ținând cu sufletul la gură suporterii din tribune.

            Dintre cele mai bune evoluții ale sportivilor băcăuani trebuie să subliniem noile recorduri naționale de juniori stabilite de Daniel Martin (S.C.M. Bacău) în probele de 200 m liber (1:50:18) și 200 m spate (1:59:82). În clasamentul probei de 200 m liber masculin Seniori pe locul I s-a clasat Radu Marin (C.S. Știința Municipal) cu 1 :50 :09, urmat de Daniel Martin cu 1 :50 :18 și Alin Artimon (C.S. Știința Municipal) cu 1 :52 :40.

            Daniel Martin a mai punctat în proba de 100 m spate unde s-a clasat pe locul I la Juniori și pe II la Seniori cu timpul 55 :07, locul I la Tineret și Seniori 200 m spate cu 1:59:82, locul III la Seniori și locul II la Tineret 20 m fluture cu timpul 25:17. Rareș Drugă (C.S. Știința Municipal) s-a clasat pe locul III în cursa juniorilor de 200 m liber. Nu în cele din urmă, Ariana Dodiță (S.C.M. Bacău), a realizat trei clasări pe podium, ocupând locul III la Juniori 100 m spate, locul III la Juniori 200 m spate și locul II la Juniori 50 m fluture.

            Fostul primar al Moineștiului devine ministru

              de
              Deșteptarea
              -

              Fostul primar al Moineștiului, actualul senator Viorel Ilie, este pe cale să devină primul ministru băcăuan în Guvernul Grindeanu, după ce Biroul Politic Central al Alianței Liberalilor și Democraților (ALDE) a decis retragerea sprijinului politic pentru copreședintele formațiunii, Daniel Constantin, vicepremier și ministru al Mediului, susțin surse din partid.

              Potrivit surselor menționate, decizia ar fi fost luată cu peste 80 de voturi pentru și 12 împotrivă.

              De asemenea, ministrul pentru Relația cu Parlamentul, Grațiela Gavrilescu, ar urma să preia funcția de ministru al Mediului. În locul ei, liderul grupului senatorial ALDE, Viorel Ilie, urmează să devină ministru pentru Relația cu Parlamentul, au precizat aceleași surse.

              Viorel Ilie, ales primar al municipiului Moinești în iunie 2016, a candidat, pe 11 decembrie, pentru funcția de senator, ocupând poziția nr. 1 pe lista ALDE.

              Moment de bilanț la Filiala Bacău a CECCAR

              de
              Petru Done
              -

              Membrii Filialei Bacău a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) au analizat, vineri, 24 martie, activitatea organizației în anul 2016 și execuția bugetului de venituri și cheltuieli și au aprobat programul de activitate pentru anul în curs. Ei s-au reunit în Adunarea generală de dare de seamă anuală, la care a participat, alături de membrii Consiliului filialei, și o reprezentantă a Consiliului Superior al CECCAR, consiliera Cristina Dorneanu.

              „Activitatea filialei – a spus, în prezentarea Raportului de activitate, președintele în exercițiu al filialei, Marcel Bulinschi – s-a desfășurat în concordanță cu actele normative care reglementează activitatea CECCAR, dar și cu Regulamentul de organizare și de funcționare a normelor emise de Consiliul Superior și Biroul permanent al Corpului. Principalele activități desfășurate anul trecut au fost actualizarea tabloului experților contabili și contabililor autorizați, avizarea înscrierii în tablou a unor noi membri, organizarea examenelor de acces la profesie și organizarea de cursuri de pregătire tehnică și de etică profesională pentru stagiari. Activitatea Corpului și a filialei a fost mediatizată și au fost organizate examene de acces la profesie. Au avut loc seminarii pe teme profesionale, au fost dezbătute noutățile din Codul Fiscal etc.”.

              Au fost evocate și acțiunile dedicate Zilei Contabilului din România, sărbătorită în luna septembrie, și participarea la acțiunile organizate de Consiliul Superior, protocolul de colaborare încheiat cu Patronatul Județean al Întreprinderilor Mici și Mijlocii, dar și colaborarea cu autoritățile locale și cu instituțiile de care este legată activitatea profesioniștilor contabili.

