Acasă Blog Pagina 2916

O poveste lungă cât 100 de ani

În blocul nr. 33 de pe strada Cornişa Bistriţei, locuieşte temporar un veteran de război, care a împlinit recent 100 de ani. Slt.(rtr.) Dobre Clinciu este din judeţul Buzău, iar iernile şi le petrece în Bacău, la Doina Domniţa Andron, una din fiicele lui. Le-am trecut pragul împreună cu mr. Andrei Ghindă, de la Centrul Militar Judeţean Bacău, cu lt. Adrian Cocea, ofiţer de relaţii publice la Baza 95 Aeriană Bacău şi reprezentanţi ai Garnizoanei Bacău. Mr. Andrei Ghindă i-a transmis veteranului mesajul de felicitare al ministrului Apărării Naţionale şi i-a dăruit simbolic steagul României, iar lt. Adrian Cocea i-a înmânat sărbătoritului o diplomă aniversară şi o şampanie, din partea comandantului Garnizoanei Bacău.

Deşi vizita era una anunţată, slt.(rtr.) Dobre Clinciu a fost vădit emoţionat la vederea musafirilor. După transmiterea felicitărilor, ne-am aşezat la povestit întâmplări din vremea războiului. Aşa am aflat că prin anii 1939 – 1940, militarul a participat la cedarea Basarabiei şi cedarea Ardealului. A fost sanitar în război şi a făcut parte din Regimentul Infanterie uşoară, cel care asigura paza mareşalului Antonescu. Din bagajul cu amintiri legate de război, veteranul ne-a relatat că a pornit pe front de la Oalba de Mureş, din judeţul Târgu Mureş şi a mers până la Praga. Fiind sanitar, mereu a fost în linia întâi, însă, Dumnezeu l-a păzit de gloanţele inamice.

“Am luptat pe patru fronturi: în România, Ungaria, Slovacia, Cehia şi am mers până la marginea oraşului Praga, unde s-a declarat încetarea războiului. Nu am avut o viaţă uşoară, iar fantomele războiului m-au urmărit multă vreme. A fost multă suferinţă pe front! Cu toate acestea, am tratat şi unguri şi nemţi, victime ale războiului. Dacă ar fi să mă întrebe cineva ce am învăţat în 100 de ani, i-aş spune că viaţa mea a fost în toate felurile. A fost mai multă suferinţă, decât bucurie, însă, toate acestea m-au întărit şi am ajuns la această vârstă. Mulţumesc armatei române şi reprezentanţilor ei că nu m-au uitat!”, declară slt.(rtr.) Dobre Clinciu

Doina Domniţa Andron (fiica cea mare) şi Gabriela Clinciu (fiica cea mică) i-au completat cu răbdare istorisirile. Au spus despre el că este o fire cumpătată, iar contextul politic actual îl nemulţumeşte.

“Pe tata l-a marcat foarte mult perioada războiului. Ne povestea cu lux de amănunte secvenţe de pe front, că uneori, din relatările lui puteai să vezi, să auzi tot ceea ce se întâmpla în luptele la care a participat. Odată a fost în pragul de a-şi pierde minţile din cauza tumultului războiului, a răniţilor, a suferinţei acestora. Povestea că era într-un adăpost şi vroia să iasă de acolo pentru a ajunge la o floare pe care o văzuse sub o tufă. Floarea aceea, pe timpul războiului, însemna pentru el pace, linişte, viaţă, frumuseţe. Dacă nu-l oprea cineva, azi nu mai era tatăl nostru”, declară Doina Domniţa Andron
Gabriela Clinciu, fiica cea mică, care-i poartă de grijă veteranului la Buzău, spune că modul în care tatăl ei i-a tratat pe bolnavi, a determinat-o să se îndrepte spre acelaşi domeniu de activitate.

“Deşi am apărut mai târziu, poate puţin accidental în viaţa familiei, amintirile legate de ambii părinţi sunt foarte vii. Tata ne-a oferit un cadru familial deosebit, prin povestirea trăirilor de pe front, întâmplări numite de unii consăteni “braşoave”. Ne povestea cum îi îngrijea pe soldaţii răniţi pe front, iar acest lucru m-a făcut ca mai târziu să mă formez tot în mediul sanitar, îngrijind bolnavi”, declară Gabriela Clinciu.

Slt.(rtr.) Dobre Clinciu a împlinit 100 de ani, pe 6 februarie. La moment aniversar, întreaga familie i-a pregătit o surpriză, reunindu-se. Au venit în Bacău şi ceilalţi doi fraţi, însoţiţi de o parte dintre nepoţi. Cei care nu au putut ajunge pentru că sunt împrăştiaţi prin lume, au trimis mesajul lor de suflet printrun curier.

Senatorul Miron Smarandache: „PSD susţine înfiinţarea de noi întreprinderi mici şi mijlocii”

    Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului României a avizat favorabil raportul la proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 10/2017 pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii. Potrivit senatorului PSD Bacău Miron Smarandache, membru al comisiei menţionate, actul normativ vine să reglementeze instituirea programului de stimulare a înfiinţării ÎMM-urilor, denumit „Programul Start—up Nation România”.

    „Legea vizează acordarea unui ajutor în sumă maximă de 200.000 lei-beneficiar, respectiv 100% din valoarea cheltuielilor eligibile acestui demers, unui număr de maxim 10.000 de beneficiari anual. Ceea ce este extrem de important pentru români reprezintă finanţarea acestui program din bugetul statului, respectiv prin fonduri asigurate de către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat”, a apreciat senatorul social democrat.

    Parlamentarul băcăuan a mai subliniat că societăţile ce vor fi înfiinţate în baza acestui program vor trebui să facă dovada angajării cu contract de muncă a minimum doi salariaţi, precum şi menţinerea acestora încă cel puţin trei ani după decontarea ajutorului de minimis din partea statului.

    „Adoptarea acestei legi va stimula cadrul general de înfiinţare de noi afaceri, o necesitate stringentă în România, atât pentru revigorarea economică, cât şi pentru creşterea numărului locurilor de muncă. PSD dovedeşte încă o dată că a meritat încrederea românilor şi se ţine de cuvânt în asumarea angajamentelor luate. În perioada următoare, Guvernul va implementa şi alte măsuri concrete privind îmbunătăţirea realităţii economice prezente, şi implicit a nivelului de trai al populaţiei, prin politici publice menite să reducă şomajul, să acorde noi oportunităţi de angajare şi să dezvolte spiritul antreprenorial al românilor”, a conchis senatorul Miron Smarandache.

    Voluntarii I.D. Fest au fost în Training Camp 10!

      Festivalul care adună în fiecare vară tinerii actori din toată țara la Bacău, și-a pregătit majoratul într-o tabără de antrenament destinată celor peste 70 de adolescenți organizatori. Ediția cu numărul 10 ,,Training Camp Challenge” s-a desfășurat în perioada 16-19 februarie în Durău.

      Timp de 4 zile, voluntarii au simulat festivalul din luna iulie și și-au îmbunățit calitățile organizatorice. Cei care le-au fost alături sunt foști organizatori din edițiile anterioare, care participă în Training Camp, ca traineri. Aceștia au susținut atelierele interactive cu întreaga echipă, prin intermediul cărora, organizatorii și-au întărit relațiile și au acumulat experiență. Trainerii au organizat și workshop-uri pe fiecare dintre cele 6 departamente care pregătesc festivalul. În urma sesiunii de educație alternativă, tinerii au devenit mai pregătiți în domeniul în care lucrează pe tot parcursul anului.

      Activitățile au fost desfășurate sub îndemnul De-a v-ați ascunselea, menit să îi încurajeze pe voluntari să se ascundă de grijile și insecuritățile lor și să se exprime așa cum simt. Programul taberei, organizată chiar de ei, a cuprins un Treasure Hunt și petreceri tematice.

