Acasă Blog Pagina 2880

Crucea Roşie Bacău a demarat campania de Paşte

    de
    Ramona Ionescu
    -
    Ajutor pentru persoanele sărace/foto: Crucea Roşie

    Caravana de Paşte organizată în sprijinul persoanelor nevoiaşe a ajuns deja în mai multe comune din Bacău. Scopul acestei campanii este acela de a sprijini cu alimente de bază persoanele sărace. Acţiunea în sine este posibilă datorită implicării unor oameni cu suflet mare, care înţeleg că pot ajuta indirect alte persoane, donând pentru o cauză nobilă, un produs cumpărat.

    În această categorie intră atât reprezentanţii hipermarketurilor şi supermarketurilor importante din oraş, cât şi clienţii acestora, care au cumpărat câte un aliment de bază, l-au plătit la casierie, după care l-au depozitat în coşurile special amenajate de Crucea Roşie, la ieşirea din magazine, cu sloganul “Banca de alimente” sau “Caravana de Paşte”.

    Beneficiarii acestui demers social sunt în general familiile fără posibilităţi financiare, aflate în baza de date a primăriilor comunale. Acordarea pachetelor alimentare se face în urma unei selecţii, iar voluntarii Crucii Roşii Bacău ajung la familiile necăjite prin intermediul asistentului social.

    “Am fost deja în comuna Traian şi Coloneşti, urmând să ajungem şi în alte localităţi. Încercăm, ca în fiecare an, să oferim sprijin pentru cât mai multe persoane aflate în situaţie de sărăcie extremă. Băcăuanii care doresc să ajute, se pot alătura demersurilor noastre donând alimente neperisabile în recipientele special amenajate din hipermarketurile şi supermarketurile partenere”.
    – Raluca Diaconu, purtător de cuvânt la Crucea Roşie Bacău

    Alimentele donate trebuie să fie neperisabile (făină, zahăr, mălai, orez, ulei, paste, conserve etc.) pentru a nu se strica până ajung la beneficiari. Anul trecut, în cadrul Caravanei de Paşte, voluntarii Crucii Roşii au distribuit pentru familiile sărace aproximativ 1.500 de pachete. Cu ajutorul băcăuanilor, Caravana de Paşte va bucura tot atâtea familii sau poate mai multe.

    Un milion de euro pentru modernizarea Spitalului Onești

      de
      Silvia Patrascanu
      -

      Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean (CJ) Bacău, Nicolae Gnatiuc, primarul municipiului Onești, și Irinel George Tofan, director general al Conest SA Iași, au semnat, miercuri, contractul de execuție pentru modernizarea a patru secții din cadrul Spitalului Municipal Onești: Neurologie, Medicină Internă, ORL și Oftalmologie.

      Investiția va fi realizată în baza asocierii dintre Județul Bacău și Municipiul Onești, fiind finanțată 90 la sută de CJ Bacău și 10 la sută de Consiliul Local Onești. Evenimentul a avut loc în sala mică a CJ Bacău, în prezența managerului unității medicale, Oana Mihaela Secară, și a doi directori din cadrul CJ, Cornelia Gireadă, de la Investiții, și Mariana Mitruți, de la Achiziții.

      „În ultima ședință a CJ Bacău am aprobat bugetul pentru anul 2017 și una dintre prioritățile județului vizeză investițiile din Sănătate”, a explicat Sorin Brașoveanu. Modernizarea infrastructurii medicale a celor patru secții e absolut necesară pentru acreditarea spitalului oneștean.

      Va beneficia toată Valea Trotușului

      Valoarea contractului semnat, miercuri, cu firma Conest SA Iași este de 4.520.127 de lei (1.004.472 de euro), însă valoarea totală a investiției va fi de 7.605.256 de lei. În bugetul pe 2017 a fost alocată suma de 4.804.000 lei, reprezentând contribuția CJ Bacău, la care se adaugă contribuția CL Onești de 10 la sută, conform contractului de asociere. Durata lucrărilor va fi de șase luni.

      „Nu este singurul obiectiv realizat în Onești. Tot în baza unei asocieri, în toamna trecută am inaugurat Compartimentul de Primiri Urgențe al Spitalului Municipal”, a spus primarul Gnatiuc. Modernizarea „Urgențelor” a costat 1.820.806 de euro.

      Primarul Nicolae Gnatiuc a mulțumit președintelui CJ Bacău pentru că a acordat atenție unui proiect important pentru oneșteni, apoi a adăugat: „După cum știți, adresabilitatea serviciilor spitalului din Onești e foarte largă, locuitorii întregii Văi a Trotușului, de la Ghimeș până la Urechești și de la Sănduleni până la Mânăstirea Cașin beneficiind de serviciile medicale oferite de această unitate”. A urmat semnarea contractului de execuție de către cei trei parteneri.

      În final, Sorin Brașoveanu a precizat că CJ Bacău va continua cu alte investiții imporante pentru sănătatea băcăuanilor, cum ar fi modernizarea Policlinicii pentru Copii din Bacău, efectuarea de reparații capitale la Corpurile A și B la ale Secției Pediatrie din SJU Bacău, ale clădirii spitalului vechi, dar și sprijinirea echipei din Spitalul Orășenesc Buhuși.

      Tinerii din Stănişeşti sunt fruntaşi la accesarea fondurilor europene

      de
      Gheorghe Bălțătescu
      -

      – Suntem în patria marelui sculptor George Apostu, considerat un demn urmaş a lui Constantin Brâncuşi, în ultimii 25 de ani se fac eforturi deosebite pentru reabilitarea artistului şi a operei sale, ignorată mulţi ani de regimul comunist. Ce au făcut şi ce fac autorităţile locale, instituţiile de învăţământ pentru memoria marelui artist?

      – Consider că în orice regiune, dintr-o ţară civilizată, un astfel de patrimoniu, cum este Casa memorială „George Apostu”, adunat într-un spaţiu, el însuşi neobişnuit de frumos, trebuie să devină un reper identitar şi un obiectiv cultural-artistic. După ce casa în care s-a născut marele sculptor a devenit o ruină, aici s-a petrecut un miracol. Nepotul de soră al artistului, Dinu Apostu, a decis să treacă imobilul printr-un proces de reabilitare, sprijinit de oameni la fel de generoşi, gest cu atât mai necesar, cu cât, stins din viaţă în plină forţă creatoare, departe de casă şi de ţară, la Paris, George Apostu nu a fost suficient de bine recuperat, valorificat şi asimilat artei româneşti contemporane. Împreună cu prieteni din Franţa, Dinu Apostu a înfiinţat o asociaţie, a conceput proiecte şi a convins autorităţile locale şi judeţene să-i sprijine iniţiativele. Printre ele este înfiinţarea unei tabere de vară, de creaţie artistică, unde sunt invitaţi artişti plastici consacraţi dar şi studenţi la artele plastice, care, timp de două săptămâni, crează, după tehnica şi cu materialele preferate ale lui George Apostu, opere de artă care rămân în patrimoniul Casei Memoriale. Concomitent, aici au loc şi alte manifestări dedicate artistului nostru, spectacole, simpozioane, la care participă oameni de cultură, împreună cu săteni, elevi, profesori, dar şi spectacole cu participarea unor artişti profesionişti din Bacău şi din ţară. Demersul cultural al asociaţiei condusă de Dinu Apostu, sprijinit permanent şi de Consiliul Local Stănişeşti, este menit să redea o finalitate pedagogică, adăugată celei de rememorare şi aducere în actualitate a unei personalităţi de o asemenea anvergură. Mai amintesc faptul că şcoala din Stănişeşeti poartă numele de „George Apostu”, cât şi Centrul Cultural din comună.