              Membrii filialei au dezbătut și problemele principale cu care s-au confruntat anul trecut, respectarea statutului experților contabili judiciari fiind și de această dată una dintre aceste probleme.

              Adunarea generală a aprobat alegerea unui nou auditor în cadrul filialei, care este expertul contabil Liliana Puiu, dar și completarea listei experților contabili de onoare, pe care apare acum și Grigore Rădăuceanu, precum și completarea Comisiei de disciplină a filialei, din care face parte, de vineri, expertul contabil Constantin Cristea.

              Membrii filialei au mai procedat la aprobarea listei cabinetelor contabile care vor fi supuse auditului în anul 2018 și au validat rezultatul alegerilor președintelui filialei pentru mandatul 2018 – 2022, câștigate de expertul contabil Radu Mihai Făghiean (președintele este ales cu un an înaintea începerii mandatului și are drept de a candida numai pentru două mandate).
              Consiliera Cristina Dorneanu a dat, la final, asigurări membrilor filialei că problemele sublinite în adunare vor ajunge în atenția Consiliului Superior al CECCAR. Între altele, vor fi analizate și protocoalele încheiate de filială pe tema experitizelor judiciare la care iau parte 120 de membri ai Biroului de Expertiză Judiciară. Cristina Dorneanu i-a îndemnat pe membrii filialei să fie în continuare activi, să țină legătura cu conducerea filialei și să-și spună păsurile acesteia, dar și să procedeze la o diversificare a serviciilor oferite de ei, pentru a menține inteseul pentru aceste servicii.

              Județul Bacău se asociază cu Camera de Comerț Româno-Germană

                de
                Silvia Patrascanu
                -

                Închirierea unor spații din incinta Muzeului de Istorie „Iulian Antonescu”, înlocuirea consilierului Viorel Toma, ALDE, numit șef la Agenția Națională de Protecția Mediului, cu Ștefan Umbrărescu, modificarea statului de funcții al Spitalului Județean de Urgență, asocierea Județului Bacău, prin Consiliul Județean (CJ), cu Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK) și ADR N-E, în vederea participării la Târgul Internațional din Munchen, unde CJ va avea un spațiu de expunere, aderarea CJ la Societatea Națională de Cruce Roșie sunt câteva dintre inițiativele pe care aleșii județului le vor vota în ședința de luni, 27 martie.

                Cu adevărat de interes sunt, însă, două dintre cele 16 proiecte aflate pe ordinea de zi: repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din veniturile statului (impozite, TVA etc.) și adoptarea bugetului propriu al județului Bacău pe anul 2017.

                Cu gândul la Basarabia

                de
                Ion Moraru
                -

                Complexul Muzeal “Iulian Antonescu” din Bacău a găzduit, sâmbătă 25 martie, o conferință culturală la aniversarea a 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. La acest eveniment au fost prezenți vicepreședintele Consiliului Județean Bacău, Marius Gheorghiță, membri ai Filialei Bacău a Asociației Pro Basarabia și Bucovina, un grup de studenți din Republica Moldova care își continuă studiile în orașul lui Bacovia, numeroși invitați între care s-a aflat și expertul UNESCO Ionuț Filip, de la Ministerul Culturii și Identității Naționale.

                Evenimentul a fost moderat de către Mariana Popa, director al Complexului Muzeal “Iulian Antonescu” din Bacău.”Avem datoria de a lupta pentru Basarabia și să o aducem acasă, să avem ‘o Românie Mare’! Sperăm ca să avem această veste bună, ca Basarabia ‘să revină acasă’, fiind obligați ca să păstrăm limba, cultura, religia și bunul trai al oamenilor”, a afirmat în cuvântul său Marius Gheorghiță, vicepreședintele Consiliului Județean Bacău. Prezentând o comunicare științifică ancorată în realitate (“Și totuși Basarabia este România!”), prof. dr. Anton Coșa a subliniat faptul că “Istoria Basarabiei e parte a Istoriei Moldovei, constituindu-se în Istoria României, lupta, condițiile istorice fiind aceleași și înainte și după Unirea din 1859, granița de la Prut neputând niciodată să oprească ideile românismului… Basarabia a fost ruptă din trupul românismului în momentul când se deștepta ideea conștiinței naționale”.

