Acasă Blog Pagina 2828

Primar în calea potopului

Maistru de profesie, șantierist o viață întreagă, primarul Valerică Mihalcea, la al doilea mandat pe listele PNL în comuna Gura Văii, construiește inginerește sistemul de apărare a comunei în fața puhoaielor dezlănțuite, dar și al greutăților inerente vieții. Comuna are în componență șase sate plus amplasamentul de la Rotunda, dar se întinde pe kilometri întregi pe malul râului Trotuș. În 1991 și în 2005 ploile diluviene au adus atâta apă pe Trotuș de au înecat la propriu satele de pe malurile acestui râu. Comuna a fost cel mai greu afectată din tot județul. De atunci oamenii se luptă an de an cu furia apelor. La Gura Văii, Valerică Mihalcea susține că are ambiția să lase ceva construit în urma sa dar și că deja se văd rezultatele.

– Sunteți născut în fostul sat Râpile, domnule primar, acum Gura Văii. O zonă în care alt sat se numea Gropile, acum Dumbrava. Într-un relief cu adevărat frământat de natură, dar într-o zonă pitorească. Însă și în preajma platformei industriale a Oneștiului. Când și cum ați preluat, ca primar, comuna dumneavoastră natală?

– Sunt șase sate în comuna Gura Văii. Cu 5.065 de locuitori și cu destule probleme, cele mai mari din perioada 2005 – 2012. Așa a fost conducerea comunei atunci. Cu un primar care a avut două mandate. Ca și mine acum. Sunt de profesie maistru mecanic, dar am fost, o bună perioadă și inspector de protecția muncii. Am lucrat la CET Borzești, dar și în Germania sau în Iordania. Am lucrat și la Rovinari. Unde am fost, nu m-am făcut de rușine. Comuna mea este o așezare pitorească, în care și turismul ar avea șanse. Are aproape statut suburban, iar peste terenurile ei cu zeci de ani în urmă a năvălit orașul, întins acum, cu fosta platformă industrială, până pe malul drept al Trotușului. Normal, hotarul comunei ar fi fost la Rădeana, nu pe malul stâng al Trotușului, iar impozitele încasate în zona ocupată de oraș ar fi ajuns la bugetul comunei și altfel ar fi fost bogăția acesteia.

– V-ați întors în satul natal după multă experiență de viață prin lume. Dar nu oricum, ci primar. De câteva ori ați văzut satul sub ape.

– În 2004 am făcut – cred că o pot numi așa – o prostie: am sprijinit un consătean să devină primar în Gura Văii, care a apucat două mandate. Eu nu mă gândeam să candidez. Aveam firma mea, aveam treburile mele. A fost un fiasco, o greșeală să-l susțin. De aceea, în 2008 am zis că eu l-am pus primar, eu îl detronez. Nu făcuse nimic în comună, așa cum nu făcuse nici predecesorul lui măcar un podeț. Drept e că din 1991 aici am avut și două inundații catastrofale. Prima când s-a rupt barajul de la Belci, a doua când a trebuit să fie strămutate zeci de familii în cătunul Rotunda, în 2005.

– Apropo de Rotunda: romii strămutați acolo, după inundații au dat bir cu fugiții. De ce ?

– Decizia de a se construi case pentru romi de la Rotunda nu a fost una greșită, pentru că nu aveai unde muta în altă parte atâtea familii. Dar nici la Rotunda nu erau condiții bune de trai: e pe deal și iarna acolo bate vântul grozav. Vara e frumos, din Rotunda vezi toată valea Trotușului. Însă oamenii nu aveau apă curentă, magazine alimentare etc. Au plecat de acolo și în urmă au distrus tot. Numai distrugerile s-au ridicat la vreo 55 de miliarde de lei, cum erau banii atunci. Cătunul a rămas pustiu. S-a încercat să se concesioneze case și loturi de teren, dar nu prea au fost amatori. În 2008 a venit și criza economică, cu timpul s-au redus salariile. Cei care au concesionat nu prea au mai plătit ce trebuia plătit, iar în 2012, când am intrat eu primar, erau 175 de procese pe rol în instanța de judecată. Păi, acolo erau 205 case. În plus, acolo mai erau și alte probleme și alți bani de recuperat, pe care abia acum i-am adus la bugetul local. În total aveam vreo 420 dosare la judecată, pentru distrugeri, pentru datorii neachitate etc. Și acum mai avem de recuperat câte ceva.

– Cam indisciplinați unii oamenii pe aici.

– Cred că așa i-au dus capul atunci. Dar eu cred că am adus ceva nou în comună: disciplina și, pe plan financiar, corectitudinea la plata taxelor și impozitelor. Unii spun că sunt un primar al dracului, dar nu se poate altfel. Mulți nu-și plăteau nici amenzile, foștii primari îi tolerau. Acum am vreo 160.000 de lei numai muncă în folosul comunității și folosesc oamenii aceștia la lucrări în comună, inclusiv la curățenie. Chiar am crezut că în 2012 oamenii nu mă vor vota.

– Totuși v-au votat de două ori. De ce credeți că au făcut-o?

Pentru că am adus în comună multe fonduri europene, cred. În 2016 am terminat rețeaua de alimentare cu apă de peste trei milioane de lei în două sate, Gura Văii și Pătrășcani. Am terminat un dig de protecție la inundații, ridicat peste cota de inundații, făcut cu fonduri proprii. Iar astfel de lucrări vor continua. De asemenea, am început construirea unui cămin cultural la Dumbrava, am amenajat un teren de sport pe malul Trotușului, am mai asfaltat câte o porțiune de drum, am amenajat șanțurile în toată comuna și am adus la baza digului, pe Trotuș, chesoane de beton recuperate de la halda de cărbune a termocentralei din Borzești, în valoare de circa 300.000 de lei, care altfel m-ar fi costat 1.200 de lei bucata. Tot din materiale recuperate de la termocentrală am făcut peste 40 de podețe. Și acum avem în lucru un proiect pentru rețeaua de canalizare în satele Gura Văii și Pătrășcani. Mai greu va fi cu rețeaua de alimentare cu gaz metan, pentru că în comună au rămas mai ales pensionarii, oameni cu bani mai puțini. Dar cu apa se va putea. În Gura Văii metrul cub de apă va costa doar puțin peste cinci, iar cu tot cu canalizare ceva mai mult de șapte lei.

Gura Văii

Primele așezări aflate pe actualul teritoriu administrativ al comunei par a fi înființate după anul 1467, în perioada domniei lui Ștefan cel Mare. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Râpile, făcea parte din plasa Tazlăul de Jos a județului Bacău și era formată din satele Borzești-Clăcași, Borzești-Răzeși, Slobozia Mielului, Râpile, Pătrășcani, Motocești și Păltinata, cu doar 2.774 de locuitori. Principalii proprietari de pământ erau Dumitru Paraschiv, Alex. D. Paraschiv și G.E. Bogdan. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei Gura Vîii mai funcționa, în aceeași plasă, și comuna Gropile, formată din satele Gropile, Capăta, Păltinata și Pochița, cu 1.577 de locuitori. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Trotuș a aceluiași județ. În 1950, cele două comune au fost transferate raionului Târgu Ocna, iar în 1968 comuna și satul Râpile a primit numele de Gura Văii și satul și comuna Gropile de Dumbrava. Dar tot în 1968 cele două comune au revenit la județul Bacău, reînființat, iar comuna Dumbrava a fost desființată, satele ei trecând la comuna Gura Văii. Atunci, satele Păltinata de Jos și Păltinata de Sus au fost comasate pentru a forma satul Păltinata, iar satul Pătrășcani a fost desființat și inclus în satul Gura Văii. Comuna a avut statut de comună suburbană a municipiului Gheorghe Gheorghiu-Dej, dar în 1989 s-a renunțat la acesta.