      – Din păcate, din Bacău până la Stănişeşti, nu există niciun indiciu, niciun indicator, prin care călătorul ocazional să fie îndrumat spre casa în care s-a născut George Apostu.

      – Aşa este, aveţi dreptate, însă sunt lucruri care depăşesc competeneţa şi posibilităţile autorităţilor locale. Este nevoie şi de implicarea Ministerului Culturii, de introducere a personalităţii marelui artist în Calendarul naţional al manifestărilor culturale, de implicarea altor instituţii naţionale şi judeţene. Ceea ce putem face noi este de a sensibiliza toţi factorii, astfel ca numele şi memoria artistului care s-a născut la Stănişeşti să fie mai bine valorificate.

      – Sunteţi primar al comunei din anul 2008, la alegerile din 2016 aţi candidat din partea Partidului Social Democrat. Ştiu că dintotdeauna, problema majoră a administraţiei locale a fost infrastructura. Ce v-aţi propus în acest domeniu pentru următorii patru ani?

      – În 2014 şi 2016 am reuşit să asfaltăm drumul Stănişeşeti-Slobozia, în lungime de 7,8 km, una dintre cele mai mari realizări ale noastre din ultimii ani, cu finanţare prin PNDL. Acum, prin PNDL 2 am depus un proiect pentru asfaltarea a 13,8 km de drumuri locale, în valoare de 19,8 milioane de lei, proiectul este în faza de analiză şi avizare. De asemenea, am mai depus un proiect pentru modernizarea unui drum de 2,5 km, Beneşti-Belciuneasa, iar Consiliul Judeţean a întocmit documentaţia mentru modernizarea DJ Stănişeşti-Motoşeni, drum care străbate comuna noastră. Sunt foarte mulţumit că, la cererea noastră, CJ a modernizat şi porţiunea de drum de la Onceşti la Stănişeşti, poarta de intrare în comună, astfel că se poate circula până la Casa „George Apostu” în condiţii foarte bune. Proiecte avem multe depuse, mai amintesc aici construirea şi modernizarea a şase poduri, cu o valoare de 5,6 milioane de lei, poduri de traversare a pârâurilor Pojorâta, Dobrotfor, în Crăieşti, Baloteşti, Stănişeşti, Slobozia şi Slobozia Nouă. Ne-am propus, tot cu finanţare prin PNDL, modernizarea iluminatului stradal, prin înlocuirea celor 600 de lămpi, cu unele economice, cât şi prelungirea reţelei de iluminat acolo unde acum nu există.

      – Când vor avea locuitorii din Stănişeşti apă şi canalizare?

      – Comuna Stănişeşti se întinde pe o lungime de 40 de km, iar dacă mai adăugăm şi ramnificaţiile ajungem la 70 de km. O aducţiune de apă şi o canalizare pe o asemenea distanţă costă foarte mult şi trebuie să mai luăm în calcul un aspect foarte important în analiza oportunităţii şi eficienţei unei asemenea investiţii: puterea economică a multor familii, care este destul de scăzută, astfel că nu vor putea suporta cheltuielile cu montarea instalaţiilor, cu achitarea facturii la apă şi canalizare, pentru ca întreaga reţea să fie folosită la capacitatea proiectată. Deocamdată, după o analiză în Consiliul Local, am decis să nu depunem proiecte pentru aceste obiective. În perspectivă, ni s-a comunicat că suntem prinşi în Masterplanul judeţului, astfel că prin ADIP, alături de alte localităţi din zonă, după anul 2022, va fi demarată o asemenea lucrare.

      – În ce constă acum puterea economică a comunei?

      – În ultimii ani, peste 35 de tineri au accesat fonduri guvernamentale şi europene, achiziţionând utilaje agricole, au înfiinţat ferme agricole, zootehnice, legumicole, apicultură şi de cultivare a căpşunelor. Comuna Stănişeşti este, dacă putem spune aşa, fruntaşă la accesarea de fonduri de investiţii în agricultură. Mulţi locuitori sunt crescători de animale, la nivelul comunei avem peste 12.000 ovine şi caprine şi 2000 de bovine, ceea ce înseamnă muncă, multă muncă, dar şi surse de venituri. În comună mai există, la Beneşti, o mare fermă pomicolă, la care, în anumite perioade ale anului, lucrează mulţi cetăţeni din comună. Mai adăugăm un număr de 35-40 de mici întreprinzători în domeniul desfacerii de bunuri de consum.

      – Legendă sau adevăr, cu peste 40 de ani în urmă, la Stănişeşti, spun locuitorii mai în vârstă, s-ar fi făcut prospecţiuni geologice, ca urmare a faptului că în zonă ar fi zăcăminte de uraniu, cupru, petrol. Care este adevărul, o asemenea informaţie are darul de a înflăcăra imaginaţia şi speranţele oamenilor?

      – S-au făcut nişte prospecţiuni geologice în acei ani, nimeni nu ştie pentru ce, deoarece cei care lucrau acolo spuneau că sunt secrete. Au sondat, au plecat, şi aşa s-a născut legenda. Oamenii s-au hrănit mulţi ani cu ea. N-a fost să fie!

      – Precizaţi câteva proiecte care au ca obiect şcolile, cu precădere cele care privesc asigurarea igienei şi securitatea elevilor.

      – Deoarece bugetul comunei nu ne asigură finanţarea unor lucrări de mare anvergură, am depus două proiecte cu finanţare europeană, construirea unui Grup sanitar la Şcoala 1 Slobozia, după toate normele europene, şi consolidarea Şcolii „George Apostu” Stănişeşti. Fiind o comună marginală, fără obiective mari, importante, după modificarea ghidurilor, accesul nostru la fonduri europene a devenit restrictiv. Acum, avem depus un proiect prin PNDL pentru construirea unui Grup sanitar modern şi la Şcoala din Stănişeşti, cât şi pentru modernizarea Şcolii Crăieşti, extinderea şcolilor din Beneşti şi Slobozia Nouă, la aceste lucrări contractele sunt deja semnate. O situaţie deosebită o avem la Slobozia Nouă, unde trebuie să construim o grădiniţă nouă, deoarece numărul copiilor cu vârste între 3 şi 6 ani a ajuns la 80, mai ales după ce Guvernul a hotărât să acorde familiilor defavorizate un cupon de 50 e lei/lună. În ultimii ani, în acest domeniu al modernizării şcolilor am stat foarte prost, deoarece nu au fost bani. Din şase şcoli, doar una are autorizaţie sanitară de funcţionare, însă avem promisiuni că în acest an vom primi surse de finanţare pentru ca toate şcolile încă din acest an să fie autorizate sanitar.

      – De câteva zile aţi primit bugetul. Cum îl apreciaţi?

      – Acum vreo 6- 7 ani aveam un buget de supravieţuire, însă din ultimii 2-3 ani am primit bani astfel ca Stănişeşti să se şi dezvolte, nu numai să supravieţuiască. Avem sume bune pentru dezvoltare, pe obiective, aproximativ de trei ori mai mari decât în anii trecuţi.

      – Care este cea mai mare realizare de când sunteţi primar?

      – De departe, cea mai importantă realizare este asfaltarea celor 7,8 km Stănişeşeti – Slobozia, la Slobozia, din anii 60, de când s-a introdus curentul electric nu s-a mai făcut nicio investiţie. Lucrarea a costat peste un milion de euro.

      – La nerealizări ce aţi consemna?