                Prof. dr. Anton Coșa a amintit în comunicarea sa și cugetarea rostită de poetul basarabean Alexei Mateevici: “suntem moldoveni și facem parte dintre fii poporului român. Să-i luminăm pe toți cu o lumină dreaptă: nu avem două țări, două limbi ci numai una, aceeași cu cea de peste Prut!”

                După ce a recitat o poezie scrisă de Radu Gyr, lectorul universitar Gabriel Puiu, vicepreședinte al Asociației “Pro Basarabia și Bucovina” din Bacău a adus imboldul ”fiind un popor puternic, cu multe calități, să punem umărul , prin tot ceea ce facem, la înfăptuirea Unirii cu Republica Moldova!”

                Ion Seniuc, președintele de onoare al Asociației Refugiaților din Basarabia, Bucovina de Nord și }inutul Herța, a făcut o amplă radiografie a evenimentelor actuale de dincolo de Prut și a considerat că “pe linie culturală se poate face mult mai multe pentru Basarabia, nu numai pentru capitala sa – Chișinău ci și pentru orașele și satele sale”.

                Gânduri curate, cu recitarea unor versuri dar și interpretarea unor melodii au fost aduse de de studenții basarabeni Sergiu Eremencu și Tatiana Captaciuc, la acest eveniment fiind prezent și Ilie Baxan, reprezentantul Grupului de Inițiativă a Tinerilor Basarabeni din Bacău. ~n timp ce colonelul (rezervă) Paul Valerian Timofte, președintele Filialei Bacău a Asociației Naționale Cultul Eroilor, a menționat că “nu se mai compară ce a fost în urmă cu 99 de ani cu ceea ce este în prezent”, directorul Complexului Muzeal “Iulian Antonescu” , Mariana Popa a adus semnele optimismului, ea adresând chemarea “să nu ne uităm istoria și dacă nu am reușit la un mare moment istoric ca Basarabia să revină în vechile granițe, să nădăjduim că nu este totul pierdut!”

                Dans, fotografie și ambarcațiuni ”eco” de Ora Pământului, în Piața Tricolorului din Bacău

                  de
                  Madalina Rotaru
                  -

                  Preț de o oră, sâmbătă seară, 25 martie, Piața Tricolorului din Bacău a fost animată, odată cu stingerea luminilor, de zeci de tineri veniți să marcheze, concomitent cu semenii lor din alte orașe, Ora Pământului.

                  În intervalul 20.30-21.30, elevi ai Colegiului Național ”Vasile Alecsandri”, voluntari ai Centrului Regional de Ecologie Bacău și fotografi băcăuani au desfășurat o serie de activități menite a atrage atenția trecătorilor asupra importanței adoptării unui comportament echilibrat în ceea ce privește consumul de energie electrică, mesajul transmis fiind ”Dăruiește naturii energia ta”.

                  În acest sens, dar și pentru a promova activități alternative pentru petrecerea timpului liber dincolo de ”joaca” pe calculatoare, telefoane și tablete, mai mulți elevi de gimnaziu de la colegiul amintit, sub coordonarea profesorului Adriana Macincă, au dansat în piațetă, s-au plimbat cu rolele și bicicletele și au oferit informații trecătorilor despre Ora Pământului. De asemenea, s-au organizat concursuri ad-hoc cu premii, s-au împărțit chestionare tematice, iar un grup de fotografi a oferit o sesiune de fotografie în aer liber.

                  Una dintre atracțiile principale pentru trecători a fost ambarcațiunea complet autonomă din punct de vedere electric, expusă și prezentată în piațetă, ambarcațiune gândită, proiectată și realizată de un băcăuan cu sprijinul Centrului Regional de Ecologie.

                  Acțiunile s-au petrecut în cadrul unui proiect inițiat de Centrul Regional de Ecologie Bacău și Colegiul Național ”Vasile Alecsandri”, cu suportul Primăriei Bacău.

                  Capcanele DOOM-ului electronic (II)

                  de
                  Ioan Dănilă
                  -

                  1. Pentru despărţirea cuvintelor în silabe era necesar şi un exemplu din sfera cuvintelor compuse: al-tun-de-va (după pronunţare) sau alt-un-de-va (după structură). Erată: „Ex.:”, în loc de „Ex:”

                  2. Între termenii străini, anglicismul boss are varianta bos.
                  Erată: cowboy nu se mai scrie cu cratimă, ca în DOOM1, ci legat.