47 de absenți și doi eliminați

    Absolvenții claselor a XII-a au susținut ieri prima probă scrisă, cea la Limba și literatura română, din cadrul Bacalaureatului 2017, sesiunea de vară. Intrarea în sălile de examen, toate supravegheate video și audio, s-a făcut în intervalul 7.30 – 8.30, iar la ora 9.00 a început efectiv testarea.

    Timpul destinat redactării lucrării a fost de trei ore, calculat din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fotocopiate pentru fiecare candidat. Participanților le-a fost interzis să comunice între ei sau cu exteriorul, să transmită ori să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.

    Cei surprinși în aceste situații au riscat să fie eliminați din examen, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceștia ori de alți candidați, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă ei au primit ori au transmis materialele interzise.

    La profilul real, candidații au avut de ales

    La profilul real a fost extrasă varianta 1 de subiecte, în care elevii au avut mai multe cerințe. La primul subiect a fost un text la prima vedere, poezia „Alt cântec”, de Adrian Maniu, la care printre cerințe s-au regăsit identificarea mai multor sinonime, explicarea rolului unei cratime în text, dar și precizarea unor motive literare prezente sau semnificația a două figuri de stil diferite. La al doilea subiect, candidații au avut de scris un text argumentativ despre rolul comunicării în reușita unui proiect în echipă, iar la ultimul subiect, redactarea unui eseu în care să fie prezentate particularități de construcție a unui personaj dintr-un text narativ (nuvela psihologică) aparținând lui Ioan Slavici sau Liviu Rebreanu, mulți alegând „Moara cu noroc” și „Ion”.

    Marin Preda, la uman

    La profilul uman, elevii au avut, la primul subiect, de răspuns la mai multe cerințe dintr-o poezie la prima vedere scrisă de Ion Voinea, partea cea mai grea la acest subiect fiind ultimul subpunct în care trebuia să se realizeze un mini-eseu în baza unui fragment din textul dat. La cel de al doilea subiect, absolvenții au avut de elaborat un text argumentativ despre utilitatea activităților extrașcolare în educația cinematografică, în care să respecte structura unui astfel de discurs, numărul de cuvinte și normele limbii române, iar la ultimul subiect, elevii au avut de prezentat relația dintre două personaje dintr-un roman de Marin Preda, mulți dintre ei mergând pe „Moromeții”.

    Lucrările se vor corecta în alte județe

    La fel ca și la Evaluarea Națională, lucrările vor fi evaluate în centre zonale din alte județe. Examenul va continua astăzi cu proba la Limba şi literatura maternă (în județul nostru nu sunt candidați înscriși la această probă), iar miercuri va avea loc proba obligatorie a profilului, Matematică (profil real) sau Istorie (profil uman). Ultima probă scrisă este programată vineri, 30 iunie. Afişarea primelor rezultate de la Bacalaureatul 2017 este prevăzută pentru 5 iulie, când vor putea fi depuse şi contestaţiile. Rezultatele finale vor fi făcute publice pe 10 iulie.

    Tentativa de fraudare se lasă cu măsuri dure

    Tentativa de faudare a examenului duce la consecințe dure pentru candidați. Dacă sunt prinși în această situație, ei nu vor mai putea participa la probele următoare și vor fi lipsiți de posibilitatea recunoașterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării, inclusiv a probelor orale de evaluare a competențelor lingvistice și digitale. De asemenea, acești candidați nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat.

    „La această probă s-au înscris 3.641 de candidați. Nu s-au prezentat 47 și au fost eliminați doi elevi, ambii de la Colegiul Tehnic «Dimitrie Ghika» Comănești, pentru tentativă de fraudă. Sunt 12 centre de examen, iar două dintre ele au subcomisii, respectiv centrul de examen de la «Ferdinand» I Bacău are subcomisie la Colegiul Tehnic «Ion Borcea» Buhuși, iar centrul de examen «Grigore Moisil» din Onești există subcomisie pentru Colegiul Național «Costache Negri» la Tg.Ocna.”
    prof. Doina Marinov, inspector școlar Inspectoratul Școlar Județean Bacău

    Cireşele de Iteşti încep să-şi facă loc pe piaţă

    După un an chinuit, în care au avut de luptat din greu cu vremea extrem de capricioasă (ninsori şi îngheţ târziu, în luna aprilie, precum şi ploi abundente în debutul campaniei de recoltare), pomicultorii băcăuani culeg primele roade. Cum, în luna iunie, la putere, sunt cireşele, culegătorii zilieri s-au şi îndreptat spre livezile puţine care au mai rămas în tot judeţul.

    Cea mai cunoscută este cea din Iteşti, care, an de an, a oferit băcăuanilor şi lumii de dincolo de graniţe zeci de mii de tone de cireşe. „Am un sentiment amestecat, de bucurie şi surpriză, pentru că pomii au fost darnici până la urmă şi ne-au dat, totuşi, o producţie mai mult decât bună. Apreciez o cantitate totală de 60-70 de tone, bună, cred eu, ţinând cont de ce a fost în luna aprilie. Sigur, în condiţii bune, producţia ar fi fost mai mult decât dublă”, a declarat Constantin Teodorescu, administratorul firmei Ceravis Iteşti.

    Vestul ia aproape tot

    Campania de recoltare a debutat de câteva zile, ceea ce înseamnă că o parte din producţie va putea ajunge şi pe pieţele din ţară. Cert este că majoritatea cireşelor au ca destinaţie Italia, unde firma din Iteşti a încheiat două contracte ferme pentru o cantitate de circa 50 de tone. Varianta exportului este cea mai bună pentru producătorul din Iteşti, în condiţiile în care, după ce scade toate cheltuielile, va putea rămâne în buzunar cu 1,40 de euro la fiecare kilogram de cireşe vândut. „Este un preţ bun, în condiţiile pieţelor româneşti. Din fericire, Vestul cere cireşe, pentru că Turcia, Grecia, Italia ş.a. deja le-au epuizat pe ale lor, fiind cu cel puţin trei săptămâni înaintea noastră. În plus, şansa noastră este că Polonia este foarte afectată de frigul din aprilie”, explică Teodorescu.

    Zilieri, din ce în ce mai puţini

    Dacă până acum, aproape toate cireşele din pieţele noastre au fost din import Grecia, din această săptămână, ne putem aştepta să ajungă pe tarabe şi în magazine şi cireşe de la Iteşti. „Nu am să neglijez niciodată piaţa internă, asta e clar. Cu toate că unii mă critică pentru că ţin la preţ, însă, să nu uite că producţia este mai mică decât anul trecut, şi nici de cheltuielile cu forţa de muncă – la întreţinerea livezii, la recoltare – plus tratamentele.