      – Mi-am pus mari speranţe într-o investiţie a Ministerului Agriculturii, din 2012. Era o lucrare de 7 milioane de euro, care viza reabilitarea lucrărilor din Bazinul hidrografic Dobrotfor, are SF, studiile în teren, au fost semnaţi indicatorii tehnico-economici, s-a dat ordinul de execuţie de ministrul de resort, iar de atunci tot aşteptăm să intre la finanţare. Era vorba de refacerea plantaţiilor erozionale, a unor lucrări de protejare şi scurgere a torenţilor, podeţe etc., executate de ANIF. O lucrare fantastică pentru localitatea noastră, am deveni comună etalon în România cu o asemenea investiţie. Noi sperăm că investiţia se va realiza până la urmă.

      – Sunteţi membru PSD, care a fost procentul pe care l-aţi obţinut la alegerile din 2016?

      – Am fost patru candidaţi şi am câştigat cu 75 la sută din voturile exprimate. PSD are 11 consilieri, din 13.

      – Nu-i uşor pentru un primar al unei comune cu atâtea probleme. Ce spune familia despre munca dumneavoastră?

      – Mă sprijină, mă înţelege. Soţia este secretara şcolii, iar băiatul este în clasa a XII-a, la Colegiul Naţional „Gheorghe Vrânceanu”, se pregăteşte pentru BAC şi va da examen la Facultatea de Stomatologie. Suntem o familie frumoasă, de care sunt mândru.

      – Spunea un coleg de-al dumneavoastră, că suntem o ţară de asistaţi. Câte dosare aveţi la Legea 416?

      – Peste 400 de dosare, însă numărul lor variază de la o lună la alta. Cele mai multe sunt din satul Slobozia Nouă, Panu, cum este mai cunoscut. Contrar a ceea ce se spune, cetăţenii de aici vor să muncească, însă nu sunt posibilităţi, nici în comună, nici în jur, pe măsura pregătirii lor. M-am zbătut pentru a le găsi locuri de muncă, cu ani în urmă, am reuşit să trimit 50 de oameni la Arad, la o fabrică de cabluri, însă nu s-au acomodat, nu au făcut faţă, au venit înapoi. Mai sunt câţiva angajaţi la o fabrică de încălţăminte din Bacău. Acum sunt în discuţie cu Agricola pentru a prelungi cursa lor specială care vine până la Onceşti, pentru a putea transporta în Bacău vreo 30 de persoane care vor să lucreze la Abator.

      – Parcă aţi fi agent de forţă de muncă…

      – Am considerat că este de datoria mea să-i ajut, sunt cetăţeni ai comunei, au familii, au copii la şcoală, trebuie să trăiască şi ei. Eu în primul mandat n-am aproape nimic, n-am fost sprijinit financiar, am realizat doar câteva proiecte sociale, însă am fost alături de oameni, aşa am considerat eu. Drept dovadă că nu am greşit sunt rezultatele de la alegerile care au urmat. În comună se mai derulează un proiect cu FSC, de sprijinire a elevilor care urmează cursurile liceale, CL acordă burse sociale, pentru elevii cu rezultate bune la învăţătură, care provin din familii defavorizate, în valoare de 40.000 de lei, 20.000 de lei îi acordăm de Paşte şi alţi 20.000 de lei la Crăciun. Mai suntem implicaţi într-un proiect, din care mai fac parte comunele Motoşeni, Coloneşti şi Răchitoasa, derulat prin Asociaţia de prietenie franco-română, condusă de Dinu Apostu, de care beneficiază mai mulţi elevi, care doresc să studieze limba franceză, anul trecut 40 de copii, câte 10 din fiecare comună au fost o săptămână în Franţa, anul acesta vor veni doi profesori din Franţa care vor participa la Programul „Şcoala altfel”, urmând ca, în 2018, alţi 40 de copii să meargă în Franţa, pentru promovarea limbii române şi a marelui eveniment de la 1918. De asemenea, mai avem un proiect pe Linia de finanţare 42, prin AFIR, cu fonduri europene, solicitat de FSC, în parteneriat cu Primăria Stănişeşti, Esthetique Beauty Center, o fundaţie din Bucureşti, în valoare de 5 milioane de euro, care are ca scop reorientarea profesională a 400 de tineri, care presupune şi construirea unui imobil, igenizarea a 100 de case, sprijinirea a 20 de fermieri cu 25.000 de euro, pentru a deschide o afacere şi să angajeze personal din comună. Mai sunt câteva aspecte de calarificat, după care aşteptăm finanţarea. Proiectele europene sunt foarte bune, sunt exigenţe foarte mari, cum este şi normal, numai că intervine birocraţia de la noi. Vorbeam la început de sculptorul George Apostu, de ceea ce face comunitatea locală pentru memoria şi valorificarea moştenirii culturale. În Stănişeşti funcţionează Centrul de Cultură „George Apostu”, la parter funcţionează un cămin cultural, iar la etaj avem amenajat un muzeu de etnografie şi un club de zi al vârstnicilor, finanţat de FSC şi Ambasada Norvegiei. Acestea sunt proiectele noastre pe termen scurt, dar şi de perspectivă, pe care, împreună cu personalul tehnic al Primăriei, cu aprobarea Consiliului Local şi sprijinul Consiliului Judeţean, al colaboratorilor, le vom duce la îndeplinire, astfel ca şi comuna Stănişeşti, locuitorii ei, să beneficieze de condiţii mai bune de trai.

      Stănişeşti
      Comuna se află în estul județului, în valea râului Dobrotfor. Este traversată de șoseaua județeană DJ243B, care o leagă spre vest de Vultureni și Parâncea și spre sud-est de Motoșeni și mai departe în județul Vaslui. Are în componenţă satele Stănişeşti, Slobozia, Slobozia Nouă, Baloteşti, Beneşti, Crăieşti, Belciuneasa, Văleni, Gorgheşti. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Stănișești este de 4.514 locuitori Două obiective din comuna Stănișești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău, situl arheologic aflat la 500 m vest de satul Stănișești în punctul „Cimitir” și celălalt monument, clasificat ca monument memorial, casa sculptorului George Apostu.

      Spectacol pugilistic la Sala de Atletism

      de
      Florin Ștefănescu
      -

      Aseară a debutat ediția 2017 a Cupei României la Box, eveniment găzduit de Sala de Atletism Bacău și organizat de de Federația Română de Box, Sport Club Municipal Bacău, CS Știința Municipal Bacău și Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Bacău. Prima sesiune de calificări a debutat de la ora 16.00 și a programat șapte partide.

      Primul meci i-a opus pe Adrian Mihalache (Rovinari) și Vasile Bejan (Târgoviște) la categoria 46-49 kg, primul câștigând prin KO în mai puțin de un minut de la gongul de start. Medaliatul european la Juniori, băcăuanul Alexandru Cuciureanu s-a impus clar la puncte, decizie 5-0, în fața lui Norbert Cojocaru (Cluj) în meciul II din program.

      A urmat victoria cu 3-2 a lui Adrian Zgavarogea (Bacău) în fața lui Adrian Botusan (Suceava) la 69 kg, pentru ca în meciul IV, la 75 kg, Marcu Coșa (Bacău) să se încline cu 4-1 în fața lui Marius Dumitru (Mioveni). Spectaculos a fost și meciul V care i-a adus față în față pe Vladimir Locuț (Zărnești) și Ionuț Borgovan (Bistrița) la categoria 75 kg, adjudecat de primul prin KO în repriza I.