      Training Camp-ul a adus împreună voluntarii și le-a provocat spiritul creativ. Este un loc numai al lor, unde ideile fiecăruia devin realitate. La finalul taberei, s-au întors acasă cu noi prieteni și multe amintiri care vor rămâne cu ei timp îndelungat.

      Bacău, pregătește-te! Vara va fi luată cu asalt de entuziasmul celor de la I.D.Fest, parte importantă a programului Bacău-Capitala Tineretului din România. Și anul acesta continuă tradiția celor 18 ani de festival de teatru pentru tineri în orașul nostru!

      Sărbătoare în familia transmisioniştilor băcăuani

        Curtea Centrului 115 Comunicaţii RMNC din strada Constanţei a fost animată marţi mai mult ca oricând. În jurul orei 11.00, la poarta unităţii şi-au făcut apariţia militari activi şi în rezervă, preoţi, iar printre oficialităţile prezente s-au numărat Gheorghiţă Marius Gabriel, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bacău, generalul de brigadă dr. Valentin Becheru, şeful Direcţiei Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei şi locţiitor al şefului SMG pentru tehnologia informaţiei.

        Evenimentul prilejuit de aniversarea a 35 de ani de la înfiinţare a debutat pe platoul unităţii militare cu un ceremonial militar şi un ceremonial religios oficiat de un sobor de preoţi condus de Pimen Costea, vicarul administrativ al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului.

        Cine sunt transmisioniştii?

        Întorcându-ne în timp, aflăm că Centrul 115 Comunicaţii RMNC s-a înfiinţat la 28 februarie 1982, în baza ordinului general nr. 45, al ministrului Apărării Naţionale, cu denumirea Batalionul 115 Transmisiuni, dislocat în garnizoana Bacău, unitate subordonată Comandamentului Trupelor de Transmisiuni.

        Primul ciclu de instrucţie începe în luna mai 1982, în sistem centralizat, cu militari în termen şi militari cu termen redus, transmisionişti, iar la 9 mai 1983 prin Decretul Prezidenţial nr. 110, unităţii i s-a înmânat primul Drapel de Luptă. Începând cu anul 2002, batalionul s-a operaţionalizat, primind denumirea de Centrul 115 Transmisiuni de Sprijin, devenind astfel parte integrantă a structurilor moderne ale Armatei României.

        Distincţie prezidenţială

        În anul 2006, ca urmare a procesului de restructurare şi operaţionalizare a Comandamentului Comunicaţiilor şi Informaticii, unitatea se reorganizează şi primeşte denumirea actuală de Centrul 115 Comunicaţii RMNC. De atunci şi până în prezent, trasmisioniştii s-au evidenţiat în diverse misiuni, iar recunoaşterea meritelor a venit în luna februarie 2017.

        Preşedintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Naţional “Virtutea Militară” în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, de pace, Drapelului de luptă al Centrului 115 Comunicaţii RMNC “în semn de apreciere a înaltului profesionalism şi a rezultatelor remarcabile obţinute de personalul unităţii în îndeplinirea misiunilor specifice încredinţate, pe timpul desfăşurării activităţilor de instruire pentru luptă, precum şi pe timpul executării misiunilor pe teritoriul naţional şi în teatrele de operaţii”.

        Certuri în ședința Consiliului Local Bacău

            Aleșii locali s-au certat copios la ședința Consiliului Local Bacău, la diferite proiecte, unele dintre ele având un pur substrat politic. Iar pe lângă ceartă, multe discuții contradictorii nici nu au avut nici un rezultat în favoarea locuitorilor orașului.

            Ca să avem o imagine corectă asupra lucrurilor, trebuie să menționăm că de la debutul ședinței, adică ora 10, și până la ora 12, unii consilieri s-au contrat cum nu s-a mai întâmplat de ani întregi, și nu au lipsit expresii precum „cei șapte ani de acasă”, „bătaie de joc”, apeluri la bun simț și apoi o pauză de 20 de minute ca să se liniștească apele. În primul rând, nu mai puțin de 50 de minute s-a discutat aprins despre ordinea de zi. Mai exact, asupra motivației pentru care s-au retras de pe ordinea de zi cinci proiecte de hotărâre, printre care unul referitor la ridicarea unui bloc lângă McDonald’s, sau un altul referitor la concesionarea cimitirelor orașului.

            Cel mai aprig proiect dezbătut s-a referit la componența comisiei juridice a Consiliului Local, acum formată din trei membri, dintre care doi ai Opoziției, dar propusă a avea, mai nou, cinci membri.

            „Încercați să puneți pumnul în gură Opoziției!”, s-a strigat în ședință. Și s-a tot strigat de pe o baricadă pe alta până când s-a luat pauză. O pauză în timpul căruia s-a discutat telefonic cu primarul Cosmin Necula (absent motivat, conform spuselor sale) și s-a decis retragerea de pe ordinea de zi a proiectului de hotărâre respectiv, chiar dacă s-au făcut câteva propuneri pentru ceilalți doi membri suplimentari. „Vom părăsi ședința dacă se impune o componență pe criterii politice”, a spus consilierul local Daniel Miclăuș, membru al respectivei comisii. Retragerea proiectului a fost primită cu aplauze de Opoziție.

            „După lungi dezbateri și ironii, multe dintre ele chiar gratuite, primarul a retras proiectul de pe ordinea de zi. Așadar, încercarea acestuia de a pune botniță opoziției în baza unui referat al propriului cabinet, document ce cuprinde informații neadevărate despre activitatea comisiei din care fac parte și al cărui secretar sunt, a eșuat (…)”, a precizat consilierul local Cristian Ghingheș.

            După cele două ore în care ședința a avut mersul melcului, au urmat alte aproape trei ore în care s-a mers într-un ritm mai alert și în care s-au mai votat alte 26 de proiecte de hotărâre. Printre acestea a fost cel care a aprobat lista cu persoanele care îndeplinesc criteriile pentru obținerea unor locuințe sociale sau ANL. De asemenea, au primit vot favorabil cererile unor băcăuani pentru a-și construi balcoane la locuințele situate la parterul unor blocuri. Condiția impusă în ședința de marți a fost însă ca aceste balcoane, precum și cele care se vor mai construi, să nu aibă uși de acces înspre exterior și să respecte proiectul blocului, astfel ca să fie identice cu balcoanele de deasupra.

            “O mică victorie a opoziției (PSRO+PNL+subsemnatul independent) înregistrată la ședința de astăzi a Consiliului Local al municipiului Bacău: Comisia juridică rămâne cu trei membri, majoritar formată din membri ai opoziției, deci nu va fi lărgită cu încă doi consilieri ai puterii PSD”
            – Cristian Ghingheș, consilier local independent

          Vicepremierul Sevil Shhaideh a promis bani pentru rezerva de apă a Bacăului

            Sevil Shhaideh, vicepremierul României și Ministrul al Dezvoltării Regionale, s-a întâlnit cu primarii județului Bacău, marți, la Centrul de Afaceri și Expoziții, temele principale fiind accesarea Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL) și a fondurilor europene.

            La dezbateri au fost prezenți senatorii Dragoș Benea, PSD, și Viorel Ilie, ALDE, Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean Bacău, și Adrian Gâdea, secretar de stat. „A fost discuție laborioasă și fructuoasă cu primarii județului Bacău, care au ridicat probleme cu caracter general, puține au avut specific local, și foarte mulți au plecat mulțumiți. Nu au fost probleme la care să nu primească un răspuns detaliat”, a declarat Dragoș Benea, în conferința de presă organizată după întâlnirea cu edilii. Senatorul PSD a anunțat că vor urma alte două vizite importante, a Ministrului Transportului și Ministrului Sănătății, a celui din urmă fiind prilejuită de inaugurarea Secției de Radioterapie.