    Preţul la intern este de 5-6 lei kilogramul”, mai spune proprietarul livezii de cireşi de la Iteşti. Partea proastă este că se găseşte foarte greu mână de lucru. Dacă în anii buni, recoltarea se făcea cu aproape 200 de zilieri, acum abia au fost găsiţi jumătate din necesar. Asta pentru că cei care trăiau din munca sezonieră au îmbătrânit, iar cei tineri aleg alte ocupaţii sau se mulţumesc cu ajutorul social. Marius Lupu este din Pădureni, comuna Bereşti Bistriţa.

    La 42 de ani, zice că a văzut lumea toată. A fost în mai toate ţările Europei – Italia, Spania, Franţa, Anglia etc. A venit cu mai mulţi din satul său. Sunt ţigani ursari, ceea ce-l face mândru. Nu şi-a negat niciodată originile „Nu suntem din ăia cu fuste şi restul. Noi din asta trăim. Înainte, am fost măcelar în Piaţa Mare. Acum, mai cânt pe la ocazii – nunţi, botezuri – cu verii mei. Câştigăm, pe noapte, cam 150 de euro fiecare, iar ziua venim la cules. Aşa ne-am învăţat”, povesteşte zilierul. Pentru asta primeşte 5-6 lei pentru fiecare lădiţă recoltată, plus mâncare şi transport.

    Drumul spre Artă trece și în acest an pe la Rotary Club Bacău

      – 24 de tineri din patru țări au venit în Tabăra internațională de artă de deschisă la Pensiunea Montana din Slănic Moldova

      Clubul Rotary, din Bacău, a deschis cea de a 11-a ediție a Taberei de creație artistică internațională, organizată și în acest an la primitoarea Pensiune turistică Montana din Slănic Moldova, cu tema „Road to art – Creative art camp 2017” (Drumul spre Artă – Tabăra de creație artistică). În tabără au venit 24 de tineri artiști din patru țări – România, Statele Unite ale Americii, Rusia și Turcia. La deschiderea taberei au fost prezenți trei dintre membrii clubului băcăuan, Gheorghe Covrig, Dan Stoica și Gheorghe Baciu – care este și primarul orașului și stațiunii Slănic Moldova.

      Participanții le au alături și la această ediție pe artistul plastic Elvira Cemortan Voloșin și creatoarea de modă Natalia Rahmistriuc, ambele din Republica Moldova, dar și pe Gala Yegen, designer de interior arhitectural și vestimentar și artist plastic, tot moldoveancă de origine, dar acum cetățean turc, care trăiește la Ankara și care este fondatoarea mărcii „Gala Yegen Couture”.

      Tinerii artiști vor crea lucrări de artă sub directa îndrumare a celor trei profesoare, lucrări care la final vor fi jurizate și prezentate într-o veritabilă expoziție de artă plastică, dar și într-un spectacol de fashion. „Sperăm ca toți participanții la această ediție a taberei să creeze lucrări frumoase aici, la Slănic Moldova, și să-și îmbunătățească performanțele.

      Evident, astfel să-și amintească mereu cu drag, de stațiunea noastră, unde toată vara vor cânta, în parcul stațiunii, și două fanfare din Republica Moldova”, le-a spus participanților primarul Gheorghe Baciu, în numele gazdelor tinerilor artiști. Districtul 2241 România și Republica Moldova al Rotary Club International ocupă un loc fruntaș în organizarea de tabere pentru noua generație.

      Sunt tabere care promovează artele tradiționale (precum olăritul și încondeiatul ouălor), tabere de arheologie, Tabăra internațională de artă din județul Bacău și altele. Cei care vin în astfel de tabere, după ce se întorc acasă devin veritabili ambasadori ai României peste hotare.

      Pagina 1

        Gioseni: Cal salvat dintr-o fosă

          Luni dimineaţă, militarii de la Detaşamentul Bacău s-au deplasat în localitatea Gioseni, pentru a scoate o cabalină căzută într-o fosă.

          În sprijin le-au venit şi pompierii de la Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență al comunei Gioseni şi după ce capacul fosei a fost îndepărtat cu ajutorul unui utilaj salvatorii au putut ajunge la animal.

          L-au asigurat cu cordiţele din dotarea autospecialei şi aşa au reuşit să-l scoată de acolo, misiunea fiind încheiată cu succes.

          Mingea s-a dezumflat în Bacău

          În această vară cu temperaturi de jar, fotbalul băcăuan a atins pragul înghețului. Pentru al doilea an la rând, Bacăul nu are o reprezentantă în primele două ligi. Și, pentru prima oară în istorie, județul pornește la drum cu o singură echipă de C. Cum de s-a ajuns aici? Și, mai ales, ce e de făcut? Ce-i de făcut, ne arată alții. Alții care au fost, la rândul lor, în situația noastră.

          Petrolul ’52 Ploiești, Oțelul Galați sau „Alb-Negru” al Studenților Clujeni aka „U” Cluj au căzut și ele, ba au căzut mai de sus decât noi. Oțelul luase titlul în 2012, iar Petrolul si „U” jucaseră în ultimii ani finale de Cupă. Au căzut și s-au ridicat. Pornind de acolo de unde le trimisese falimentul: din Liga a V-a. Au luat-o de jos, de la capăt. În numele tradiției. Și beneficiind de sprijinul și pasiunea suporterilor; spectacolul incredibil organizat de fanii Petrolului la „barajul” cu Tărtăreștiul va rămâne unul de poveste.

          Așa au revenit, în această vară de foc, Petrolul, Oțelul și „U” Cluj în Liga a III-a: mizând pe tradiția cluburilor și pe pasiunea oamenilor. În Bacău, fotbalul s-a dus de râpă tocmai pentru că nu s-a dat doi bani nici pe tradiție și nici pe pasiune. Dimpotrivă, s-a mers pe anti-tradiție. Și pe anti-pasiune. Tradiția a însemnat FCM Bacău. La fel ca și pasiunea. În august 2006, la primul său meci de B după zece ani neîntrerupți petrecuți în prima ligă, FCM Bacău a trecut și peste depunctarea de -8 și peste problemele unui lot subțiat de vântul rece al retrogradării și s-a impus cu 1-0 pe terenul Gloriei Buzău. Meciul a fost sâmbătă. Luni, drept recompensă pentru startul bun de campionat, primarul Romeo Stavarache a dat ordin să fie tăiate apa, gazul și lumina la stadion.

          „Liga a II-a nu înseamnă fotbal de performanță. Primăria Bacău nu plătește anti-performanța”,a motivat Stavarache, cel care, nu peste mult timp, avea să dea drumul robinetului cu bani din fonduri publice pentru echipe super-performante precum Pambac, FC Știința, Mesagerul și ASC Bacău. „Fotbal la lumina lumânării” titrau la unison „Deșteptarea” și Gazeta Sporturilor după ce Stavarache a călcat în picioare contractul privind plata utilităților de la stadionul „Municipal”.

          Deși cu lumânarea la capăt, FCM Bacău a refuzat să moară. A mai dus-o încă șase ani, timp în care a cunoscut și retrogradarea în C, dictată ca urmare a retragerii sale din campionat la ordinul aceluiași Stavarache, orbit de furia războiului său cu Dumitru Sechelariu. După dispariția FCM-ului, „clona” Sport Club a avut cale liberă. Și spre performanță, și spre inimile oamenilor. N-a ajuns niciunde. Așa cum n-au reusit să ajungă barem în Liga a III-a echipe de județ fără tradiție și fără o comunitate pasionată în spate. Vorbim despre Sport Club II, Gauss Răcăciuni sau Viitorul Curița, campioanele din ultimii trei ani ale Bacăului.