      Băcăuanul Alberto Biro a boxat în meciul VI împotriva lui Adrian Fieraru (Slatina) la categoria 81 kg și a câșțigat prin abandon, antrenorul boxerului oltean aruncând prosopul în prima repriză. Ultimul joc i-a adus în ring pe pugiliștii de la categoria +91 kg, Daniel Burciu (Dinamo) și Ionuț Iancu (Cluj), bucureșteanul câștigând clar cu o decizie de 5-0.

      Ziua a II-a a competiției programează joi, 6 aprilie, de la ora 16.00, meciurile din semifinale, Galele Finale urmând a se desfășura vineri, 7 aprilie, de la aceeași oră. Accesul publicului la această competiție este liber.

      O medalie de aur și două de bronz la „europene”

      de
      Florin Ștefănescu
      -
      Alexandru Răduc, proaspat campion european de Vovinam (pe primul loc)

      La sfârșitul săptămânii trecute s-a disputat Campinatul European pentru Copii și Juniori de Vovinam (sport național în Vietnam și foarte popular în sud estul Asiei), la care au luat startul peste 300 de sportivi din 9 țări.

      La acest eveniment, Clubul Sportiv „Șoimul” Bacău a participat cu 3 sportivi, care au reușit să obțină tot atâtea medalii.

      Mihai Turcu a cucerit bronzul categoriei 44-48 kg (-13 ani) light-contact; Marian Hriban a reușit o clasare pe locul III, medaliat cu bronz la categoria 52-56 kg (-16 ani) light-contact, iar la categoria +72 kg (-18 ani), Alexandru Răduc s-a încununat cu titlul de campion European, cucerind medalia de aur.

      Cei trei sportivi sunt pregătiți de antrenorul Sinodor Socea.

      Turneu AmaTur în Bacău

      de
      Florin Ștefănescu
      -

      Federația AmaTur România, liga neprofesionistă organizează sâmbătă, 8 aprilie, în toată țara, simultan, 102 competiții, în 90 de localități, turnee de tenis de masă de tip B.

      Competițiile se adresează tuturor categoriilor de vârstă și se dispută pe patru clase valorice: începători, amatori, open și elit. În Bacău, turneul AmaTur va fi găzduit de Școala Gimnazială nr.10, în competiție fiind înscriși 54 de jucători pe două clase valorice, amatori și open. Meciurile vor începe la orele 9.30, se va juca pe 9 mese, în grupe de calificări cu câte șase componenți.

      După estimările organizatorilor, meciurile se vor juca până spre seară. „Va fi un turneu interesant și sperăm ca pe lângă jucători să avem și spectatori. Este foarte important ca oamenii să știe că în Bacău se face sport de masă”, a declarat prof. Sebastian Loșniță, organizatorul turneului AmaTur din Bacău.

      Avancronica muzicală. Numai muzica…

      de
      Deșteptarea
      -

      Cucerit de omul Beethoven şi muzica sa, pe care o considera o revelaţie, Sibelius nota: „Totul a fost împotriva sa şi totuşi a învins. Sunt romantic, pentru că includ în inima mea toate aspectele şi manifestările naturii pe care le exprim în muzica mea (…) sunt conservator, pentru că mă simt ataşat de obiectivul esenţial al muzicii – frumuseţea”.

      Programul dirijat de Valentin Doni în această seară, se deschide cu o lucrare în primă audiție, Carmin, compusă de Vlad Răzvan Baciu.

      Andrei Licareț, interpretul Concertului nr.4 de Beethoven este apreciat pentru arta sa pianistică și vastul repertoriu, deopotrivă, în țară și străinătate.

      Student la Universitatea de Arte din Berlin, bursier SoNoRo, violonistul Aron Cavassi va interpreta Concertul în re minor de Jan Sibelius.

      Vineri la ora 18,30, se va desfășura la Sala Ateneu un Concert de concerte, soliștii fiind instrumentiști ai Filarmonicii Mihail Jora: Ana Maria Cioroparu – flaut, Irina Cleopatra Pușcalău – violă, Mihai Timofti – fagot, Emil Stancu – oboi. Este invitată Lucia Dobri, oboistă la Filarmonica din Sibiu. Concertul dirijat de George Hariton, va fi susținut de Orchestra de cameră și are în program lucrări din creația muzicală preclasică, pagini de J. J. Quantz, A. Vivaldi – supranumit Preotul Roșu, G. Ph. Telemann și ale nobilului venețian T. Albinoni, menite să ne pregătească sufletele pentru sărbătoarea Floriilor.

      Telemann, compozitor prolific, a compus peste 3000 de lucrări, multe dintre ele de muzică sacră. De altfel, în 1721, era director muzical la cinci biserici din Hamburg. În Gânduri poetice, carte publicată în 1711, îndurerat de moartea soției, scria: Numai muzica ne poate salva de prigoana fiecărei zile!

      Ozana Kalmuski Zarea

      Șef nou la Direcția Agricolă

      de
      Florentin Radu
      -

      După aproape o lună de când Direcția pentru Agricultură a Județului (DAJ) Bacău a rămas, la propriu, fără conducere (fostul șef fiind scos la pensie pe 8 martie), instituția agricolă are, în sfârșit, un nou director. Astfel, de la începutul acestei săptămâni, DAJ Bacău va fi condusă de Simona Barzaghideanu, numită cu delegație în funcția de director executiv al instituției.

      „Sunt delegată pentru a-mi exercita atribuțiile pe funcția de director executiv al DAJ Bacău pentru o perioadă de 6 luni, deocamdată, termen în care va trebui organizat concurs pentru ocuparea acestui post. Am găsit un colectiv unit, deși, așa cum știți, aici sunt două instituții într-una, după reorganizarea Direcției Agricole. De altfel, eu deja cunoșteam colectivul Camerei Agricole, încă din 2009, când am ocupat funcția de director adjunct al acestei instituții, dar și pe colegii de la Direcția Agricolă, întrucât Centrul județean APIA unde, la fel, am activat, avea o strânsă colaborare instituțională cu DAJ. Este un colectiv unit, deschis, pe care chiar mă pot baza, care chiar m-a susținut încă de la început”, a declarat Simona Barzaghideanu.

      Concursul pentru ocuparea definitivă a fotoliului de șef al Direcției Agricole va trebui organizat chiar și înainte de expirarea celor 6 luni regulamentare, însă, potrivit Legii 188/1999 a funcționarului public actualizată, această perioadă se mai poate prelungi cu maximum 3 luni în anul calendaristic. Simona Barzaghideanu este din Bacău, căsătorită cu un cunoscut jurnalist sportiv local, Cătălin, împreună având o fetiţă de 10 ani.

      Este absolventă a Facultății de Drept din cadrul Universității „Titu Maiorescu” din București, promoția 1996. A activat un timp pe la diverse cabinete de avocatură din Capitală, abia din 2000 ajungând în Bacău, la Camera de Comerţ, pe un post de consilier juridic. A continuat să profeseze, tot ca jurist, la Prefectura judeţului Bacău, apoi la Ministerul Mediului şi la APIA Bucureşti, iar din 2008 până în 2014, la centrul judeţean al APIA. Ultima „oprire” până să preia şefia Direcţiei Agricole a fost, din nou, la Prefectura Bacău.

      Pagina 1 – 6 aprilie 2017

        de
        Deșteptarea
        -

        Oaspeți din Franța la Motoșeni

          de
          Silvia Patrascanu
          -

          Copiii din Motoșeni au avut oaspeți din Franța, vizita acestora fiind prilejuită de desfășurarea unei noi etape a proiectului pilot „Un altfel de sprijin pentru dezvoltarea zonelor rurale sărace băcăuane din Valea Zeletinului – promovarea învățării și consolidării limbii franceze în vederea dezvoltării comunitare, în contextul extinderii relațiilor de colaborare cu Franța”.