            Vicepremierul Sevil Shhadeh, la CAEx Bacau

            Posted by Desteptarea de Bacau on Tuesday, February 28, 2017

            Prioritatea PNDL: Servicii de bază în mediul rural

            Sevil Shhaideh le-a explicat primarilor ce proiecte pot derula prin PNDL, etapa a II-a, și pe fonduri europene. „Prioritatea nr. 1 este asigurarea celor zece servicii de bază, mai ales în mediul rural, mă refer la apă, canalizare, drumuri, dispensare, școli, creșe, grădinițe, iluminat public.

            A doua prioritate o reprezintă fondurile europene și am comunicat tuturor că prin unirea celor două ministere, respectiv Ministerul Dezvoltării Regionale și Ministerul Fondurilor Europene, vom asigura o corelare mai eficientă a tuturor surselor posibile de finanțare a obiectivelor de investiții, în special a celor din infrastructura locală”, a declarat Sevil Shhaideh. Ea a precizat că, împreună cu directorii unităților de management, s-a angajat ca, la sfârșitul anului, suma pe care România o va rambursa de la Comisia Europeană să fie de 5,2 miliarde de euro. O altă prioritate este reformarea administrației publice, aflându-se în dezbaterea ministerului Codul Administrativ, Legea 215, Statutul aleșilor locali, Statutului funcționarului public etc.

            Bacăul va avea rezervă de apă

            Jurnaliștii au cerut informații cu privire la investițiile în autostrăzi și șoseaua de centură, însă vicepremierul a declarat că la aceste întrebări va răspunde Ministrul Transportului. Sevil Shhaideh a precizat că foarte multe dintre nevoile unităților administrativ-teritoriale (UAT) vor fi rezolvate prin PNDL.

            „Pentru municipiul Bacău avem o discuție aplicată pentru găsirea unei soluții legate de rezerva de apă” a declarat vicepremierul României, adăugând că problema e importantă și trebuie rezolvată anul acesta: „Am discutat cu domnul primar și cu proiectantul și am stabilit că dacă dânșii vor reuși să depună o documentație, un memoriu tehnic, ca să înțelegem și noi care e situația, toată valoarea de finanțare a obiectivului, în mod transparent, îl vom face prin PNDL.” Ulterior, banii vor fi recuperați din fonduri europene.

            Blocurile cu bulină, în dezbatere publică

            A fost abordată și problema spațiilor comerciale care funcționau la parterul blocurilor cu bulină roșie și care au fost închise din cauza riscului seismic. „Pentru a nu duce situația în extreme care nu sunt de bun augur, pe site-ul ministerului există, în dezbatere, un proiect de ordonanță de urgență care reglementează noțiunile de aglomerări umane, astfel încât, acolo unde sunt pânâ în 50 de persoane, să nu mai fie închise spațiile până la consolidare”, a afirmat vicepremierul. Ordonanța va rămâne în dezbatere publică încă două săptămâni, apoi va intra în ședință de Guvern.

            Banii rămân în bugetele locale!

            S-a mai discutat și despre statutul prefecților și subprefecților, care vor deveni funcții de demnitate publică, dar și despre banii alocați Moldovei, legat de afirmațiile că regiunea noastră a fost și este ocolită la finanțare, defavorizată, în raport cu regiunile din sud și vest. Sevil Shhaideh a contrazis zvonul, afirmând că trebuie ca discuția să se poarte cu cifrele în față: „Regiunea de Nord-Est a primit cea mai mare alocare, peste 800 de milioane de euro, mai mult decât alte regiuni. A primit cea mai mare sumă și pe POR, și pe bugetul de stat”.

            În final s-a revenit la cea mai stringentă problemă a Bacăului, rezerva de apă, primarul Cosmin Necula declarându-se foarte mulțumit de promisiunea vicepremierului că se va găsi o soluție. Alte două vești bune, care vizează veniturile UAT-urilor, au fost anunțate de senatorul Viorel Ilie: o cotă din redevența plătită statului de către companiile petroliere vor intra în bugetul local, de asemenea, din 2018, suma totală colectată de primării va rămâne UAT-urilor.

            Un polițist băcăuan, prins cu o mită de 2500 de lei

              La data de 27.02.2017, lucrători de poliție judiciară ai Direcției Generale Anticorupție (D.G.A.) — Serviciul Județean Anticorupție (S.J.A.) Bacău, sub coordonarea procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău au prins în flagrant un agent de poliție din cadrul I.P.J. Bacău în timp ce primea de la un denunțător suma de 2.500 de lei.

              În fapt, în luna ianuarie 2017, denunțătorul a fost implicat într-un accident de circulație soldat cu două victime și pagube materiale. La data de 23.02.2017, polițistul i-a pretins acestuia o sumă de bani neprecizată pentru a nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu cu privire la cercetările efectuate în urma accidentului.

              Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău a dispus față de polițist măsura reținerii preventive pentru 24 de ore, urmând ca astăzi să fie prezentat instanței cu propunere de arestare preventivă.

              În cauză s-a beneficiat de sprijinul Direcției Operațiuni Speciale (D.O.S.) — Bacău și al Inspectoratului Județean de Jandarmi (I.J.J.) Bacău.

              Bacău: Patru persoane au ajuns la spital în urma unui accident

                FOTO: Cezar Daniel Paul / Facebook

                Evenimentul rutier s-a produs astăzi pe strada General Ștefan Gușe, în apropierea Penitenciarului Bacău, după cum spuneau martorii.

                Un șofer de 42 de ani, din Bacău, care circula pe sensul de mers către Onești, la un moment dat a intrat în coliziune cu un autoturism care era staționat pe partea dreaptă a străzii, pe prima bandă de circulație, și în care se aflau patru persoane.

                În urma impactului, aceste patru persoane au fost transportate la spital pentru investigații și îngrijiri medicale.

                Polițiștii de la Rutieră i-au testat pe cei doi conducători auto cu etilotestul, rezultatele fiind negative.

                Accident cu victimă pe DN 2G

                  La data de 27 februarie a.c., în jurul orei 08.30, poliţiştii din cadrul Serviciului Rutier Bacău au fost sesizaţi despre producerea unui eveniment cu victimă, pe DN 2G.

                  Din primele cercetări efectuate la faţa locului a rezultat că un bărbat de 49 ani, din comuna Mărgineni, în timp ce conducea un autoturism pe direcţia Moineşti- Bacău, nu s-a asigurat corespunzător la efectuarea unui viraj la stânga și a intrat în coliziune cu un autoturism condus de un bărbat de 39 ani din aceeaşi localitate care avea aceeaşi direcţie de deplasare şi care se angajase în efectuarea unei depăşiri.

                  În urma evenimentului rutier a rezultat vătămarea corporală a bărbatului de 49 ani, care a fost transportat la Spitalul Judeţean Bacău, unde i s-au acordat îngrijiri medicale de specialitate, fiind necesară internarea.

                  Conducătorii auto au fost testaţi cu aparatul etilotest care a indicat valoarea de 0,00 mg/l alcool pur în aerul expirat și le-au fost recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

                  În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

                  Cum e viața de licean în Bacău?

                    Viziunea despre liceu a adolescenților băcăuani a fost bătută în cuie de George Bacovia, cu al său „cimitir al tinereții”. Lucrurile au mai evoluat iar Diana Smeu, o tânără liceană din oraș, ne zugrăvește tabloul unei adolescențe împărțite între școală, cluburi, relațiile tot mai complicate și hobbby-uri.

                    „În Bacău sunt 14 licee. Doar 5 sunt considerate bune, toate au profile teoretice și sunt frecventate de elevi cu un statut financiar stabil sau aprope stabil și de cei care au obținut medii și situații școlare bune în gimnaziu. Doar trei sunt văzute ca fiind de elită. Asta ar însemna un număr de 1.000 de adolescenți care promit să nu se oprească din creștere activă, ci poate să se mute într-un alt oraș sau țară care să le ofere mai mult, în timpul facultății sau pentru totdeauna.