          Ce urmează? Probabil că nimic. Bazându-se pe seriozitatea conducătorilor săi și pe stabilitatea financiară a brandului, Aerostar va fi singura care va ține capul deasupra apei. În rest, însă, stadionul „Municipal” va rămâne o grotă, campioanele județului vor rata și alte baraje de promovare, mingea se va dezumfla și mai tare, iar „isteții” de serviciu vor continua să trâmbițeze: „Ce nevoie avem de fotbal în Bacău?”. Noi, ăștia care am prins și vremuri mai bune, am cam avea nevoie, dar ne-am obișnuit să trăim și fără.

          Numai că din spate vin copiii, în Bacău fiind legitimați la Aerostar, FC Bacău „Academia „Cristian Ciocoiu”, FC Dinamo, Sporting, Viitorul etc. aproximativ 600 de puști cu dragoste pentru sportul-rege. Lor, în schimb, ar trebui să le acordăm o șansă. Să aibă unde juca atunci când vor fi seniori. Sau măcar să aibă ce vedea în calitate de spectatori. Dacă tot o frecăm la rece cu preocuparea noastră pentru copii și juniori, să arătăm măcar acum, când Antartica nu a luat în stăpânire întreg fotbalul băcăuan, că am învățat ceva. Din reușitele celorlalți și din greșelile noastre.

          Micronaționalizarea României

          După 70 de ani de la naționalizarea „principalelor mijloace de producție” ale României, eveniment sărbătorit constant până în 1989, aud din nou de naționalizare, dar nu despre aceea din 1948, ci de o micronaționalizare pe care țara noastră o suportă chiar acum. Despre ea mi-au vorbit deja mulți dintre întreprinzătorii privați pe care îi cunosc, dar unul dintre ei, unul dintre cei mai importanți și longevivi manageri pe care îi are România, a pus punctul pe „i” și a numit fenomenul „micronaționalizare”.

          Un întreprinzător se văita pe față, chiar dacă destul de voalat, că îi pleacă oamenii din firmă și se angajează la stat. În instituții sau întreprinderi de stat, nu la statul degeaba! Fug oamenii – am constatat în mult mai multe cazuri – după lefurile mai mari, în creștere, care apar la stat. În condițiile în care România începe să resimtă tot mai mult lipsa de forță de muncă și mai ales de personal calificat în tot mai multe domenii, a rămâne fără oameni în propria întreprindere e durere mare. Numai în județul Bacău am văzut deja zeci de asemenea cazuri.

          „Nu am avut mare nevoie de ajutor de la stat, dar avem nevoie de o atitudine pozitivă față de capitalul românesc – spune managerul de top despre care aminteam. Ar trebui să existe o empatie pentru românii care vor să dezvolte economia. Legea prevenției și start-up nation sunt importante pentru anumite categorii de firme, dar noi am mers pe principiul că, dacă nu te bazezi prea mult pe ajutoare de afară, ai succes. Dacă aștepți va fi greu“. Managerul ar fi dorit un progres mai rapid al programului de guvernare lansat de PSD în ianuarie și, în special, lansarea fondului suveran de investiții. Dar acum vede că e vorba, practic, de micro-naționalizare.

          Pe timpuri un banc lămurea de ce lupul nu poate avea carnet de șofer: pentru că s-ar uita după pietoni ca după oi! De 27 de ani constatăm, din realitate, nu din bancuri, cum politicienii văd în noi, în orice condiții, doar masă electorală. Acum din banul public își permit să promită lapte și miere, inclusiv sub forma de salarii mai mari. La un privat așa ceva nu poate veni decât din productivitate mai mare.

          76,64 % note peste 5(cinci), o medie apropiată cu cea națională

            Ieri dimineață s-a organizat prima probă scrisă la Bacalaureat, iar pe la prânz, Ministerul Educației a afișat și primele rezultate ale examenului de Evaluare Națională, conform calendarului de desfășurare.

            Probele scrise au fost susținute de absolvenții claselor a VIII-a săptămâna trecută. În Bacău din cei 4.679 de elevi prezenți (din 4.935 de înscriși), 3.586 au primit note peste 5 (cinci), ceea ce rezultă un procent de 76,64 %, aproape de media națională care este de 76,9%. Județele cu cele mai mari medii sunt: Brăila (92.4%), Cluj (90%), Prahova (87.6%) și Galați (85.5%), alături de municipiul București cu 89.3%. Contestațiile au putut fi depuse tot ieri, până la ora 20.00, iar rezultatele finale vor fi făcute publice pe 30 iunie.

            În conformitate cu prevederile metodologice, în urma evaluării lucrărilor contestate, nota inițială se poate modifica, după caz, prin creștere sau descreștere, prin nota acordată la contestații. Cu alte cuvinte, nota comisiei de contestații este finală, întrucât nu se mai aplică regula celor 0,5 puncte diferență între nota de la evaluarea inițială și cea de la contestații.

            16 medii de 10 (zece)

            Din cei 467 de candidați notați cu 10 pe linie la nivelul întregii țări, 16 sunt din județul nostru. Este vorba despre (în ordine alfabetică): Delia Balan, de la Școala Gimnazială „George Enescu” Moinești, Carmen Blănaru, de la Școala Gimnazială Sascut, Diana Botezatu, Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu” Comănești, Raluca Cîrlan-Petcu, Colegiul Național „Ferdinand I” Bacău, Ioana Crăciun, Școala Gimnazială „Scarlat Loghin” Dofteana, Ștefania Dorobăț, Colegiul Național „Ferdinand I” Bacău, Daria Drăgan, Colegiul Național „Dimitrie Cantemir” Onești, Ștefania Enache, Școala Gimnazială nr. 10 Bacău, Andrei Gava, Școala Gimnazială nr. 10 Bacău, Antonia Goriuc, de la Școala Gimnazială „Scarlat Loghin” Dofteana, Ioana Harapu, Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu” Comănești, Carina Ivu, Colegiul Național Pedagogic „Ștefan cel Mare” Bacău, Daria Lupașcu, Școala Gimnazială nr. 10 Bacău, Mara Postolache, Colegiul Național „Gh. Vrănceanu” Bacău, Elena Savin, Școala Gimnazială „Miron Costin” Bacău și Radu Ursache, Școala Gimnazială „Mihai Dragan” Bacău. Ei sunt urmați de alți 7 elevi care au mediile 9.95, și încă 8, cu media 9.92.

            Sub linie

            Sunt însă și aproape 1.100 de elevi care au note sub 5(cinci), dar care pot fi ceva mai norocoși, la admiterea in liceu, dacă își vor mai mări notele la contestații. Ultimele note pe județ sunt în general din mediul rural, din Gheorghe Doja, Blăgești, Răcăciuni, Pâncești sau Valea Seacă.

            Media generală obținută la Evaluarea Națională constituie unul dintre criteriile pentru admiterea în învățământul liceal de stat. Anul acesta, media de admitere în liceu este media ponderată între media generală la Evaluarea Națională (reprezentând 80%) și media generală de absolvire a claselor din gimnaziu (reprezentând 20%).