          Gazdelor li s-au alăturat copii din Colonești, Răchitoasa și Stănișești. Elevii au prezentat o scurtă istorie a unirii Valahiei cu Moldova, o piesă de teatru, adaptare în franceză a povestirii „Moș Ion Roată și Unirea”, și o suită de cântece și dansuri populare. „Bucuriile primăverii”, o expoziție de obiecte tradiționale, a fost încă o dovadă că puștii de pe Valea Zerletinului sunt foarte talentați.

          Deputatul Ionel Floroiu, inițiator al acestui proiect pe vremea când era vicepreședinte al Consiliului Județean (CJ), a declarat: „În primul rând, le mulțumesc prietenilor din Franța pentru că îi susțin pe acești elevi, care au mare nevoie să cunoască tot mai mult, pentru a depăși condiția de copil dintr-o zonă defavorizată. Cei mici și profesorii lor, la fel primarii și consilierii, merită toate laudele pentru muncă și ambiție în demonstrarea calităților băcăuanilor.”

          Proiectul este derulat de CJ Bacău și Asociația franceză „Amitié Roumaine Saint Leu la Forêt”, în asociere cu patru comune (Colonești, Motoșeni, Răchitoasa și Stănișești) și Asociația de Prietenie Româno-Franceză „St.Leu la Forêt – Iz. Berheciului”.

          România, grădina pojarului

          de
          Petru Done
          -

          Numai de-o șchioapă fiind, prin clasa întâi, am avut parte de prima mea tabără de școlar, la Poiana Uzului. La munte, chiar pe malul pârâului care astăzi este zăgăzuit de barajul Valea Uzului, într-un peisaj de vis și în aer puternic ozonat. Ce putea fi mai bun pentru niște copii adunați în tabără din așezările de la marginea platformei industriale petrochimice de la Borzești?

          Dar pentru mine perioada din tabără s-a încheiat mai repede, pentru că m-am îmbolnăvit de pojar. Am stat izolat, am trăit o perioadă ca un copil luat în brațe de o un fel de mamă somnoroasă. Nu mă durea nimic, dar nici bine nu-mi era.

          Pe vremea aceea, la începutul anilor ’60, despre pojar (și nu numai) se vorbea ca despre „bolile copilăriei”. Adică erau afecțiuni… normale. Ce boală poate fi „normală”? Mai târziu, dar nu peste mulți ani, învățam la școală cum în România dispăreau astfel de boli. Erau, adică, eradicate. Se făceau deja vaccinuri, se interesa societatea de sănătatea populației.

          Acum, citesc sau aflu cu stupoare că România a (re)devenit un adevărat focar de infecții cu rujeolă, cu pojar – în limbaj popular. Peste 500 de cazuri de rujeolă au fost raportate în Europa în luna ianuarie 2017, dar țara noastră se afla pe primul loc, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății.
          Pentru mine, un om obișnuit să stau cam departe de medici, așa ceva pare incredibil.

          Dar aflu că în România au fost raportate peste 3.400 de cazuri de rujeolă și 18 decese cauzate de această boală, de la începutul lunii ianuarie 2016 până în martie 2017. De ce? Pentru că rata vaccinării a scăzut foarte mult în ultimii ani, pentru că în mai multe județe vaccinul ROR lipsește cu desăvârșire. Halal societate modernă, halal grijă pentru oamenii ei, indiferent dacă unii părinți se împotrivesc benevol vaccinărilor.

          Măcar, eu, la începutul anilor ’60 n-aveam cum să am parte de vaccinul ROR. Dar după tabăra aceea de la munte și acum îmi pare rău.

          Acționarii SIF Moldova au aprobat rezultatele financiare ale anului 2016

          de
          Petru Done
          -

          Acționarii Societății de Investiții Financiare (SIF) Moldova au aprobat, în Adunarea Generală anuală, rezultatele financiare ale anului 2016, perioadă în care societatea a avut venituri totale de peste 212 milioane de lei, cu un profit net de aproape 123,3 milioane de lei.

          Acționarii au aprobat, de asemenea, repartizarea a aproape 45 de milioane de lei pentru a fi distribuite ca dividende, la o valoare nominală a acestuia de 0,044 de lei brut. În schimb, dividendele aferente anului 2013 și neridicate până pe 14 iulie 2017 vor fi prescrise.

          Pentru anul în curs, acționarii au aprobat un program în care veniturile totale trebuie să ajungă la aproape 157,5 milioane de lei, iar profitul net ar trebui să fie de puțin peste 95 de milioane de lei. Sunt, însă, speranțe că și în acest an cifrele vor fi depășite.

          În Adunarea Generală Extraordinară, acționarii au mai aprobat derularea unui program de răscumpărare de acțiuni proprii ale SIF Moldova, pentru reducerea capitalului social al acesteia. Preţul minim de achiziţie va fi preţul de piaţă la Bursa de Valori București din momentul efectuării achiziţiei, iar preţul maxim pe acţiune este de 1,50 de lei.

          O hotărâre importantă a fost luată privind propunerea de reducere a numărului membrilor consiliului de administrație (CA) de la 7 la 5. Această măsură, pusă deja în aplicare pentru noul mandat al CA pentru următorii patru ani – ne-a declarat președintele reales al SIF Moldova, Costel Ceocea – este numai una dintre măsurile de reducere a eforturilor financiare ale companiei, pentru rentabilizarea activității ei specifice.

          Noul CA al SIF Moldova este format din Costel Ceocea, Horia Ciorcilă, Claudiu Doroş, Cătălin Iancu Jianu şi Radu Octavian.

          Războaiele chimice ale momentului

          de
          Răzvan Bibire
          -

          În Siria s-a raportat un nou atac cu arme chimice asupra unui oraș controlat de rebelii jihadiști și, înainte sa se obtină o confirmare obiectiva a situației, liderii politici au și condamnat atacul acuzând guvernul de această atrocitate.

          Însă, povestea ridică multe semne de întrebare, deoarece astfel de acuzații au existat în trecut și, în multe cazuri s-au dovedit a fi fost ori false, ori autoii au fost chiar rebelii care doreau să dea vina pe forțele loialiste pentru a forța o intervenție internaționala.

          În ultimul caz, din orasul Khan Shaykhun, situația este extrem de ciudata. În primul rând, armata guvernamentală este în ofensivă de câteva zile, reușind să recâștige ceea ce pierduse în urma atacurilor jihadiștilor.

          Teoretic, forțele guvernamentale nu aveau nevoie să atace cu armament interzis și să-și pună toata lumea în cap într-un moment în care se îndreptau către victorie în provincia Idlib. În al doiea rând, se pare că majoritatea victimelor atacului ar fi o parte din cei 250 de cetățeni răpiți de jihadiști din localitătile Majdal și Khattab, cucerite săptămâna trecută.

          Acest lucru a alimentat ipoteza conform căreia totul a fost o înscenare pusă la cale de jihadiști. Pe moment, efectul a fost cel scontat: liderii politici au condamnat atacul și cer să se ia măsuri.

          Unul dintre cei care au condamnat acest atac este chiar premierul israelian Benjamin Netanyahu.

          Este interesant deoarece fermierii palestinieni din fâșia Gaza au acuzat Armata israeliană ca a folosit dronele pentru a împrăștia pesticide peste recoltele lor. În mod normal, dronele împrăștie pesticide în apripierea zidurilor sau a gardurilor de protecție, pentru a nu permite dezvoltarea vegetației astfel încât zona să poata fi observata ușor.