                    Astfel de ambiții definesc adolescenții care ajută la constituirea totemului Bacău. Cei mai mulți se cunosc între ei prin proiecte comune sau intrigi, ca toți moldovenii, băcăuanii au plăcerea de a-și spăla toate hainele în public. Există o șușoteală generală în orice colț din liceu, prin cafenele sau pe chat-urile de la messenger. […] Într-un oraș ca Bacău, șansele să ieși cu același tip cu care se vedea cea mai bună prietenă a ta sunt, hai să zicem, șanse pe bune.

                    Viața la liceu în orașul Bacău

                    Liceele cele mai bune sunt situate în centru, la 10-15 minute unul de altul, în locul unde au loc interacțiunea și viața socială. Parcurile amenajate sunt tot aici, cele mai multe dintre pub-urile și cafenelele preferate, fast-food-urile (altfel de mâncare to-go nu se găsește în oraș) și instituțiile, printre care și teatrul. Tinerii băcăuani au un super apetit pentru teatru. M-aș risca să zic că este orașul cu cele mai multe trupe de teatru adolescent din țară, adică 5, cu câte 20-30 de membri activi. Așadar, cam 100 de tineri din Bacău își trăiesc adolescența în grupuri care le oferă o dezvoltare culturală și socială inedită. Trupa de teatru a luat locul clasei de la școală când vine întrebarea: Tu unde ți-ai întâlnit prietenii? Într-un oraș cu o cultură destul de risipită și vehiculată doar underground printre veteranii erudiți, teatrul stă mândru pe strada principală din oraș și cheamă tinerii să joace pe scenă și să stea după la vorbă, multă vorbă, pe băncuțele din parcul din spatele lui.

                    Cei mai mulți dintre liceeni de la liceele „de elită” sunt tineri obișnuiți. Se îmbracă în jeans, tricou, geci – mi se pare că mulți își reciclează stilurile unii de alții, fără să intervină personal asupra modului cum se înfofolesc – și fumează în fiecare pauză Marlboro Touch sau Winston cu biluțe, adicătelea nu țigări pe bune. 30-40% din oamenii din colegiul meu fumează. Nu că simt nevoia usturătoare, ci pentru că le place sau li se pare un gest cool și teribilist. Nu au gândit-o, ci au văzut că alții o fac și și-au zis că asta i-ar face mai mișto. Ori au ieșit în curtea liceului prima dată în pauză și nu știau ce să facă cu corpul, cu mâinile, cu timpul lor, fără să țină o țigară între buze, care să dea un sens la toate astea timp de 5 minute. În plus, fumatul lovește direct în spleen-ul provocat de un sistem școlar cu misiunea clară de a distruge din elanul tânăr de a te provoca pe tine însuți. Iar cel mai simplu să faci asta este prin fumat.

                    Majoritatea sunt implicați în activități extracurriculare de orice fel. Mulți sunt cu olimpiade. Sunt foarte inteligenți, dar sunt complet confortabili într-o lume restrânsă și ignoră aspectele negative. Îmi pare rău că nu sunt aproape deloc activiști și luptători pentru cauze sociale. Își urmăresc idealurile de businessman și businesswoman, cei mai mulți, și au o frică transformată în sarcasm față de minorități sau cazuri care ies în evidență prin extravaganța de a nu mai semăna cu nimic cunoscut. Există printre ei teama de nou, pentru că școala pune super presiune ca toți adolescenții să se alinieze aceluiași tipar. Când faci ceva diferit, ceilalți se retrag pentru că își simt propria zonă de confort amenințată.

                    Cazul unui adolescent de 17 ani, în clasa a XI-a, elev la cel mai bun colegiu din județ*
                    *după statisticile din ultimii ani

                    În timpul săptămânii, participă inevitabil la cursuri. Se prea poate să chiulească de la unele ore și să-și bea cafeau la cafeneaua de lângă liceu, Chiaro, dar de obicei se învoiește inteligent. Frecvența la cursuri în Liceul Vrănceanu este impecabilă, în rest. Are ore de pe la 07:30 sau 08:30 până la 13:30 sau 14:30. Când ajunge în clasă și își întreabă colegii dacă și-au făcut tema, 50% da, 50% nu. Dar până încep orele unde au avut de lucru, toată lumea își are temele scrise – media clasei este undeva la 9.45. Unii profesori inspiră o atitudine libertină și care ambiționează, dar mulți sunt stricți și neîndurători, cum ar veni, nu trec cu vederea dacă se încalcă regula de a fi ca toți ceilalți, băgând scuza aia că aici e școală și nu discotecă. Diriginta lui de obicei îi jignește alegerile vestimentare și atitudinile „nepotrivite pentru școală” în fața tuturor colegilor, pe un ton arțăgoș și nesuferit.

                    Un coleg bisexual și activist și-a dat cu fard argintiu pe obraji într-una din zile și a ieșit un întreg scandal. Profa i-a făcut o poză și a zis să o cheme pe mama lui la școală. Îl compară cu ceilalți băieți care nu încearcă să se feminizeze. O tipă venise cu șalvari colorați și diriga i-a spus să nu mai vină așa că i se pare că îi atârna ceva grețos la spate.

                    Orice mică abatare este văzută cu o strâmbătură din nas. Iar asta nu numai de profi. Ci și de ceilalți colegi. Tipul cu fardul argintiu pe față este fumător. Am ieșit cu el la țigară într-o pauză și puteam vedea cum alți colegi din jur îi trimiteau priviri WTF. Tot ce este diferit este condamnat. Nu te-ai fi așteptat la asta în cel mai bun liceu din județ și al treișpelea din țară. Sunt sigură că mai este mult de lucrat cu mentalitatea mirosind a naftalină care ne bântuie grozav pe fiecare și nu ne dă voie să îi acceptăm pe toți din jurul nostru așa cum sunt”.

                    Textul integral poate fi citit aici.

                    Eseu redactat în cadrul In a Relationship, un proiect al Fundației Friends For Friends, care face parte din Campania Respectului, iniţiativa AVON de luptă împotriva violenţei domestice. Între octombrie 2016 și ianuarie 2017, 1.500 de adolescenți din 80 de orașe din România au participat la o cercetare despre relațiile și abuzurile posibile din timpul liceului. O parte din rezultate pot fi consultate aici.

                    Și-a pierdut calul și tot el a fost amendat de polițiști

                      La data de 26 februarie a.c., poliţiştii din cadrul Postului de Poliţie Balcani au fost sesizaţi de către un localnic de 37 ani, cu privire la dispariţia unei cabaline proprietate, din seara aceleaşi zile, din apropierea locuinţei sale.

                      În urma activităţilor specifice desfășurate, poliţiştii au stabilit că bărbatul a lăsat nesupravegheată cabalina, fiind ulterior identificată pe un teren de pe raza comunei Balcani.

                      Faţă de bărbatul în cauză a fost luată măsura sancţionării contravenţionale în valoare de 500 lei.

                      Prevenirea furturilor de animale, poliţiştii recomandă:

                      • Supravegherea animalelor din gospodării şi de pe păşuni, atât pe timp de zi, cît şi pe timp de noapte;
                      • Asigurarea grajdurilor şi anexelor destinate animalelor, la plecarea de la domiciliu;
                      • Solicitarea unui minim de date persoanelor pe care le primiţi în gospodării sub diverse pretexte, în special cu intenţia de a achiziţiona animale;
                      • Neefectarea unor tranzacţii de animale fără documente legale sau prin înţelegeri verbale, riscând sancţionarea conform legii;
                      • Înregistrarea animalelor pentru a fi identificate în caz de furt.

                      Scandal în Consiliul Local Bacău

                        Scandal in Consiliul local Bacau

                        Posted by Desteptarea de Bacau on Tuesday, February 28, 2017

                        Ședința CL Bacău din 28 februarie 2017.

                        Serviciul Salvamont Bacău are echipaj canin

                          FOTO: Salvamont Bacau

                          Serviciul Salvamont Bacau are in premiera un echipaj canin de salvare brevetat de Asociatia Nationala a Salvatorilor Montani din Romania.