            Conform Calendarului admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2017 – 2018, admiterea în liceu se face în continuare prin repartizarea computerizată a absolvenţilor clasei a VIII-a, în funcție de media de admitere și de opțiunile înscrise în fișa de admitere. Repartizarea se face într-o singură etapă (12 iulie). Candidaţii care au participat şi au rămas nerepartizaţi în urma primei etape vor fi repartizaţi de către comisiile de admitere judeţene pe locurile rămase libere, în perioada de rezolvare a situaţiilor speciale (a doua etapă).

            Ungureni: Un bărbat care s-ar fi înecat în lacul Bibireşti, căutat de pompieri

              – acesta ar fi vrut să treacă înot lacul, dar nu a mai reuşit să ajungă pe malul celălalt – doi tineri au sărit după el, dar nu l-au mai găsit

              Salvatorii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bacău au început o nouă misiune de căutare a unei persoane care s-ar fi înecat în lacul Bibireşti, din comuna Ungureni.

              Este vorba despre un bărbat de 38 de ani, din localitate, care ar fi vrut să treacă înot lacul ca să ajungă pe celălalt mal şi de acolo la cireada de vaci pe care o păzea.

              Câţiva tineri l-au văzut de pe mal cum pe la mijlocul apei a ridicat mâinile, după care a dispărut.

              Doi dintre ei, mai curajoşi, au sărit imediat după el, au înotat până în acel loc, dar nu l-au mai putut salva.

              „Nu a strigat după ajutor, dar l-am văzut cum s-a dat în jos şi n-a mai ieşit. Am trecut eu imediat lacul, m-am întors pe direcţia unde era, dar nu l-am găsit”, povestea un martor.

              „A zis că trece pe partea cealaltă ca să se ducă la coada lacului. S-a băgat în apă, apoi am văzut că a dat de două ori din mâini şi a dispărut. Ne-am dus după el, dar nu era şi am anunţat imediat Poliţia”, spunea un alt tânăr. La faţa locului au ajuns militarii de la ISU Bacău care au început căutările.

              Acesta este al doilea caz de înec semnalat în ultimele trei zile. Sâmbătă seara, la Filipeşti, un băiat de 18 ani, s-a înecat în Siret. Trupul său a fost găsit astăzi.

              Consilieri pentru o zi

                Consiliul Județean Bacău a fost astăzi gazdă pentru un număr de 13 elevi, membri ai Consiliului Județean al Elevilor. Prezența în instituție a elevilor s-a datorat proiectului propus de aceștia, ”Membru al Consiliului Județean Bacău pentru o zi”. Pornind de la realitatea că o mare parte dintre elevii cu vârste cuprinse între 14-19 ani nu au cunoștințe despre aparatul administrativ din România, proiectul a propus diseminarea informațiilor printr-o metodă de învățare non-formală bazată pe conceptul de ”job-shadowing”.

                În acest fel elevii din clasele a X-a și a XI-a au avut posibilitatea ca pentru o zi să fie ”umbra” unei persoane care deține job-ul respectiv. Asta înseamnă că cei 13 elevi selectați în urma unui formular de aplicație au avut ocazia să vadă tot ce presupune activitatea în aparatul administrativ al instituției, de la tipul îndatoririlor din fișa postului respectivei persoane până la abilitățile necesare sau modul de operare al sarcinilor de serviciu.

                Participarea la ședința ordinară a Consiliului Județean a fost un bun moment pentru aceștia să vadă modul de lucru al consilierilor ca și modalitatea prin care o inițiativă în folosul comunității devine proiect de hotărâre, este dezbătută în plen, aprobată și transpusă în practică. ”Prin realizarea acestui proiect ne dorim să avem o imagine mai clară asupra rolului Consiliului Județean și a sferei lui de influență și cred că am putea chiar deprinde o serie de cunoștințe din domeniul administrativ care să conducă la o opțiune de orientare în carieră”, a precizat unul dintre membrii Consiliului Județean al Elevilor.

                ”Ne-am bucurat să vă avem alături de noi și sper că ziua de astăzi v-a convins că o carieră în domeniul administrativ este o provocare frumoasă iar gândul de a ști că lucrezi pentru semeni este o motivație suficientă. Sperăm să vă avem printre noi, ca și colegi, cât de curând”, a fost urarea președintelui Consiliului Județean Bacău, Sorin Brașoveanu.

                ”A fost o experiență interesantă și utilă. Eu, de pildă am ”lucrat” astăzi ca și consilier la cabinetul președintelui, am învățat multe lucruri noi și chiar am îndeplinit câteva sarcini din fișa postului (evident sub coordonarea consilierilor de la cabinet). M-am bucurat să văd că atât eu cât și colegii mei am fost foarte bine primiți iar instituția a dat dovadă de receptivitate. Sunt sigur că vor urma și alte acțiuni de acest fel, în parteneriat, Consiliul Județean al Elevilor și Consiliul Județean Bacău”, a afirmat Adrian Lăzărescu, președinte al Consiliului Județean al Elevilor.

                Filipeşti: Pompierii au găsit trupul tânărului înecat în Siret

                  Luni, în jurul orei 15.20, a fost găsit trupul tânărului de 18 ani, care s-a înecat în râul Siret, sâmbătă seară, în dreptul localităţii Hârleşti, din comuna Filipeşti.

                  A ieşit la suprafaţă la circa 40 – 50 de metri de locul indicat de martori ca fiind cel în care s-a înecat şi la doar zece metri de mal.

                  A fost căutat continuu de la sesizarea evenimentului, iar la această misiune pompierilor din Bacău li s-au alăturat duminică scafandrii de la ISU Covasna, iar luni a venit în sprijin un scafandru pompier de la ISU Vaslui.

                  Reamintim că, băiatul de 18 ani a mers sâmbătă seara la un grătar împreună cu mai mulţi prieteni şi după lăsarea întunericului au intrat în apă să se răcorească. Le-ar fi spus celorlalţi că ştie să înoate, doar că el nu a mai ieşit la mal. Când şi-au dat seama că a fost înghiţit de ape, ceilalţi tineri au alertat autorităţile.

                  Adolescentul învăţa la un liceu din Roman şi peste câteva zile urma să se întoarcă în oraş pentru că îşi găsise un job pe perioada vacanţei de vară.

                  Toate persoanele fizice atestate în prezent pentru funcția de administrator de bloc vor trebui să obțină un certificat de calificare profesională

                    Guvernul a aprobat în mai 2017 un Proiect de lege privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor, ce va urma să abroge cadrul legal actual constituit de Legea nr. 230/2007.

                    Documentul a ajuns recent în Parlament și a intrat efectiv în procedura obișnuită de legiferare, urmând să fie votat întâi de către senatori și apoi de către deputați. Iar important de precizat este că, de obicei, inițiativele legislative ale Executivului au șanse mari să treacă de votul parlamentarilor. Într-o asemenea eventualitate, singura aprobare de care va mai fi nevoie va fi cea a șefului statului.

                    După intrarea în vigoare a propunerii legislative, persoanele fizice care sunt atestate în momentul de față să fie administrator de bloc vor putea să-și păstreze funcția numai dacă vor obține un certificat de calificare profesională. Concret, administratorii vor avea la dispoziție o perioadă de 12 luni de la intrarea în vigoare a proiectului.

                    „Persoanele fizice atestate pentru funcția de administrator în conformitate cu prevederile Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, cu modificările și completările ulterioare, pot îndeplini funcția de administrator numai dacă, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, obțin certificate de calificare profesională care dovedesc calificarea profesională pentru a îndeplini ocupația de administrator, în conformitate cu prezenta lege”, este explicat în documentul ajuns recent la Senat.