          Însă, în ultima perioada, fermierii palestinieni se plâng că ierbicidele și pesticidele au fost împrăștiate la mare distanță de zonele de securitate, afectând recoltele. Situația este cu atât mai gravă cu cât Gaza se afla sub o blocadă impusă de Israel din 2007, măsură care a crescut rata șomajului și nivelul de sărăcie a populației, cu grave consecințe asupra standardului de viață.

          În Gaza sunt blocate circa 1,8 milioane de persoane pe o suprafață de numai 365 kmp, ceea ce înseamna o densitate de peste 4.900 locuitori pe kilometru pătrat. Spre comparație, densitatea medie a populației în Israel este de numai 359 de locuitori pe kilometrul pătrat.

          Caravana Universității „George Bacovia” a pornit prin licee

            de
            Roxana Neagu
            -
            Prima oprire a caravanei: clasele a XII-a de la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” / foto: Liviu Maftei

            Universitatea „George Bacovia” din Bacău a început de ieri, 5 aprilie, o caravană de promovare în licee și colegii a ofertei sale educaționale pentru anul universitar 2017 -2018.

            Echipa caravanei este formată din cadre didactice și studenți, alături de rectorul instituției de învățământ superior, prof.univ.dr. Neculai Lupu. „Caravana va fi prezentă în cele mai bune licee și colegii din Bacău, Onești, Moinești, Slănic Moldova, Buhuși, dar și în cele din județele limitrofe, Vaslui, Neamț, Vrancea. Vom fi și la Bârlad, Piatra Neamț, Tg.Neamț, Tg.Frumos, Bicaz, Pașcani, Negrești, Roman, Focșani, Adjud, Tecuci, chiar și Miercurea Ciuc și Toplița.

            Este o campanie de informare ce oferă elevilor șansa de a participa la prezentări și discuții cu membri ai comunității universitare «George Bacovia» despre programele de studii de licență și masterat, precum și despre programe postuniversitare și colegiul de învățamânt non-universitar care va funcționa din toamnă la noi în universitate”, ne-a declarat lector univ.dr. Breda Lukacs, coordonatorul caravanei.

            Ieri, în prima zi, caravana a poposit la Colegiul Național „Vasile Alecsandri”, la ora 10.00, pentru ca de la ora 12.00 elevii de la Colegiul Economic „Ion Ghica” să ia contact cu profesorii universitari bacovieni și cu oferta educațională a acestora.

            Din toamnă, la Universitatea „George Bacovia” se poate studia Drept, Economia comerțului, turismului și serviciilor și Management, pe studii de licență, Management financiar contabil, Management – marketing, Managementul instituțiilor din administrația publică, Managementul afacerilor, Marketing în afaceri și Diagnostic Financiar și auditul firmei, pe studii de master. Perioada de înscriere este 1 iulie – 25 septembrie, iar concursul de admitere este pe bază de dosar.

            „Din toamnă venim și cu noutăți absolute. Sunt trei programe noi: administrație publică, pe licență, care se combină cu studiile de master, apoi un program postuniversitar pentru profesorii din învățământul preuniversitar, de completare de studii pe formarea continuă, pentru care se acordă 60 de credite, și încă un program nou, un colegiu non-universitar, de învățământ terțiar, pentru absolvenții de liceu care nu au luat bacalaureatul, dar care se pot specializa ca agenți de turism, organizatori de spectacole sau consilieri manager. În paralel, pot susține și examenul de bacalaureat și apoi se pot înscrie și la studii de licență. Vrem să arătăm că ne dezvoltăm, nu că ne desființăm cum mai spun unele voci.”
            prof.univ.dr. Neculai Lupu, rectorul Universității „George Bacovia” Bacău

            Iarba nebunilor, exponatul lunii la Muzeul de Științele Naturii din Bacău

            de
            Madalina Rotaru
            -

            ”Iarba nebunilor” sau ”spânzul” (Helleborus Purpurascens) a fost declarată atracția principală a lunii aprilie, la Muzeul de Științele Naturii din cadrul Complexului Muzeal de Științele Naturii ”Ion Borcea” din Bacău.

            Pasionații de științele naturii sau simplii curioși sunt invitați, pe tot parcursul acestei luni, la Muzeul din Parcul Cancicov pentru a afla despre exponatul amintit, dar nu numai.

            Potrivit specialiștilor de la instituția amintită, Spânzul sau ”iarba nebunilor” este o plantă originară din Europa Centrală, are mare rezistență la ger, iar florile pot apărea primăvara devreme, chiar de sub zăpadă.

            Planta, care crește în mănunchi, poate atinge până la 35 cm înălțime și poate fi observată în zonele de deal și munte, în fânețe, tufărișuri, în păduri sau la marginea acestora.

            I se spune ”iarba nebunului”, probabil pentru că – ne explică specialiștii -, ”toate componentele spânzului sunt extrem de toxice, de la flori la rădăcină, planta păstrându-și toxicitatea și în stare uscată”. Cu toate acestea, spânzul, mai ales prin rădăcini și rizomi, este folosit în fitoterapie și ”poate avea proprietăți curative remarcabile dacă este administrat sub supraveghere medicală”, intoxicația cu spânz putând duce la anestezia sistemului nervos central.

            În tradiţia populară românească, spânzul a fost utilizat ca plantă de leac de uz veterinar, dar poate fi cultivat și ca specie ornamentală.

            Vizitatorii sunt așteptați la expozițiile Complexului, de marți până duminică inclusiv, între orele 8-16.

            Consumul de broadband din România, generat cu precădere de internetul fix

              de
              Comunicat de presa
              -

              “Prin intermediul celor 19 milioane de conexiuni de internet fix și mobil în bandă largă din România, utilizatorii au generat în primele șase luni ale anului trecut un trafic de aproape 2,7 milioane de TB. Deși tot mai multe persoane utilizează mobilul sau tableta pentru a accesa internetul, traficul pe aceste echipamente reprezintă doar 3% din total.

              În viitor, este de așteptat ca România să urmeze trendul previzionat la nivel european, și anume traficul de date mobile să crească vertiginos (de 8 ori până în 2020), iar acesta să se realizeze cu precădere pe smartphone-uri și tablete, în detrimentul laptopurilor”, a declarat astăzi Eduard LOVIN, Director Executiv Reglementare ANCOM în cadrul celei de-a doua ediții a evenimentului WeLoveDigital 2017.

              Conexiuni

              Conexiunile mobile de bandă largă de pe care s-a realizat trafic în prima jumătate a anului 2016 au crescut cu 15%, până la 14,8 milioane, în timp ce conexiunile fixe au avut o creștere de 5%, până la 4,3 milioane, comparativ cu perioada similară a anului precedent.

              Infrastructură de conectare

              Conectarea la internet fix în bandă largă se face la rate de viteze de transfer mari și foarte mari în România, folosind o infrastructură performantă care permite ca mai mult de jumătate (56%) dintre conexiunile fixe să atingă viteze best-effort de cel puțin 100Mbps, 31% viteze best-effort între 10Mbps și 100Mbps, doar 13% fiind conexiuni care permit viteze de 10Mbps sau mai mici. În acest context, statisticile europene de la jumătatea anului 2016 arată că România se situează pe primul loc în UE în ceea ce privește numărul de conexiuni de cel puțin 100Mbps.

              În același timp, conexiunile active de servicii 4G își continuă expansiunea, ajungând la un număr de 3,7 milioane la mijlocul anului 2016 (față de 1,4 milioane la jumătatea lui 2015), ceea ce reprezintă mai mult de un sfert din totalul conexiunilor de internet mobil în bandă largă.