                          Din echipaj fac parte ciobanescul belgian Roni si coordonatorul salvatorilor montani din judetul Bacau – Gheorghe Cosa.

                          Cel mai bun prieten al omului – cainele – este acum alaturi de salvatorii montani in efortul acestora de a ajuta persoanele care au probleme in zona montana.

                          Echipajul canin trebuie sa fie capabil sa se deplaseze rapid si in siguranta in zona alpina in orice conditii (intuneric, ceata, ploaie, vant, ninsoare, gheata etc), sa gaseasca victima, sa-i acorde primul ajutor si sa ajute la transportul acesteia la prima unitate medicala sau la ambulanta.

                          Extraordinarele calitati ale cainelui: devotamentul, capacitatea de deplasare rapida in orice tip de teren, simturile foarte dezvoltate, usurinta de a invata si dorinta acestuia de a colabora cu omul fac ca prezenta echipajului canin sa fie determinanta intr-o interventie a salvatorilor montani, in special cand victima nu este perfect localizata.

                          Ziua protecției civile

                            Protecţia civilă în România a luat naştere în anul 1930, odată cu semnarea Înaltului Decret Regal nr. 468, prin care se aproba Regulamentul Apărării Pasive, prin care se înfiinţau primele structuri cu atribuţii de apărare civilă din România.

                            Structurile nou înfiinţate aveau ca scop limitarea efectelor „bombardamentelor aeriene asupra populaţiei şi resurselor teritoriului, fie asigurându-le protecţia directă, fie micşorând eficacitatea atacurilor”. Prin prevederile sale detaşează net apărarea pasivă de apărarea activă. Acest moment este considerat data de naştere a protecţiei civile.

                            Cu puţin timp înainte de începerea celui de-al doilea război mondial, se înfiinţează Comitetul de Coordonare al Apărării Pasive, care funcţiona pe lângă Ministerul Aerului şi Marinei.

                            După o perioadă destul de frământată prin care a trecut protecţia civilă în perioada comunistă, cu numeroase transformări, Revoluţia din decembrie 1989 a creat condiţiile perfecţionării activităţii pe linie de apărare civilă, aşa cum era denumită din anul 1978, înscriindu-se în procesul de democratizare iniţiat de acest act istoric. Astfel, România a ratificat, prin Decretul nr. 224 din 11 mai 1990, Protocoalele adiţionale I şi II la „Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protecţia victimelor conflictelor armate”, iar în perioada următoare au fost încheiate o serie de protocoale sau acorduri de cooperare, în mod deosebit cu ţările vecine.

                            În Legea apărării naţionale nr. 45 / 01.07.1994 apare în mod oficial denumirea „protecţia civilă”.

                            În octombrie 1996, se aprobă Legea protecţiei civile în care sunt stipulate atribuţiile acestor structuri, iar în 8 noiembrie 2004 a fost promulgată noua Lege a Protecţiei civile (nr. 481/2004). Acest nou act normativ se încadrează în exigenţele actelor normative internaţionale.

                            Protecţia civilă s-a afirmat ca entitate distinctă sub diferite denumiri şi a funcţionat, prin alternanţă, în structura Ministerului de Interne, Ministerului de Război, Ministerului Aerului şi Marinei şi Ministerului Apărării Naţionale.

                            Din ianuarie 2001, protecţia civilă a revenit în structura Ministerului Administraţiei şi Internelor, iar din 15 decembrie 2004 s-a unificat cu pompierii, sub noua titulatură de structuri specializate pentru intervenţia în „situaţii de urgenţă”. De-a lungul anilor, indiferent ce denumire a purtat şi din ce structură a făcut parte, Protecţia civilă din România a desfăşurat o intensă activitate, s-a dovedit utilă şi a slujit numai interesele naţionale, îndeplinind rolul profund umanitar pentru care a fost creată: apărarea populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi a mediului ambiant în situaţii de război, calamităţi naturale şi catastrofe tehnologice.

                            Organismele militare şi civile ale protecţiei civile – aflate într-un profund proces de reformă, de modernizare şi organizare – şi-au dus la bun sfârşit, cu devotament şi profesionalism, atribuţiile ce le revin atât în acţiunile de intervenţie reală pentru combaterea efectelor inundaţiilor, a alunecărilor de teren, a înzăpezirilor sau accidentelor rutiere, cât şi cu prilejul aplicaţiilor judeţene, a exerciţiilor de alarmare publică şi a intervenţiilor în numeroase zone de risc.

                            De ce riscăm să ne pierdem prietenii?

                              Psihologul Andra Tănăsescu

                              Trăind într-o lume care se derulează rapid prin faţa ochilor noştri, ne este din ce în ce mai greu să îi ascultăm pe cei din jur, ci ne interesează mai mult să ne facem cunoscut punctul de vedere.

                              În cadrul unui experiment simplu, psihologul şi trainerul NLP Andra Tănăsescu a verificat dacă într-adevăr suntem mai mult activi sau pasivi când comunicăm şi a ajuns la concluzia că majoritatea persoanelor reţin foarte uşor ce tocmai au comunicat, dar le este foarte greu să mai reproducă şi ce a spus persoana din faţa lor.

                              “Ascultarea cu adevărat a persoanelor din faţa noastră a devenit un lucru complicat, deoarece noi considerăm că acea comunicare unilaterală este suficientă ca să ne atingem obiectivele. Nici pe departe! Aşa cum noi nu ne complicăm să ne concetrăm pe ce spune cel din jur, aşa se întâmplă şi cu cealaltă persoană, dezvoltându-se un cerc vicios. Într-un final, niciunul dintre cei doi interlocutori nu s-au făcut înţeleşi, iar în timp se vor instala stări de frustrare, nervozitate, care vor escalada în certuri”, afirmă psihologul.

                              Ce înseamnă ASCULTAREA PASIVĂ?

                              Acest tip de ascultare este unul dintre cele mai întâlnite la ora actuală. Din cauză că suntem bombardaţi zilnic de o multitudine de mijloace de informare în masa – TV, radio, site-uri de ştiri, Facebook etc. – ne-am dezvoltat, fără să ne dăm seama, mecanisme de apărare, care filtrează informaţia.

                              “Nu toate informaţiile primite sunt de interes pentru noi şi am învăţat să fim mai selectivi, iar în timp am devenit comozi; iar prin acest lucru mă refer inclusiv la faptul că nu mai scriem cuvintele întregi şi comunicăm prin tot felul de abrevieri. În mediul online, aceste abrevieri sau alte mecanisme de filtrare sunt foarte utile şi benefice, deoarece pot transmite mai multe lucruri într-un timp mai scurt, însă în mediul real, datele problemei se schimbă radical.

                              Este o dovadă de lipsă de respect să îi răspundem scurt unui prieten, prin “aha”, “îhî”, „mdea” sau să dăm din cap aprobator, dar mintea noastră să fie în altă parte. Interlocutorul va sesiza imediat lipsa de interes şi se va crea o prăpastie între cele două persoane, care va duce până la neînţelegeri sau certuri. De multe ori nici nu ne dăm seama că nu îi ascultăm cu adevărat pe cei din jur, a devenit pur şi simplu un reflex. Ca să testăm rapid dacă suntem ascultaţi, îi putem ruga pe interlocutori să reproducă tot ce au înţeles din comunicarea noastră, aşa cum îşi testează uneori profesorii pe elevii neatenţi din ultima bancă”, explică psihologul Andra Tănăsescu.

                              În opinia specialistului, acest tip de comunicare pasivă apare din trei motive:

                              1. Mecanismele de apărare pe care ni le formăm de-a lungul vieții, fiind ”forțați” să alegem din informațiile pe care le primim zi de zi, doar pe cele care ne sunt cu adevărat utile.

                              2. Te aud, dar mă gândesc la problemele mele. Există și această situație în care auzim ce spune celălalt, mimăm o atenție activă când de fapt, ne gândim la propriile situații şi probleme, ne facem planuri pentru a doua zi și pierdem din informațiile pe care ni le transmite celălalt.