                    Concret, administratorii vor avea nevoie neapărat de anumite acte pentru a deține această funcție, după cum urmează:

                    un atestat emis de primarul localității;
                    un certificat de calificare profesională obținut în conformitate cu legislația în vigoare privind formarea profesională a adulților;
                    cazierul judiciar care să ateste că persoana în cauză n-a suferit nicio condamnare, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru o infracțiune de natură economico-financiară;
                    dovada poliței de asigurare de răspundere civilă profesională.
                    „Certificatul de calificare profesională are drept scop certificarea calităților profesionale ale persoanelor care doresc să practice activitatea de administrare a imobilelor și se afișează, prin grija administratorului, la avizier, la data intrării în vigoare a contractului de administrare”, este subliniat în proiectul de lege.

                    Actualmente, Legea nr. 230/2007 prevede doar obligația administratorilor de a fi atestați de către primar, atestatul având drept scop „certificarea calităților profesionale ale persoanelor care doresc să practice activitatea de administrare a imobilelor la asociațiile de proprietari”. Cu alte cuvinte, acum nu există obligația obținerii unui certificat de calificare profesională.

                    Important! Desfășurarea de către persoanele fizice a activității de administrare a condominiilor fără îndeplinirea condițiilor legale (adică inclusiv fără deținerea atestatului și a certificatului de calificare profesională) va putea fi sancționată cu amenzi cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei.

                    Și PFA-urile vor putea fi administratori de bloc

                    Spre deosebire de legislația aflată în vigoare în prezent, proiectul ajuns recent în Parlament prevede posibilitatea ca persoanele fizice autorizate (PFA) să poată ocupa funcția de administrator de bloc.

                    „Administrarea condominiului poate fi realizată de către persoane fizice, persoane fizice autorizate sau persoane juridice specializate, autorizate conform legii. Activitatea de administrare include activități de administrare tehnică și întreținere a proprietății comune, de contabilitate și de casierie”, scrie în documentul amintit.

                    Actuala Lege a asociațiilor de proprietari stabilește că asociațiile de proprietari pot angaja persoane fizice atestate pentru funcția de administrator de imobile sau pot încheia un contract de administrare cu persoane juridice specializate și autorizate.

                    „Pentru activitatea de administrare care include activități de administrare tehnică, de contabilitate și casierie, asociația de proprietari poate angaja fie persoane fizice atestate pentru funcția de administrator de imobile, fie poate încheia contract de administrare cu persoane juridice specializate și autorizate, care au ca obiect de activitate numai domeniul asociațiilor de proprietari ori care au ca activitate principală administrarea imobilelor pe bază de tarife sau contract”, se arată în Legea nr. 230/2007.

                    O altă noutate inclusă în documentul ce va fi votat de parlamentari este posibilitatea de a angaja administratorii în baza unui contract de prestări servicii, nu doar în baza unui contract individual de muncă. Actualmente, singura opțiune este contractul individual de muncă.

                    avocat Marius Coltuc

                    Ziua Drapelului

                    Când orologiul Palatului Administrativ a bătut de ora 12.00, reprezentanții autorităților locale au ieșit în Piața Tricolorului pentru a asista la ceremonialul militar și religios organizat de garnizoana Bacău cu ocazia Zilei Drapelului. Valentin Ivancea, subprefectul județului Bacău, însoțit de înlocuitorul comandantului garnizoanei, cdor.dr. Petrică Havreșciuc, au primit onorul gărzii, au salutat drapelul de luptă și au trecut în revistă garda de onoare. Cdor. dr. Petrică Havreșciuc le-a vorbit celor prezenți despre semnificația tricolorului și a drapelului de luptă, iar subprefectul Valentin Ivancea a dat citire mesajului transmis de Carmen-Daniela Dan, ministrul Afacerilor Interne.

                    „Sărbătorirea Zilei Drapelului Național ne face să ne întoarcem, măcar pentru o clipă, sufletul și mintea de la tumultul cotidian al preocupărilor noastre, către teme și subiecte de esență pentru ceea ce înseamnă România, cum ar fi importanța simbolurilor și a tradițiilor naționale. Astăzi, avem ocazia să sărbătorim și să cinstim Drapelul Național, indiferent de reușita cuiva, performanța sau rezultatul vreunei competiții. Așa că, vă îndemn să vă bucurați de această zi, să arborați Drapelul Național acasă, la muncă și oriunde acest lucru este posibil și veți vedea că emoția pe care o vom simți este aceeași”, a citat subprefectul Valentin Icancea.

                    După luările de cuvânt a urmat primirea drapelului național al României, care, cu o seară înainte a fost sfințit de către preotul militar Ion Roncea și ținut în biserică. Garda purtătoare a drapelului a fost formată din militari ai Batalionului 630 Parașutiști “Smaranda Brăescu”.

                    Tricolorul a fost binecuvântat de un sobor de preoți, după care, reprezentanții autorităților locale au salutat și sărutat drapelul care a fost înălțat ulterior pe catargul din fața Palatului Administrativ.

                    Ceremonialul a avut loc pe acordurile Imnului Național al României, interpretat instrumental de Muzica Militară a garnizoanei Bacău și vocal, de sergent Rebeca Ciotloș.

                    Interpretarea fără cusur a fost aplaudată la scenă deschisă, iar manifestarea s-a încheiat cu prezentarea gărzii de onoare constituită din Garda drapelului de luptă, un pluton de cadre militare aparținând Bazei 95 Aeriană, un pluton de funcționari publici cu statut special aparținând Inspectoratului de Poliție Județean Bacău, un pluton de pompieri militari de la Inspectoratului pentru Situații de Urgență Bacău și un pluton de jandarmi de la Inspectoratul Județean de Jandarmi Bacău.

                    Pagina 1

                      „Cumințenia Pământului” la Festivalul Pietrarilor din Slănic Moldova

                      Meșterul pietrar Daniel Celmare și „opera” sa, copia fidelă după „Cumințenia Pământului” (Foto: Petru Done)

                      Două copii în mărime naturală după celebra operă a lui Constantin Brâncuși, „Cumințenia Pământului”, pentru care statul român a încercat, recent, preluarea prin licitație publică, au fost expuse de Daniel Celmare, meșter pietrar din Cireșoaia, la cea de a doua ediție a Festivalului Pietrarilor organizat la sfârșitul săptămânii trecute în stațiunea Slănic Moldova. Festivalul a deschis seria evenimentelor speciale pregătite de primăria orașului stațiune pentru vara și începutul toamnei 2017.

                      Cu adevărat cuminte, afișând o figură profund meditativă, chiar melancolică, fata întruchipată în piatră de Constantin Brâncuși a luat loc și în careul festivalului pietrarilor de pe Valea Slănicului. A fost adusă acolo în două variante identice, ambele reproduceri aproape fidele, în mărime naturală, ale operei sculptorului din Hobița, făcute de Daniel Celmare, un meșter încă tânăr, care lucrează piatră de circa 15 ani.