              Trafic

              Prin conexiunile fixe, utilizatorii români au generat în primul semestru al anului 2016 un trafic total de download și upload de 2,6 milioane TB, cu un consum mediu lunar per utilizator de 101 GB, în timp ce prin intermediul echipamentelor mobile au efectuat un trafic de 0,07 milioane TB, traficul mediu lunar per conexiune mobilă aproape dublându-se față de primul semestru din 2015, de la 0,33 GB la 0,63 GB.

              „Săptămâna Prevenirii Criminalităţii”

                de
                Comunicat de presa
                -

                Poliţiştii continuă activităţile desfăşurate în cadrul campaniei naționale „Săptămâna Prevenirii Criminalităţii”.

                Ziua de 05 aprilie a.c. a fost dedicată activităţilor de prevenire a infracţiunilor contra patrimoniului.

                De această dată, poliţişti din cadrul Compartimentului de Analiză şi Prevenirea Criminalităţii şi ai Secţiei 2 Poliţie Bacău au organizat o simulare de furt în Piaţa Tricolorului din municipiul Bacău.
                Exercițiul a urmărit să testeze reacția cetăţenilor, martori la săvârșirea unei astfel de infracțiuni, precum și modul în care aceștia pot furniza polițiștilor date care să conducă la identificarea autorului.

                Ulterior, cetăţenii prezenţi au fost informaţi şi despre faptul că au fost martorii unui exerciţiu realizat de poliţiştii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bacău.

                Poliţiştii au împărţit o sută de materiale informativ – preventive şi i-au sfătuit ca în situaţii similare să reţină cât mai multe semnalmente ale autorului şi să apeleze numărul de urgenţă 112.
                În același timp, poliţiştii din întreg judeţul au fost prezenţi în unităţile de învăţământ şi au desfăşurat activităţi de informare care au vizat pregătirea antivictimală şi antiinfracţională a elevilor şi a cadrelor didactice.

                Comuna Gârleni

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  Comuna se află în nordul județului, pe malul drept al Bistriței, unde râul formează lacul de acumulare Gârleni. Este traversată de șoseaua națională DN15, care leagă Bacăul de Piatra Neamț. Prin comună trece și calea ferată Bacău-Bicaz, pe care este deservită de stația Gârleni și de halta de călători Lespezi Bacău.

                  Se învecinează la nord cu comunele Racova și Berești-Bistrița, la sud cu comunele Hemeiuș și Mărgineni, la est cu comuna Berești-Bistrița și la vest cu comuna Blăgesti. Localitățile comunei s-au dezvoltat, în general, de-a lungul căilor de comunicație importante.

                  Comuna se întinde pe 3582 hectare, din care suprafața agricolă este de 1448 hectare. În 2004, această suprafață avea următoarele distribuiri: 1001 ha teren arabil, 1 ha livezi, 30 ha vii, 270 ha pășuni și 146 ha fânețe.

                  În nordul comunei, aproape de Racila, se află Ocolul Silvic Fântânele. Prin comună curg 2 ape: pârâul Limpedea și râul Bistrița, pe care se află o hidrocentrală electrică. În nord-vest se află lacul de acumulare Lespezi, cu o suprafață de 233 ha.

                  Demografie

                  Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gârleni se ridică la 5.914 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.281 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,17%). Pentru 4,51% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] 0,8% din populație este maghiară, iar 0,5%, ceangăi.[8] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (60,21%), cu o minoritate de ortodocși (34,36%). Pentru 4,46% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[9] 0,3% din populație sunt penticostali, și tot 0.3%, adventiști de ziua a șaptea.

                  Istorie

                  Săpături coordonate de Viorel Căpitanul au descoperit aici silexuri cioplite și resturi arheologice din perioada neolitică.[7] Prima atestare oficială a localității Racila are loc la 15 octombrie 1491.[1] Locuitorii Racilei au participat alături de Ștefan cel Mare în mai multe bătălii, cum ar fi cea de la Orbic (1469), Vaslui (1475) și Războieni (1476). De asemena, la 18 mai 1600, Mihai Viteazul a trecut prin acest sat.

                  În anul 1848, locuitorii comunei au luat parte la Revoluție. La Războiul de Independență din 1977 au luat parte și bărbați din Racila, Gârleni, Blăgești, Racova și Hemiuș, pe fronturile din Rahova, Smîrdan, Vidin.[1] La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era reședința plășii Bistrița de Sus a județului Bacău și era formată din satele Gârleni, Racila, Lespezi și Șurina, având în total 1731 de locuitori ce trăiau în 434 de case. În comună funcționau trei biserici ortodoxe și una catolică (în Lespezi), și o școală întreținută din fondurile principesei de Wittgenstein și în care învățau 19 elevi (toți băieți).[10] În Primul Război Mondial, țăranii din Racila, Gârleni, Racova, Valea lui Ion, Blăgești au luat parte la apărarea țării pe fronturile din Oituz, Cașin, Dărmănești, Palanca. Locuitorii de pe Valea Bistriței au trimis reprezentanți la Alba Iulia pe 1 Decembrie 1918, data Marii Uniri.

                  Anuarul Socec din 1925 o consemnează ca reședință a plășii Bistrița a aceluiași județ, având aceeași alcătuire și o populație de 2252 de locuitori.

                  În 1950, comuna a luat numele de Racila, după satul de reședință, și a fost arondată raionului Buhuși și apoi (după 1964[12]) raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1964, comuna a luat numele de Gârlenii de Sus, la fel ca satul ei de reședință. În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat, și a fost rebotezată în Gârleni.

                  Monumente istorice

                  Patru obiective din comuna Gârleni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: dispensarul (sfârșitul secolului al XIX-lea) și școala (1908) din satul Gârleni, moara (1881) și școala (1906) din satul Lespezi.

                  În satul lespezi se află Monumentul Eroilor, proiectat de arhitectul M. Maica. A fost sfințit la data de 24 iunie 2001. La aceeași dată au fost sfințite și Capela Eroilor și Crucea Comemorativă din același sat.

                  Sursa: Wikipedia

                  Adolescenți reținuți după ce au jefuit șase apartamente din Bacău

                    de
                    Comunicat de presa
                    -

                    La data de 04 aprilie a.c., polițiști din cadrul Poliţiei municipiului Bacău au reținut pentru 24 de ore, două persoane care ar fi pătruns, prin forţarea şi escaladarea ferestrelor, în şase locuinţe din Bacău, de unde ar fi sustras bunuri în valoare totală de 10.000 lei.

                    În perioada 27 martie- 04 aprilie a.c., polițiștii au fost sesizați cu privire la faptul că persoane necunoscute, prin forţarea ferestrelor, ar fi pătruns în şase locuinţe, situate în municipiul Bacău, de unde ar fi sustras bunuri şi sume de bani.

                    În urma activităților specifice efectuate, polițiști din cadrul Biroului de Investigaţii Criminale Bacău, cu sprijinul polițiștilor Brigăzii de Operațiuni Speciale, precum şi a celor din cadrul Serviciului Criminalistic, au reușit identificarea a doi tineri de 16 ani, din comuna Tamaşi şi altul de 24 ani, din comuna Sascut şi a unei tinere de 15 ani din comuna Gioseni, bănuiţi de comiterea faptelor.

                    La data de 04 aprilie a.c., polițiștii de investigații criminale au recuperat prejudiciul cauzat în proporţie de 70 %.