                              3. Te ascult dar caut să îți dau cât mai repede un răspuns. Din grabă, dintr-o limitare de timp, mai mult sau mai puțin impusă, dintr-o ”competiție” mentală pe care ne-o creăm singuri, există aceasta reacție de tip informație-răspuns în care căutăm să oferim cât mai repede un răspuns, fără să așteptăm să primim toate informațiile mai întâi.

                              Ce trebuie să facem pentru a începe să-i ascultăm cu adevărat pe cei din jurul nostru?

                              Psihologul Andra Tănăsescu este de părere că, pentru a remedia această problemă de relaţionare, întâi de toate trebuie să conştientizăm că avem una dintre cele trei probleme de mai sus. Nu putem să schimbăm un lucru pe care nu ştim că-l facem. Odată ce am devenit conştienţi de pattern-urile pe care ni le-am format în decursul timpului, putem alege pe care vrem să le schimbăm şi pe care considerăm că ni se potrivesc personalităţii noastre şi dorim să le păstrăm în continuare. Pentru asta, este nevoie să ştim două lucruri esenţiale:

                              1. Dacă nu asculţi, îţi vei pierde în timp prietenii! “Alege să fii atent și să asculți, cu scopul de a înțelege ceea ce persoana cealaltă vrea să îți transmită. (în cazul în care îți dorești acest lucru). Gândeşte-te că, în timp, toate persoanele dragi se vor îndepărta de tine deoarece se simt neglijate. Alege în mod conștient să îi oferi atenție celui care ți se adresează și ascultă-l, pune-i întrebări, caută să obții cât mai multe informații și detalii ca să îți poți formula o idee cât mai clară a ceea ce îți comunică”, consideră psihologul Andra Tănăsescu.

                              2. Sesizează reacția de a răspunde și alege să acționezi diferit. “Învaţă să-ţi observi reacțiile și vezi când apare impulsul de a da răspunsuri și soluții. Poţi folosi o oglindă pentru a exersa. Observă dacă se întâmplă atunci când ai suficiente informații sau pur și simplu sari direct la ”concluzie”. Întreabă-te, singur de această dată, dacă ai suficiente informaţii, dacă ştii destule lucruri pentru a da un răspuns am suficiente informații sau dacă este ceva ce ai mai putea întreba pentru a înțelege mai bine. Odată ce ai răspunsurile la aceste întrebări, poți decide mai ușor care este următoarea mutare pe care o poți face pentru a continua acea discuție. Ține minte, o ascultare activă, prezența, atenția la intenția și mesajul complet pe care ni le transmit ceilalți fac diferența între o comunicare nereușită și o comunicare reușită”, conchide psihologul şi trainerul Andra Tănăsescu.

                              Andra Tănăsescu, vice președinte al Asociației ”Generația Iubire” este Psiholog și Trainer NLP. A urmat studiile în psihologie, având formarea în terapie de cuplu și familie. Având experiență ca instructor de dans și fiind atrasă de conexiunea dintre minte, emoții și corp, urmează o formare în terapia prin dans și mișcare. După câțiva ani de experiență în training și susținerea evenimentelor corporate, oferă prin îmbinarea psihologiei, cu NLP-ul și tehnici de conștientizare și conectare corporală, o experiență completă de auto-cunoaștere și evoluție personală.

                              Vine, vine primăvara

                                Explozie de culori și miresme în oraș și toate acestea datorită invaziei de flori și mărțișoare. Cea mai aglomerată zonă, din acest punct de vedere, este în Piața Tricolorului, din fața Casei de Cultură, acolo unde zeci de tarabe sunt pline cu marfă, de toate culorile și la toate prețurile.

                                Vremea frumoasă și caldă pentru această perioadă a anului îi face pe băcăuani să zăbovească în fața tarabelor și să cumpănească bine înainte de a scoate banii din buzunare. Și pentru că tot veni vorba, mărțișoarele pe care le puteți achiziționa din piațeta din fața Casei de Cultură au prețuri între 1,5 lei și 20 de lei.

                                Asta dacă doriți un mărțișor simplu, pandativ, ceva handmade sau simboluri clasice. Puteți opta însă și pentru exemplare suflate cu aur sau cu cristale Swarovski, prețul acestora putând ajunge la aproape 100 de lei. Comercianții simbolurilor de primăvară își întâmpină posibilii clienți cu zâmbetul pe buze, încercând să te convingă că marfa lor este cea mai bună.

                                „Poftiți domnu’. Vă dau un «trifoi» sau o «potcoavă» să fie cu noroc”, mă îndeamnă o vânzătoare care precizează că are și mărțișoare confecționate chiar de ea.

                                Îi zâmbesc și merg spre sectorul florilor unde sunt întâmpinat de un tânăr care-mi prezintă marfa: „Zambile, 10 lei ghiveciul, lalele cu 10 lei buchetul sau 15 lei cu cinci fire”. Pentru că mai avea câteva ghivece cu alt gen de flori, care semănau cu panseluțele, am cerut lămuriri. M-a asigurat că nu sunt panseluțe, dar că sunt flori românești numai că le-a uitat denumirea. A pomenit un nume greu de deslușit, ceva în latină, după care a mai adăugat că toate sunt producție românească și sunt aduse de undeva din județul Neamț.

                                La doi pași, o altă precupeață îmi recomandă zambilele ei la 2 lei, asigurându-mă că nu voi găsi nicăieri un preț mai bun. Le-am dorit spor la vânzare, mi-au mulțumit, iar o doamnă a încheiat într-un spirit pur românesc: „Bani să iasă!”. Zonele altădată luate cu asalt de comercianții de mărțișoare cum ar fi „Luceafărul” sau „Pasajul Revoluției” au rămas anul acesta pustii.

                                Doi comercianți cu aceeași marfă ca în Piața Tricolorului întregeau peisajul în pasajul de la fostul cinematograf „Muncitorul”. Alte zone din care ați putea să cumpărați simbolurile primăverii pentru cei dragi ar mai fi Tic-Tac, Orizont, Narcisa, Zimbru, Piața Nord. Și în hypermarket-uri sunt prezente tot felul de ONG-uri care comercializează mărțișoare și felicitări, cele mai multe handmade.

                                Mărțișoare confecționate manual, făcute din scoici, mărgele, paiete sau pictate, cu prețuri între 3 și 20 de lei, pot fi achiziționate și de la Fondul Plastic. Așa că, bucurați-vă de soare și de mărțișoare!

                                Despăgubiri pentru un angajat bătut de şeful său

                                  Directorul unei firme de pază din Bacău a fost condamnat definitiv, pentru purtare abuzivă, fiind acuzat că, în 2012, a bătut un subaltern şi l-a abandonat apoi într-un şanţ. Victima a necesitat 30-35 de zile de îngrijiri medicale şi a stat în concediu medical 6 luni.

                                  Directorul firmei de pază şi-ar fi ieşit din fire în momentul în care angajatul, agent de pază, a venit la serviciu băut. Angajatul altei firme de pază din zonă, martor în dosar, a povestit că inculpatul M.V.A. l-a lovit pe V. M. cu pumnul şi cotul până a căzut. A sărit apoi pe el cu picioarele, continuând să-l lovească.

                                  „Martorul l-a auzit pe V.M. văitându-se că inculpatul i-a rupt piciorul şi a văzut că ulterior inculpatul l-a luat şi l-a aruncat în şanţ. Acelaşi martor a mai relatat că unul dintre băieţii de la societate a anunţat poliţia, care a venit în aproximativ jumătate de oră, timp în care partea vătămată a rămas întinsă în şanţ. Martorul a mai declarat că a aflat de la unul dintre băieţii de la societatea unde lucra V., care fusese să îl vadă în acest interval de timp, că avea piciorul rupt şi rotula ieşită în afară”, a consemnat instanţa.