                  3. Ordinea corectă a dubletelor de accentuare este gingaş/gingaş (cuvântul este preluat din maghiara dialectală, limbă în care toate cuvintele sunt accentuate pe prima silabă) şi manager/manager.

                  4. Capitolul despre abrevieri deţine recordul la abateri de la normele prevăzute de DOOM2. Pierderea este cu atât mai mare cu cât prescurtările exemplificate sunt foarte des întrebuinţate. Reproducem mai întâi conţinutul din sinteza de pe internet: „Se păstrează din D.O.O.M.1 prescurtările uzuale: bd. (bulevard), d./dl. (domnul), dna. (doamna), dra. (domnişoara), dlui. (domnului), dnei. (doamnei), drei. (domnişoarei)”. Aici se află o dublă eroare: pe de o parte nu este respectat adevărul din DOOM1 (1982), iar pe de altă parte sunt consemnate abrevieri greşite. În ambele ediţii ale DOOM-ului, substantivele desemnând gradul de respect faţă de o persoană se abreviază astfel:
                  domnul: d. sau dl; doamna: dna; domnişoara: dra (pentru nominativ-acuzativ);
                  domnului: dlui; doamnei: dnei; domnişoarei: drei (pentru genitiv-dativ).
                  Fiind vorba despre forme cu o frecvenţă ridicată, reamintim regula generală aplicabilă în cazul abrevierilor: se izolează fragmente de cuvânt numai în situaţia în care segmentul final se constituie într-un cuvânt de sine stătător. De exemplu, pronumele personal de politeţe dumneata se prescurtează d-ta, întrucât secvenţa de după cratimă, „-ta”, este elementul constitutiv al compusului; în mod asemănător, este interpretată abrevierea d-tale, unde „-tale” este forma de genitiv-dativ a aceluiaşi „-ta”, din vechiul „domnia ta”. Am făcut această precizare fiindcă cei mai mulţi dintre noi suntem tentaţi să folosim cratima pentru a semnifica abrevierea. Judecând astfel posibilele prescurtări, am ajunge la ciudăţenii de tipul *d-l (or articolul hotărât propriu-zis enclitic -l nu se izolează niciodată de substantivul respectiv), *d-na (secvenţa „na” este cel mult o interjecţie; glumind, vom spune că unei doamne i se spune măcar „poftim!”…, nicidecum „na!”) etc. Punctul lipseşte, de regulă, dacă s-a terminat cuvântul.
                  Substantivul bulevard este abreviat corect: bd. (cu punct deci).

                  5. Denumirile teritorial-administrative conţin mai puţine erori: Alba Iulia (nu Alba-Iulia) şi Drobeta–Turnu-Severin (deci cu linie de pauză şi cratimă, nu cu două cratime: Drobeta-Turnu-Severin).

                  6. Dintre „intrările noi”, termenul printare nu figurează în DOOM2, ci în DEX – 2016; anticoncepţional nu este o noutate faţă de DOOM1; paparazzi este prezentat direct ca un plural, pe când în DOOM2 apare morfologizat complet: „paparazzo (it.) /zz pron. ţ/ s. m., pl. paparazzi”.

                  7. Adaptările „prin circularea unor dublete” includ perechea „me-nigi-ment/ma-nagi-ment” fără precizarea că forma unică este management şi că dubletul se referă la variantele de pronunţare.

                  8. Pronumele şi adjectivele pronominale negative se scriu într-un cuvânt (niciunul etc.), dar separat când unul/una etc. sunt altceva morfologic.

                  9. Între formele noi de cuvinte-titlu figurează un cuvânt inexistent în limba română: porthartă (corect: porthart; varianta porthartă din DEX nu are valoare normativă) şi un altul prezent în DOOM1, ziler (corect, după DOOM2: zilier).