                      Meșterul a preluat meseria de la tatăl său, a mai perfecționat-o și o practică într-un atelier în care lucrează cu mai mulți tovarăși. E meserie transmisă, și la el, ca peste tot pe Valea Slănicului, din tată în fiu. De sculptură se ocupă ocazional. În general face material de construcții pentru case, pentru garduri, pentru placat socluri etc. „E o meserie dură – spune Daniel. Trebuie să aduci bolovani uriași din carieră, care vor trece prin multe etape de lucru până la finalizare”. Meșterul e mulțumit de ceea ce face, deși mulți dintre cei care practicau meseria au abandonat-o și au plecat la muncă în străinătate. Daniel crede că nici fiul său, acum băiat de 13 ani, nu va aborda meseria.

                      Lumea se schimbă, iar în Slănic au mai rămas doar vreo 40 – 50 de meșteri. Piața pietrei de construcție este foarte mare însă, iar cererile vin din toată țara. În Slănic mulți dintre meșteri au trecut și prin cursuri de calificare, prin proiectul „Întreprinderile sociale – o șansă pentru persoanele dezavantajate pe piața muncii”, aplicat de performerul băcăuan al proiectelor cu fonduri europene (zece la număr) Constantin Popa, prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Au fost, atunci, înființate două întreprinderi sociale, au fost create 15 locuri noi de muncă, iar 25 de cursanți au obținut diplome de calificare în meseriile de pavator și cioplitor în piatră, marmură și granit.

                      Cam tot ceea ce produc meșterii de pe Valea Slănicului a putut fi admirat la Festivalul pietrarilor. Între exponate am văzut și mici fragmente de basorelief și chiar limitatoare stradale. Dar imaginația meșterilor poate scoate din piatră seacă orice. Exponatele stăteau mândre lângă „trandafirii deșertului”, mari buchete de petale pietrificate aduse din Tunisia, pe care le-am văzut și pe lacul sărat Chott el Jerid, lângă Sahara, unde cresc natural, din nisip umed și saramură, sub puterea modelatoare a vântului.

                      „Festivalul – spunea primarul Gheorghe Baciu, inițiatorul manifestării – este gândit ca un suport pentru breasla pietrarilor care la noi există de peste o sută de ani. Acum 120 – 130 de ani s-au construit aici Cazinoul și Hotelul Racoviță, apoi alte și alte obiective, precum Mofeta, cu piatra din carierele slănicene. Și bunicul meu a fost pietrar, iar eu am crescut printre meșterii din Cireșoaia”.
                      Piatră în masivul muntos al Nemirei este cât vrei. E un fel de calcar cu proprietăți de granit, numai bună de modelat pentru placat construcții. Problema, acum, este ca meșterii să-și unească eforturile și să se avânte la lucrări mai mari. Tot la inițiativa primarului, în Slănic Moldova este pregătită lansarea unei Asociații profesionale a pietrarilor, care va ajuta meșterii locului să poată accesa lucrări de mai mare amploare, nu doar livrarea de materiale de construcții.

                      „Sperăm să dezvoltăm această activitate, pentru că sunt argumente sănătoase pentru promovarea pietrei și a produselor de piatră. Piatra este o resursă naturală, ecologică, iar la noi este piatră pentru mii de ani. Dar, piatra include multă manoperă. De aceea, ne dorim ca localnicii să aibă, astfel, locuri de muncă și toate drepturile care decurg de aici. Vrem să determinăm înființarea de ateliere de prelucrare a pietrei, în care să se lucreze în condiții de securitate a muncii și de protejare a mediului.”
                      Gheorghe Baciu, primarul orașului Slănic Moldova

                      Cât de departe mergem după „aliatul strategic”?

                      Povestea nu e nouă: doar aliatul e altul. În 1942 am mers alături de „aliatul” german până la Stalingrad și era să fim rași ca națiune de tăvălugul sovietic; după război am avut URSS-ul ca „aliat” și istoria a consemnat nenumărate excese cauzate de implicarea sovieticilor. Astăzi ne batem cu pumnul în piept că suntem „aliați strategici” ai SUA și tropăim belicos prin Afganistan după ce am dat o raită și prin Iraq, căutând nu se știe ce, că nu prea am găsit.

                      Întrebarea este cât de departe ne dorim să mergem alături de acest aliat? Pentru că, deocamdată îl urmăm peste tot și îi imităm politicile, chiar dacă acest lucru înseamnă pierderi materiale și umane pentru noi. Am intervenit în Afganistan, deși nu ne-a cerut acest lucru ONU iar NATO, oricât s-ar strădui unii să ne convingă, este doar o alianță defensivă, care ne obligă să intervenim atunci când o țară din alianță este atacată, nu să invadam o țară doar pentru că unii au anumite interese.

                      Dar să lăsăm Afganistanul. Vom merge alături de SUA la o eventuală invazie a Rusiei? De doi ani SUA și aliații săi aduc în estul Europei trupe și tehnică de luptă pentru a „contracara” agresiunea Rusiei, agresiune pe care o vedem doar pe canalele TV occidentale. Dacă dintr-o eroare sau dintr-un calcul se declanșează un conflict care este exploatat și NATO decide să invadeze Rusia, ce facem? Ne-am gândit vreo clipă?

                      Să zicem că poate nu izbucnește conflictul cu Rusia. Principalul aliat al SUA în Golf, Arabia Saudita, a dat un ultimatum unui stat independent-Qatar-cerându-i să rupă legăturile politice și economice cu alt stat (Iran) și să-și închidă televiziunea Al Jazeera, principalul post de știri în limba arabă din Orient. SUA nu doar că nu a atras atenția Arabiei Saudite că întrece măsura, dar o mai și sprijină. Și, totuși, „aliatul strategic” insistă de fiecare data pe libertatea presei ca o condiție principală pentru ca o țara să fie recunoscută ca democratică. În cazul de față, SUA nu are nici o tresărire că saudiții cer închiderea unui grup de televiziune dintr-o țară suverană. Cum nu au nici o tresărire nici cu privire la crimele de război comise de saudiți în Yemen, într-un război de care nu mai vorbește nimeni.

                      Dar, poate că nu ne privește pe noi situația din Qatar. Să admitem asta. Ce opinie vom avea în momentul în care SUA își vor muta armele nucleare de la baza din Turcia la noi în țara? Pentru că la Incirlik nu vor mai rămâne mult, turcii având alte idei referitoare la cooperarea militară. Noi, care nu am acceptat nici exercițiile militare comune cu țările Tratatului de la Varșovia, și nici ca URSS să-și amplaseze rachete nucleare pe teritoriul nostru, cum vom reacționa când aliații noștri strategici ne vor cere să le găzduim focoasele nucleare?

                      Prima ediție a Programului Ștefanian

                        Consiliul Județean Suceava și Muzeul Bucovinei organizează, în perioada 24 iunie-2 iulie 2017, prima ediție a “Programului Ștefanian”, care are ca principale direcții: punerea în valoare a patrimoniului cultural istoric construit în perioada domniei voievodului Ștefan cel Mare, dezvoltarea durabilă a turismului și creșterea interesului pentru restaurarea și protejarea monumentelor istorice.

                        Astfel, din acest proiect fac parte județele Suceava, Botoșani, Iași, Neamț, Bacău, Vaslui, Bistrița-Năsăud și Alba, precum și localitățile cu monumente ștefaniene din Republica Moldova și Ucraina. Manifestările au debutat sâmbătă, la cetatea de Scaun a Sucevei, cu o slujbă de pomenire a domnilor Moldovei şi au continuat duminică, 25 iunie, de la ora 17.00, când, la Cetatea de Scaun a Sucevei a avut loc ceremonia de primirea mesajelor ctitoriilor ştefaniene, din partea Consiliului Judeţean Bacău mesajul a fost prezentat de Sorin Braşoveanu, preşedinte al CJ.