                                  Victima a avut nevoie de 30-35 de zile de îngrijiri medicale şi a stat în concediu medical 6 luni. Pentru toate aceste suferinţe, bărbatul a cerut în instanţă despăgubiri materiale de 5.800 lei, din care 4.000 lei contravaloarea concediului medical şi 1.800 lei medicaţia şi cheltuielile cu recuperarea, dar şi daune morale de 50.000 lei. Şeful lui nu a recunoscut că l-a lovit, ci doar că a existat un conflict şi i-a cerut să plece acasă.

                                  Achitat în primă instanţă

                                  Deşi certificatul medico-legal arată că angajatul a ajuns la spital cu leziuni grave şi că a suferit un traumatism cranio-cerebral acut, stare de şoc, comoţie cerebrală, magistratul de la Judecătoria Bacău a fost influenţat de declaraţiile martorilor care i-au luat apărarea inculpatului. Prin urmare, aflat în faţa unor declaraţii contradictorii, judecătorul a luat în calcul varianta că victima ar fi putut fi bătută de altcineva. Instanţa a dispus, astfel, achitarea inculpatului.

                                  Daune de circa 20.000 de lei

                                  Curtea de Apel a analizat din nou probele şi a ajuns la concluzia că prima instanţă a decis achitarea inculpatului „pe baza unei aprecieri eronate a probelor administrate”. Instanţa de apel a luat în calcul şi faptul că inculpatul a fost sancţionat în trecut cu amendă de către procuror, tot pentru o faptă de violenţă. Sentinţa iniţială a fost desfiinţată, iar M.V.A. a fost condamnat la 1 an şi 6 luni închisoare, cu suspendare. În plus, inculpatul a fost obligat să-i plătească angajatului agresat 5.800 lei, daune materiale şi 15.000 de lei, daune morale. La acestea se adaugă şi cheltuielile cu transportul la spital şi spitalizarea (circa 2.500 lei).

                                  Cercul se închide din nou

                                  Românii se împacă tot mai greu cu democrația, cu ideea că fiecare om este egal în drepturi și în valoarea votului cu ceilalți.

                                  În definitiv, în ultima sută de ani regimurile care au condus țara nu au fost democratice, dictaturile succedându-se fără să lase loc vreunui interregnum în care să se restaureze cât de cât drepturile și libertățile cetățenești.

                                  Din acest motiv, forțarea limitelor constituționale de către domnul Băsescu nu a întâmpinat cine știe ce rezistență, ci, în general, zâmbete complice, mai ales că președintele beneficia de un generos aparat de propagandă care știa să-l prezinte drept un tip “cool”.

                                  Efectul a fost garantat: cum să fie „rău” un tip care e „cool”? “Răi” nu pot fi decât dușmanii săi, cu care trebuie să lupte și pentru asta are nevoie de puteri mai mari, de legi care să-l ajute, și așa mai departe.

                                  Limitarea libertăților și drepturilor cetățenești, instaurarea arestului preventiv ca normalitate pentru fapte petrecute cu 5-10 ani în urmă dar proaspăt denunțate de un alt arestat, ușurința cu care se făceau dosare cu care erau scoși din funcții diverși oameni politici ori doar slujbași care nu înțelegeau apropourile au fost nu doar acceptate dar și aplaudate.

                                  Aceasta era normalitatea, ni se spunea; nu votul contează, nu prezumția de nevinovăție, ci zăngănitul cătușelor, mașinile negre, mandatul de aducere și plimbatul prin fața camerelor TV.

                                  “Noi știm mai bine ce aveți nevoie, noi cunoaștem lucrurile, voi vedeți-vă de smartphonuri, de rețelele sociale, de berile de pe terase, ne ocupăm noi de treburile astea complicate”, era mesajul inoculat în fiecare secundă prin intermediul televiziunilor.

                                  Rezultatul este astăzi devastator: lupta împotriva corupției este pusă sub semnul întrebării din cauza metodelor discutabile cu care s-a lucrat. Instanțele refuză dosare făcute pe genunchi și care aveau doar menirea de a determina ejectarea unui incomod din funcția de conducere pe care o ocupa. CEDO vine și toarnă gaz pe foc cu condamnări pe bandă rulantă.

                                  Totuși, răul a fost făcut. Neîncrederea a fost sădită în societate, la toate nivelurile. Democrația participativă este înlocuită de un fel de carnaval stradal, în care o mică minoritate are pretenția de a anula votul majorității pe motiv ca acea majoritate e proastă și știrbă. Cu decenii în urmă comuniștii au făcut la fel: au condus o țară anulând rezultatele alegerilor pe motiv că știu ei mai bine care sunt trebuințele poporului.

                                  Costel Baciu, edilul comunei Lipova: Problemele sociale ocupă toată politica unui primar

                                  – Ştiu că sunteţi la al şaselea mandat, am trecut în 2016 prin comună, în timpul campaniei electorale şi era mare agitaţie, afişe, banere, lumea vorbea prin sat cine ar putea fi primar. Nu v-am deranjat atunci, am vrut să văd rezultatele alegerilor. Cum a fost, aţi avut emoţii sau programul electoral propus vă dădea speranţe pentru un nou mandat?

                                  – Aţi ajuns şi la Lipova şi mă bucur. Cunosc proiectul ziarului dumneavoastră. Şi noi avem ce spune băcăuanilor, chiar dacă suntem la margine de judeţ, în zona mai puţin vizibilă, mai puţin dezvoltată. Sigur că am avut emoţii, orice confruntare electorală este o nouă provocare, practic, dacă eşti conştient de răspunderea pe care ţi-o asumi, poate fi un nou început, mai ales că, în 2016, am candidat din partea altui partid, între timp, după cinci mandate câştigate ca membru al PD, PNL, acum am fost susţinut de Partidul Social Democrat.

                                  – A fost vorba de politică, de doctrină…

                                  – A fost şi nu prea a fost. Noi facem politică în campanie, în primărie facem politica cetăţeanului, ceea ce trebuie pentru comunitate. Lipova este o comună săracă, mereu a fost aşa. Problemele sociale acoperă toată „politica” unui primar. Oamenii nu au unde lucra, nu au un venit stabil, o treime din populaţia comunei trăieşte în satul Mâlosu, cel mai sărac sat al judeţului, 700 de cetăţeni cu drept de vot, peste 200 de copii de vârstă şcolară, alte sute între 0-7 ani, 14-18 ani, în total peste 1000 de suflete. Aici nu este vorba de populism, efectiv aceşti oameni au nevoie de sprijin, de ajutoare sociale, nu au cu ce şi din ce trăi. Au o bucată de pământ, o capră, rar câte o vacă, însă i-au luat copiii înainte, se căsătoresc de tineri, până se dezmeticesc au deja 3-5 copii. La 35 de ani sunt bunici. Satul face parte dintr-un program al UNICEF, este monitorizat, ştim situaţia fiecărei familii. Este un program foarte util, însă, din păcate se finalizează anul acesta, în septembrie. V-am vorbit doar de Mâlosu, asemenea situaţii sunt şi în celelalte sate ale comunei. Cu siguranţă, nu poţi să fii indiferent, să nu te afecteze faptul că, din diferite motive, unele obiective, altele subiective, mulţi sunt condamnaţi la sărăcie, nu pot depăşi această stare.
                                  Cel mai mult mă impresionează copiii, însă posibilităţile primăriei sunt extrem de limitate, puterea economică a comunei este sublimă dar lipseşte cu desăvârşire, ca să citez un mare clasic. Facem tot ce putem, însă nu este suficient.

                                  – Am vorbit cu mulţi oameni din comună, de la Mâlosu, de la Poiana Mărului, unde am făcut cu ani în urmă un reportaj, foarte mulţi făceau apel la perioada de dinainte de ’89. Afirmau că, dincolo de orice, trăiau mai bine.