                    În cauză s-a dispus reținerea celor doi tineri pentru 24 ore, urmând a fi prezentaţi Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, cu propunere de arestare preventivă, iar faţă de minora în cauză s-a luat măsura încredinţării tutorelui, urmând a fi cercetată în stare de libertate.

                    Ce a fost și ce-a rămas. Fabrica de Mașini Unelte (I)

                    de
                    Ioan Bîșcă
                    -

                    IMU, MUB, DURAS SA, WMW

                    Politicile comuniste, de dezvoltare economică a țării, au dus la crearea a noi tipuri de locuri de muncă, dar și la exodul oamenilor de la sat spre oraș. Fostele mari fabrici naționalizate, devenite Partizanul, Moara, Proletarul și mai noile Șuruburi, Confecția erau înșirate de-a lungul firului Bistriței.

                    În partea de nord-est a orașului a luat ființă Avicola, iar în nord-vest, Combinatul de prelucrare a lemnului, CPL. Vestul a rămas industriei alimentare (pâine, lapte, vin, bere, carne). Partea de sud a orașului a revenit industriei grele, energetice, aviatice, chimice, și constuctoare de mașini. Doar FNC-ul (Fabrica de Nutrețuri Concentrate) strica puțin echilibrul. Mii de navetiști au transformat orașul, altădată liniștit, într-un furnicar.

                    Bacăul se termina… la Cimitir

                    Povestea Întreprinderii de Mașini Unelte (IMU) este cumva asemănătoare cu cea a majorității investițiilor mari făcute în „Epoca de aur” a lui Ceaușescu. Oamenii care au trudit și le-au pus în practică, mulți cu pasiune, alții de nevoie, își aduc aminte de acele vremuri… cu nostalgie. Inginerul Dumitru Bontaș a pus și el, nu numai metaforic, o piatră la temelia renumelui constructorilor de mașini băcăuani. Născut la Secuieni, a urmat cursurile la ”Școala medie nr 1”, devenită apoi „Liceul Bacovia” în 1967, și din 1997, Colegiul „Ferdinand I”.

                    „Când am plecat eu de la liceu la facultate, în 1964, orașul se termina la Cimitirul central. De acolo intrai în localitatea Domnița Maria. Din promoția mea, în 1969, când am absolvit Institutul Politehnic Gheorghe Asachi Iași, Facultatea de Mecanică, Mașini Unelte și Scule, am avut calitatea de șef de promoție. Așa cum erau pe atunci regulile în învățământul superior, am fost repartizat ca asistent stagiar pentru trei ani, la aceeași facultate. La catedra Mecanisme și Organe de Mașini. În 1972, când Florența – soția mea – a terminat facultatea, a făcut chimie industrială, am hotărât să ne întoarcem acasă. Și ea e din zonă, din Sănduleni.

                    La Mașini Unelte am venit din 20 septembrie, același an. Șantierul era început acolo din martie 1971, la marginea orașului, în câmp, lângă Metalurgia. La ei era dată în folosință prima linie de producție. În spate exista o unitate de reparații-întreținere utilaje pentru construcții (TMUCB). Era specializată pentru autotrenuri și autocamioane de mare tonaj. Unde a funcționat după 1990, Registrul Auto Român. La FNC, lucrările au început puțin mai târziu.” Ca organizare de șantier, sediul conducerii noii întreprinderi a fost inițial pe strada Stadionului, la un bloc de garsoniere, unde ocupa etajele doi și trei. „Când am venit eu în septembrie erau 21 de angajați.

                    În martie 1973, nu mai încăpeam. Am fost nevoiți să ne mutăm într-un cămin de nefamiliști, din cele două ridicate noi, în cartierul Aviatori, lângă piață. Am stat acolo până prin iunie-iulie, când ne-am mutat în prima clădire construită la Mașini Unelte. Clădirea din mijloc cum privești dinspre stradă. Este blocul cu hală joasă, hală înaltă. În a doua etapă s-a construit clădirea mare și cantina, spre stânga, și în faza a treia, cea de mașini unelte speciale, dinspre Complexul comercial Bistrița.”

                    AF 85, seria zero

                    Importantă era și calificarea forței de muncă. De la întâi august 1973, în paralel cu șantierul și montarea utilajelor, a început o formă internă de școlarizare a personalului pentru deschiderea primei capacități de producție. S-au ținut cursuri pentru muncitorii prelucrători prin așchiere, łăcătuși mecanici, corpul de mecanic șef și energetic. S-au preluat de la „Întreprinderea de Mașini Unelte și Agregate” din București, toate subansamblurile primului produs.

                    „Am făcut prelucrările finale și montajul pentru prima mașină. Prima noastră «creație» a fost o mașină de alezat și frezat cu ax orizontal, AF85. 85 de cm era diametrul broșei. Cu mașina asta am și defilat în acel an, la 23 August. Directorul de atunci, Vasile Talpă (împlinește 88 de ani), împreună cu inginerul șef de investiții, Dan Onică, și inginerul șef de producție, Corneliu Țarălungă, au avut ideea de a face un car alegoric. Le-am arătat băcăuanilor ce vrem să fabricăm. Oamenii aceștia au reușit să realizeze, în paralel cu șantierul, și școlarizarea și montajul pe subansamble a primei mașini, seria zero. După aceea a început prelucrarea de componente și asimilarea întregului ciclu de fabricație.”

                    Prima familie de produse a fost seria mașinilor de frezat și alezat cu ax orizontal, a doua grupă de produse, mașinile de frezat longitudinal cu portal, a treia, mașinile de rectificat cu platou rotativ, apoi centrele de prelucrare și celulele flexibile de prelucrare, urmând spre sfârșitul anilor ’80, seria mașinilor speciale. S-au fabricat mașini pentru toate investițiile importante din România.

                    Profesor universitar, doctor, inginer

                    Inginerul Dumitru Bontaș se reîntoarce la catedră în 1976, când se înființează la Bacău, la Institutul de Invățămănt Superior, secția de subingineri, curs de zi. Continuă colaborarea cu IMU prin programele de cercetare, împreună cu studenții. Își dă doctoratul la Iași, tema lucrării intitulându-se ”Șuruburi cu bile”. Autor a mai multor invenții și inovații brevetate, în 1985, când țara nu mai avea nevoie de ingineri și facultatea de la Bacău se desființează, se reîntoarce în fabrică.

                    Noul director venit de la Roman, Vasile Gogu, băcăuan și el, avea nevoie de un inginer șef de producție. De-a lungul carierei inginerești, Dumitru Bontaș a trecut prin toate etapele: proiectant la pregătirea fabricației, șeful CTC-ului și șef de producție. Asta până pe 10 iulie 1990, când a intrat în administrație. Este ales în Adunarea Constituantă ca subprefect, până la 24 decembrie 1992, iar din această dată, până la 25 decembrie 1996, ca prefect de Bacău. Într-un unic mandat, ținut complet pe toată durata unei legislaturi de 4 ani.

                    Lista celor care au pus bazele școlii de profesioniști de la IMU este lungă. S-a creat în timp un colectiv unit. Primii specialiști, oameni formați la alte mari întreprinderi din țară, au avut astfel oportunitatea de a se reîntoarce acasă. Când s-a făcut punerea în funcțiune a primei capacități de producție erau cam 400 de salariați. Numărul lor a crescut odată cu numărul comenzilor și diversificarea acestora, mai ales pentru piața externă. În 1990, figurau pe ștatul de plată 5500 de angajați. (Va urma).

                    1...2.8792.8802.881...5.855Pagina 2.880 din 5.855

                    ULTIMELE ȘTIRI