                  Moldovenii îşi radiază maşinile în Bacău

                    de
                    Ramona Ionescu
                    -

                    Moldovenii nu vor mai putea importa şi înmatricula în ţara lor maşini mai vechi de şapte ani. O spun chiar moldovenii care au afaceri în Bacău, care şi-au înmatriculat maşinile în ţara noastră şi se gândesc să se retragă în Republica Moldova.

                    Aceştia s-au prezentat în ultima perioadă la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Bacău cerând radierea din circulaţie a maşinilor care le deţin.

                    “Am înţeles că, de la 1 aprilie, Republica Moldova nu va mai permite ca cetăţenii să înmatriculeze vehicule mai vechi de 7 ani. Ne-am trezit la ghişeu cu moldoveni care au maşini înmatriculate la noi în ţară şi vin să le radieze pentru că nu mai pot să le înmatriculeze în ţara de origine, dacă sunt mai vechi de 7 ani”, declară cms.şef Claudiu Filimon, şeful SPCRPCÎV Bacău

                    Autorii proiectului de lege au motivat această cerinţă prin faptul că Republica Moldova s-ar fi transformat într-un cimitir de maşini vechi importate din Europa. Din cauza vechimii şi a uzurii, maşinile second-hand sporesc riscul producerii de accidente şi poluează mediul înconjurător. În toată această poveste, partea neplăcută este că în timp ce unele ţări scapă de maşinile uzate, parcul auto al României sporeşte cu maşini second-hand.

                    Crucea Roşie Bacău a demarat Caravana de Paşte

                      de
                      Ramona Ionescu
                      -

                      Cu o lună înainte de Paşte, reprezentanţii Crucii Roşii Bacău au demarat o nouă campanie de colectare a produselor alimentare destinate persoanelor sau familiilor nevoiaşe. Până la Sărbătorile Pascale, voluntari ai Crucii Roşii sunt prezenţi în trei hipermarket-uri din Bacău, unde le vorbesc cumpărătorilor despre scopul campaniei şi despre binele pe care îl pot face indirect unor persoane fără posibilităţi materiale, cărora produsele donate le va prinde foarte vine pe masa de Paşte.

                      Citat: ”Intensificăm în această perioadă activităţile de colectare a produselor. Prin programul nostru intitulat «Banca de alimente» îi îndemnăm pe băcăuani să cumpere alimente de bază neperisabile, să le plătească, iar după casele de marcat sunt acele recipiente în care pot lăsa produsul donat pentru persoanele fără posibilităţi financiare”, declară Raluca Diaconu, purtător de cuvânt la Crucea Roşie
                      Produsele colectate prin „Banca de alimente” vor ajunge treptat la beneficiari, până de Paşte. Traseele se fac în funcţie de solicitările existente şi în baza listelor furnizate de serviciile de asistenţă socială din comunele vizate.

                      Citat: „În funcţie de posibilităţi, încercăm să ajutăm pe toată lumea. Traseele prin judeţ, în comune, încep cu două săptămâni înainte de Paşte. Sunt foarte multe familii nevoiaşe, însă, ne-am propus să ajungem la maxim 30 – 40 de familii din fiecare comună. Foarte multe persoane se bazează pe ajutorul nostru şi nu vrem să-i dezamăgim. Sperăm că vom reuşi acest lucru cu ajutorul băcăuanilor”, declară Raluca Diaconu, purtător de cuvânt la Crucea Roşie

                      Anul trecut, caravana Crucii Roşii, şi-a îndreptat atenţia către familiile fără posibilităţi din Bacău, Moineşti, Oneşti, Comăneşti, Bârsăneşti, Coloneşti, Traian, Oituz, Palanca, Răchitoasa, Izvorul Berheciului şi Sărata. În total, au fost distribuite la beneficiari 1.500 de pachete alimentare.

                      Marșul pentru Viață – Bacău

                        de
                        Roxana Neagu
                        -

                        Pentru a patra oară la noi în oraș și a șaptea oară la nivel național, sâmbătă, 25 martie, în ziua Sărbătorii Bunei Vestiri, și în Bacău, la fel ca în multe alte zone din țară, s-a organizat un nou ”Marș pentru viață”. O manifestare cu scopul principal de susținere a dreptului la viaţă pentru toate fiinţele umane începând cu momentul concepţiei şi până la moartea naturală. O afirmare a familiei tradiționale și a valorilor acesteia, care sunt temelia unei societăți solide și sănătoase. Un marș al solidarității la care au participat femei, bărbați, elevi, studenți, copii, tineri, familii întregi, din Bacău, dar și din întreg județul, chiar și din județele limitrofe.