                                  – Dacă analizăm cei 25 de ani din acea perioadă la care făceau ei trimitere şi ultimii 27 de ani, constatăm că nu am progresat cu nimic. Noi am crezut că intrarea în Uniunea Europeană va însemna o ameliorare a condiţiilor economice, sociale, vom trăi mai bine, va fi mai bine, neştiind sau nu am vrut să ştim că nimeni nu-ţi dă ceva pe degeaba. Ne uităm în urmă, privim ziua de astăzi, dar despre viitor nu îndrăznim să vorbim. Unde mergem, cât mai batem pasul pe loc, cât mai minţim oamenii. Aceste sunt întrebări la care noi toţi trebuie să găsim răspunsuri, până nu este prea târziu.

                                  – Şi în aceste condiţii, continuaţi să speraţi, altfel nu văd pentru ce aţi mai candida. Care sunt planurile pentru următorii patru ani ale primarului din Lipova?

                                  – Domnule reporter, nu de planuri, nu de idei ducem lipsă, ci de bani, de proiecte guvernamentale. Eu sunt mulţumit că în aceşti ani am reuşit să întreţin şcolile, să le asigur condiţiile pentru ca procesul de instrucţie să se desfăşoare în condiţii cât mai bune. Nu trebuie să uităm că pe aici a trecut, ca revizor şcolar, Mihai Eminescu, al cărui bust din faţa şcolii ne aminteşte mereu de acest lucru. Tot în comună, în satul Valea Hogei s-a născut şi a urmat cursurile primare marele matematician Gheorghe Vrănceanu, membru al Academiei Române. Avem deci motive de mândrie, dar şi obligaţii serioase pentru ca procesul de învăţământ să fie la un nivel foarte bun. Eu, consilierii locali, personalul din administraţie avem mulţumirea că, prin eforturi foarte mari, am reuşit să asfaltăm 50 la sută din drumurile/uliţele comunale, prin PNDL. Am reuşit să ne achităm toate obligaţiile financiare către constructori, nu suntem datori la nimeni. Avem şi banii pentru asfaltarea unui kilometru de drum în satul Valea Moşneagului, aşteptăm vremea bună să începem lucrările. Cum vă spuneam, mai avem încă 8,5 kilometri de drumuri neasfaltate şi ne-am propus să depunem acest proiect pentru finanţare, cu fonduri europene sau prin PNDL. Prin Grupul de Acţiune Locală „Fundul Tutovei” avem un proiect pentru construirea unui grup sanitar în Şcoala Satu Nou, cum am realizat şi la şcolile Lipova, Mâlosu, iar prin Programul Regional Operaţional am modernizat Şcoala Valea Hogei, inclusiv cu un grup sanitar în interior. Urmează să intre în modernizare şi Şcoala Valea Caselor. Ne dorim foarte mult să construim o grădiniţă în satul Mâlosu, cea veche nu mai corespunde şi trebuie dărâmată. Proiecte avem, nevoi sunt multe însă bugetul nostru este foarte mic şi aş fi mulţumit dacă anul acesta vom primi fonduri de la guvern măcar la nivelul anului trecut. Am mare încredere în noua garnitură de la Consiliul Judeţean, în general în PSD. Mă voi bate pentru modernizarea drumului judeţean, care străbate comuna. Până acum un an l-am întreţinut noi, însă costă foarte mulţi bani şi nu ne mai permitem. Discuţiile sunt în fază înaintată cu preşedintele CJ Sorin Braşoveanu şi cu deputatul Ionel Floroiu, care mi-au promis că vor face tot ce este posibil pentru a rezolva şi acest drum, care s-a deteriorat foarte tare pe anumite porţiuni şi a devenit pericol pentru autobuzele şcolare, pentru cele de transport călători.

                                  – Agricultura nu mai poate susţine o familie, nu mai aduce bani în comună?

                                  – Din păcate, nu. Terenurile sunt lucrate individual, arate cu plugul tras de cai, de vaci, se seamănă cu mâna, nu sunt erbicide, îngrăşăminte. Agricultura este la…pământ. A dispărut şi valoarea sentimentală a pământului, iubirea de glie, cum se spune, pentru care bunicii şi părinţii noştri s-au luptat, şi-au dat viaţa. Pentru tineri nu mai valoarează nimic, a devenit o povară. Asta am făcut în 27 de ani. Vă spun toate aceste aspecte, nu ca să mă plâng faţă de dumneavoastră, mă gândesc că mai citeşte cineva de la judeţ, un parlamentar, un ministru. În satele româneşti, mai ales cele din zonele colinare, este sărăcie lucie, localităţi întregi trăiesc doar din ajutoarele de la stat. Avem peste 400 de dosare la Legea 416, am avut şi 600, peste 1000 de persoane primesc ajutor social. M-am dus într-o zi la un supermarket din Bacău. Acolo m-am întâlnit cu vreo 30 de tineri din Mâlosu, plecau în Italia. Mă întrebaţi cine lucrează pământul…

                                  Lipova
                                  Comuna se află în extremitatea nord-estică a județului, la limita cu județele Neamț și Vaslui. Este traversată de șoseaua județeană DJ241C, care o leagă spre sud-est în județul Vaslui de Dragomirești şi spre nord și vest în județul Neamț de Oniceni și înapoi în județul Bacău de Roșiori. Comuna are în componenţă satele Lipova, Mâlosu, Satu Nou, Valea Caselor, Valea Hogei, Valea Mărului și Valea Moșneagului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei este de 2.890 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,68%).

                                  Sfidarea occidentală şi mirarea maidanezului

                                  După marea sfidare sovietică, s-a deschis o generoasă perspectivă și către un alt gen de sfidare: a Occidentului.

                                  Ca și cum multele dintre umilitoarele condiții impuse pentru recunoașterea statutului nostru de cetățean european n-ar fi fost suficiente, iată că țările vestice se joacă jenant cu noi, agitându-ne prin farfurii cioara vopsită a dublului standard de calitate al alimentelor lor exportate. Firește, în România, standardul de calitate al alimentelor ,,vestice” este unul nenorocit.

                                  Ca în filmele cu personagii mai puțin prietene cu IQ-ul, guvernanții noștri vor să verifice aceste ,,zvonuri” care sunt realități crude ale meniului nostru cotidian. Este de ha, ha, ha faptul că s-a constituit, la nivelul Ministerului Agriculturii, un ,,colectiv de muncă” pentru a analiza panarama E-urilor occidentale în exces vizibile și de pe Lună.

                                  Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și Agenția Națională pentru Protecția Consumatorului (care trebuiau să sesizeze de multă vreme această realitate) își vor desemna reprezentanți speciali care, încordându-și patriotic mușchii creierului profesionist, vor încerca să prindă cu mâța-n sac ,,eventualul dublu standard”.

                                  Am fost persiflat atunci când am afirmat că ar fi mai eficient să constituim A.N.S.V. și A.N.P.C. exclusiv din câini maidanezi. Ființele acestea bătute de soartă sunt foarte sincere, nu pot fi mituite, iar întreținerea lor, ca funcționari publici (un blid de mâncare și un adăpost), ar fi o nimica toată. Din zece tipuri de salam occidental, de pildă, vă asigur că un maidanez nu va accepta decât cel mult un sortiment, dar numai dacă va fi lihnit. ,,Comisia de lucru”, nelihnită fiind, aservită intereselor oculte, trasă de urechi de ambasadorii străini, va formula o concluzie șoptită, provocând mirarea/râsul maidanezilor invocați.

                                  Producătorii de alimente ecologice din Dăbuleni, Nedumeriții de Sus sau din Orbenii Văzători sunt uimiți, ca și competenții mei prieteni maidanezi, de faptul că ne aflăm doar în faza constituirii unui sovromist ,,colectiv de muncă”, în vreme ce prin alte țări (normale) hăituite, precum Cehia, Polonia sau Ungaria, protestul oficial a bătut serios nesimțitorul obraz occidental.

                                  ULTIMELE ȘTIRI