                        Pentru credincioşii catolici, programul a început cu sfânta Liturghie celebrată în Biserica catolică „Sfânta Cruce” din Bacău, din zona de sud a orașului, la ora 15.00, la care au luat parte numeroși credincioşi, fiind prezidată de părintele decan de Bacău, Isidor Dâscă împreună cu ceilalţi preoţi din oraş şi din împrejurimi. Părintele Adam Lucian, paroh de Izvoare, a evidenţiat în cadrul predicii frumuseţea acestei sărbători, dar şi însemnătatea sa pentru fiecare dintre noi cu invitaţia de a preţui viaţa umană în diferitele sale etape, dar mai ales cele vulnerabile. După sfânta Liturghie toţi credincioşii, însoţiţi de păstorii lor, au pornit în marş spre Biserica ortodoxă „Sf. Dumitru”, unde s-au întâlnit cu credincioşii ortodocşi, dar şi cu credincioşi de alte confesiuni sau persoane de bună-credinţă care susţin această cauză nobilă.

                        ”Ca o pregătire pentru acest mare eveniment, la Parohia Romano-Catolică «Sf. Nicolae» a avut loc o conferinţă cu tema «Noi suntem pentru viaţă», în urmă cu câteva zile, pe 17 martie. Invitaţi au fost părintele Felcian Tiba, care se ocupă de Oficiul pentru pastoraţia familiei în Dieceza de Iaşi, şi doamna Eugenia Dămătăr. Tot în acest sens, vineri, pe 24 martie, un grup de 50 de persoane din parohia noastră a ţinut un moment de rugăciune în faţa Maternităţii pentru a susţine viaţa, şi a-i sensibiliza pe cei care recurg la odiosul delict al avortului”, ne-a declarat pr. Isidor Dâscă, decan de Bacău.

                        Unitate pentru același crez

                        Mulțimea de credincioși s-a mărit pe tot parcursul traseului, la Stadion s-au alăturat alte sute de persoane, pentru ca, în final, cei mai mulți să se unească sub același crez – ”Spune NU avortului. Spune DA pentru viață” – în Piața Tricolorului, de unde marșul a continuat până la Statuia lui Ștefan cel Mare. Aici, exact la 17.30, clopotele au încept să bată, iar cântul lor a ridicat spre Ceruri ruga tututor celor care, entuziasmaţi, au purtat pancarte ce conţineau mesaje de susţinere a vieţii. ”Suntem aici pentru a susține familia formată dintr-un bărbat și o femeie, dar și pentru a atrage atenția persoanelor care aleg să facă avort. Nu le judecăm, ci doar vrem să îi ajutăm. Credem în mesajul acestui marș”, ne-a spus Ioana Bidnit, venită în Bacău tocmai din Roman.

                        ”Vrem ca prin acest marș să ajutăm și să tragem un semnal de alarmă. Am verificat statisticile și am observat că doar 10% din copiii care nu s-au mai născut au fost avortați de mamele singure, care nu au avut niciun ajutor, care nu s-au sfătuit cu nimeni. Așa că dorim să transmitem că o vorbă bună, un cuvânt adresat la timpul lui poate face minuni. Și să nu uităm că Dumnezeu lucrează în primul rând prin oameni. Așa că dacă știți pe cineva în această impostază, vă rugăm să transmiteți acea vorbă bună și să le arătați toată susținerea voastră”, s-a adresat mulțimii și Răzvan Popovici, de la Asociația Studenților Creștini Ortodocși din România (ASCOR).

                        A fost prezent, pe mica scenă din fața statuii, și Înaltpreasfințitul Ioachim, arhiepiscopul Romanului și Bacăului, care a îndemnat credincioșii spre bunătate, iubire de aproape și rugă. ”Am putea aprecia că acest marș este o cruciadă a tinerilor în căutarea identității și a valorilor autentice românești. Sloganul acestui eveniment ne îndeamnă la solidaritate, la responsabilitate, la grija pe care societatea în ansamblul ei este obligată să o aibă față de ceea ce asigură supraviețuirea umanității pe această planetă. Dorim ca românii să trăiască într-o țară care să le apere drepturile fundamentale, să le asigure securitate, să le ofere un cadru în care copiii să se simtă ocrotiți și doriți”, a transmis acesta. Un moment inedit a fost și acela când pe scenă a urcat micuța Daria Ignat, o fetiță de câțiva anișori, care a recitat cu vocea sa cristalină, plină de inocență, o poezie emoționantă despre mamă și copil, despre Creator și viață.

                        „Ajută mama şi copilul. Ei au nevoie de tine”

                        Mesajul general din acest an susținut de organizatori a fost „Ajută mama şi copilul. Ei au nevoie de tine”, dar s-au purtat și alte mesaje care subliniau valoarea vieţii, dorinţa de a fi alături de cei mai slabi, dar şi că viaţa este un dar de la Dumnezeu: ”Femeia merită mai mult decât avortul”, ”Suntem pro viață. Suntem pro familie”, ”Pruncii au dreptul la viață” etc. ”Instituția pe care o reprezint lucrează atât pentru mame, pentru copii, pentru cei vârstnici, dar și pentru cei care au nevoie de un sfat. Suntem aici, la acest marș, pentru a proteja viața. Sunt atâtea familii care își doresc copii și care se bucură că pot să ofere dregoste unui micuț, încât este păcat să vedem o mamă care vrea să renunțe la un prunc, să nu îi dea viață, este păcat să nu facem ceva, noi, toți, ca acest lucru să nu se întâmple. Haideți să luptăm pentru viață și să fim împreună pentru o mare familie”, a fost și îndemnul Danielei Țîțaru, director general al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, prezentă și ea la marea manifestare de sâmbătă.

                        Mesaje care vor merge mai departe

                        ”Suntem aici pentru a susține familia tradițională creștină. Sunt aici cu soția, cu micuțul nostru, urmează ca peste câteva luni să mai intre un nou membru în familia noastră. Susținem nașterea și dreptul la viață a fiecărui copil”, ne-a spus Ionuț Gogu. ”Eu voi transmite aceste mesaje și mai departe. Sunt elev în clasa a XII-a, dar am venit aici pentru că așa am simțit, pentru că susțin familia și cred în asta. Pentru mine a fost o activitate de informare, chiar de instruire”, ne-a arătat și Adrian Olteanu. ”Participarea la un astfel de marș m-a marcat. Sincer. Cred în familie, în naștere. Este prima mea participare la o astfel de manifestare și chiar m-a emoționat”, a arătat și Antonia Popa, din comuna Poduri, de lângă Moinești.

                        ”Marșul pentru viață” a fost organizat cu sprijinul Primăriei Bacău, Consiliului Județean, Instituției Prefectului, Consiliului Local, Jandarmeriei și Poliției, care au asigurat toate mijloacele necesare pentru buna sa desfășurare.

                        Hublou / Love story și SF într-un roman fermecător

                        de
                        Carmen Mihalache
                        -
                        Carmen Mihalache
                        Carmen Mihalache

                        Acum câteva zile, colegul meu de redacție, de la „Ateneu”, Dan Perșa, și-a lansat o nouă carte, cea de-a opta. După șapte romane scrise în chei stilistice diferite, dar având, uneori, în comun un limbaj esopic, predilecția pentru parabolă, prozatorul ne arată acum o altă față a lui, scriind un roman de dragoste. Un love story care se îmbină cu o poveste de tip SF, așa declară autorul în prefața de la „Înapoi pe Solaris”, titlul noului său volum.

                        Dan nu vorbește mult, tace și… scrie. Nu l-am auzit niciodată în redacție spunând ceva despre proiectele lui, dar știu că este întotdeauna aplecat asupra lucrului. Proza e treabă grea, un romancier trudește, nu se joacă atunci când se-nhamă la scrierea unei cărți, la născocirea unei lumi în mic. Văzându-l secretos în privința scrisului personal (altul decât cel ținând de treaba de redactor), nici nu l-am sâcâit vreodată cu întrebările, lăsându-l pe Signore Misterioso în apele sale, în dorita lui zonă de penumbră. Fiind din aceeași zodie, vărsători amândoi, mi-am dat seama cât de mult are nevoie să se simtă liber, neîngrădit, și că se refugiază, adeseori, în fața asaltului banalității, urâtului, vulgarității, în lumi paralele, în zone de refugiu unde poate să viseze nestingherit, să-și imagineze întâmplări, istorii din alte vremuri, de pe alte planete etc.

                        Și iată că visătorul Dan, cu alura lui de viking, înalt ca un palmier, cu părul blond și piele roșcată, cu zâmbet cald, copilăros, ne ia acum prin surprindere și ne face martorii unei foarte frumoase povești de dragoste. Una trăită de Kelvin, locuitor al planetei- ocean Solaris, „planeta visătoare”, cu tânăra Hari. Este o dragoste de maturitate, bărbatul fiind trecut de vârsta mijlocie, copt și puțintel cinic, autopersiflant, cel mai adesea. N-am să fac greșeala de a vă povesti ce se întâmplă în acest roman care se citește cu mare plăcere și ușurință, având o fluență extraordinară, elemente de suspens, mister, poezie și mult farmec. Am să recurg la câteva citate ca să vă trezesc curiozitatea, cheful de lectură.

                        Îmi spunea Gibarian (prietenul lui Kelvin), uneori: „Nu-i așa, toți cei care am stat pe Solaris suntem niște ciudați…izolați…ceva s-a întâmplat acolo, nu?” Eram nevoit să-i dau dreptate. Nici eu nu mă deosebeam prea mult de el. Doar că eu credeam altfel, eram de părere că unii oamenii se nasc cu anumite sensibilități…și Solaris i-a atras pe aceia dintre noi aplecați spre solitudine și vis, „nedescurcăreții”, sau „fraierii” cum li se mai spune…deși, la prima vedere, eu păream un bărbat cu picioarele bine așezate pe pământ și tare de vârtute, ferm în convingeri și dominator…însă realitatea era cu totul alta…

                        Bun portretist, autorul o descrie astfel pe tânăra femeie care l-a cucerit pe Kevin (și căreia acesta îi spune în mai multe feluri, cu jucăușă tandrețe: Coză copilă, Mata Hari, Andrahari; Hari): Cum purta o rochie destul de scurtă, i-am privit picioarele. Erau frumoase și un pic bronzate. Dar mai sus….îmbrăcase un pulover din acelea împletite…grosolan. Probabil i-a fost frig când a ajuns în orășelul nostru de munte și l-a împrumutat de la maică-sa. Părea un gogoșar verde. Nu se potrivea deloc cu rochia, ce părea marca Prada. Cu picioarele acelea frumoase, m-aș fi așteptat să aibă părul blond, ca spicele încă necoapte. Dar era brunetă și avea o neinspirată, mi-a părut mie, tunsoare bob. Ceva gen Mireille Mathieu, dar cum ea avea față ceva mai mică, iar tunsoarea i-o făcea să pară și mai mică, și era nițel răvășită de vânt, mi-a dat mai degrabă impresia unui ștrengar, a unui Gavroche distrat.
                        Sunt multe pagini foarte sensibile în carte, multe observații subtile despre psihologia feminină, despre suflet (tărâm „prin excelență feminin”), multă melancolie, nostalgie. „Înapoi pe Solaris” este o poveste de dragoste fermecătoare, fantastică. Roman în buclă, așa cum îl numește autorul, este o scriere originală, inovativă, o construcție atent elaborată, și nu o replică, așa cum s-ar crede după titlu, la celebrul roman al lui Stanislaw Lem, „Solaris”. E doar un fel de tribut, de „obol”, cum spune chiar Dan Perșa la vestitul roman de SF, după care s-a făcut și o superbă ecranizare semnată de Tarkovski.

                        „Înapoi la Solaris”, o minunată poveste de dragoste, un roman impregnat de parfumul nostalgic al anilor tinereții, cu prieteniile, pasiunile, cu iubirile și visele vârstei de aur, când totul ți se pare cu putință. Un roman care oferă reale satisfacții la lectură, așa că nu-l ratați.

                        1...2.9372.9382.939...5.904Pagina 2.938 din 5.904

                        ULTIMELE ȘTIRI