                        În Bacău, seria de activităţi din proiectul “Ştefaniana” au debutat duminică, la Biserica “Precista”, ctitorie a lui Ştefan cel Mare, după slujba religioasă, reprezentanţi ai Muzeului de Istorie Bacău, Lăcrămioara Istina, şef secţie, şi dr. Anton Coşa, au vorbit celor prezenţi despre personalitatea Marelui Voievod, “atlet al creştinismului”, ctitor de ţară, apărător al graniţelor împotiva invadatorilor, dar mai ales despre ctitoriile rămase peste timp. “Anul acesta se împlinesc 560 de ani de la urcarea pe tron a domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt (1457), la acest program au fost invitate toate muzeele deţinătoare de edificii create de Ştefan cel Mare.

                        Noi, astăzi, ne-am gândit să ieşim din muzeu şi să venim chiar în lăcaşul construit de Marele Voievod. Această Biserică a fost sfinţită în 1491, aici este şi Curtea Domnească unde a locuit Alexandru, cel care îi urma la tron. Tot acest ansamblu de o importanţă istorică deosebită face parte din patrimoniul nostru cultural, pe care dorim să-l păstrăm şi să-l promovăm, să-l facem cunoscut copiilor şi tinerilor”, ne-a spus Lăcărmioara Istina, şef secţie Complexul Muzeal “Iulian antonescu”.

                        Fiecare participant la slujba religoasă a primit câte o cocardă cu fotografia lui Ştefan cel Mare, înconjurat de steagul tricolor, iar copiii au fost invitaţi şi susţinuţi să deseneze pe asfaltul aleilor de la Biserica Precista, alegându-şi ca subiecte scene din viaţa Voievodului Ştefan.

                        Romanul coloniei de pinguini în care ajungem mulți

                        Scriitorul băcăuan Petru Constantin Teodor și-a lansat duminică, 25 iunie, în fața unui numeros public prezent în sala de festivități a Filialei Bacău a Uniunii Armenilor din România, cel de al doilea roman pe care l-a tipărit, ca și pe cel dintâi („Fana sau Cartea Iubirii”), la Editura 24 ORE: „Colonia pinguinilo”. Despre noul roman, prefațat de Ion Holban, au vorbit editorul Adi Cristi și criticul literar Emilian Marcu.

                        Noua carte a lui Petru Constantin Teodor explorează comportamentul și filosofia de viață a unei categorii sociale mereu cu probleme, aceea a pensionarilor, asemănați unor pinguini. Chiar autorul a lămurit cum și-a construit romanul, dar în primul rând ideea care stă la baza narațiunii: el însuși a observat, într-o zi, un grup de persoane în vârstă care mergeau în grup pe stradă spre targetul lor, dar care aveau un mers și un comportament exact cu al păsărilor dintr-o colonie de pinguini pe care tocmai o vizitase cu puțin timp înainte, pe undeva prin Africa de Sud. A realizat imediat prezența în societatea umană a unei astfel de categorii distincte de oameni, pe care a dorit să-i cunoască mai bine în modul lor de a fi, de a se comporta, de a conviețui, motiv pentru care – a precizat autorul cărții – chiar s-a „infiltrat” într-un asemenea grup.

                        Cartea – au observat și cei care au vorbit despre ea – este, astfel, o veritabilă radiografie a unui segment din societatea umană, în carte personajele fiind practic reale, întruchipând tipologii întâlnire printre vecinii, cunoscuții și prietenii autorului, dar și ai noștri, ai cititorilor. El însuși, autorul, ar putea fi recunoscut în personajul Matei.

                        „Este foarte interesantă apropierea de aceste păsări, pinguinii, care își construiesc solitudinea în colectivitate – a observat Adi Cristi. Un comportament pe care îl au unii oameni, prin care nu-și neagă singurătățile, ba chiar trăiesc cu ele în colectivitate”.

                        Chiar unii dintre cititori este posibil să se recunoască tipologic și comportamental în unul sau altul dintre personaje. „În fond – a observat și Emilian Marcu – fiecare dintre noi avem propria noastră colonie a pinguinilor. Ceea ce a realizat autorul cărții este, însă, suma tuturor amintirilor, a tuturor trăirilor, pe care zilnic le include într-un scenariu, în sanctuarul în care se întâlnesc mereu pinguinii. Situându-și acțiunea între ficțiune și realitate, într-un sanctuar dintr-un oraș, care are darul de a aduna personaje ca într-o colonie a pinguinilor, Petru Constantin Teodor știe să deruleze filmic o serie de acțiuni pe ecranul amintirilor”. Cartea, spunea criticul literar, ar putea fi lesne chiar scenariul unui interesant film pe această temă.

                        Viitorul nu e în C

                        Învinsă cu 1-0 în manșa tur a barajului de promovare de Sănătatea Darabani, campioana județului Bacău, Viitorul Curița a pierdut sâmbătă, la Onești, și returul cu scorul de 4-3. În felul acesta, echipa antrenată de Costică Ene a ratat șansa de a accede, în premieră, în Liga a III-a

                        Bacăul pierde un nou „baraj” de promovare. Și, o dată cu acesta, posibilitatea de a-și mări numărul divizionarelor C, ajuns în această vară la pragul minim. Dupa retrogradarea Sport Clubului, toate speranțele pentru ca județul Bacău să aibă, în continuare, măcar două echipe în Liga a III-a se legau de Viitorul Curița. Învinsă în manșa tur a barajului de promovare, cu 1-0 de botoșănenii de la Sănătatea Darabani, Curița pornea cu prima șansă în returul programat sâmbătă, la Onești.

                        Numai că speranțele celor peste 1500 de suporteri care au populat tribunele stadionului „CSM” s-au dărâmat ca un castel de nisip. Echipa lui Costică Ene a fost învinsă și acasă, cu 4-3. Și asta după ce oaspeții au condus încă din minutul 10 cu scorul de 3-0, ca urmare a „triplei” realizate de Răzvan Cărăbuș în minutele 6, 9 si 10! „Am început dezastruos. Adversarii s-au dovedit mult mai pragmatici, în timp ce noi am avut nevoie de aproape jumătate de ceas pentru a ne reveni”, a admis antrenorul Curiței, Costică Ene. Come-back-ul gazdelor s-a materializat doar pe jumătate.

                        Prin reușita sa din min. 32, Socaciu a stabilit scorul pauzei (1-3), Irimia a înscris pentru 2-3 imediat după reluarea jocului, iar Corman a egalat în minutul 75. Curițenii aveau la dispoziție 15 minute pentru a mai marca două goluri și pentru a face un pas istoric pe scena eșalonului trei. Cele două goluri mult-așteptate nu au venit. A venit, în schimb, eliminarea injustă a lui Corman, pentru un al doilea „galben” la o fază care a stârnit furia gazdelor. „Jucătorul meu a fost faultat la 17 metri de poarta lor, însă arbitrul, în loc să dicteze lovitura liberă pentru noi, l-a sancționat pe Corman cu un avertisment pentru simulare. Cum era al doilea galben, a urmat cartonașul roșu. Acesta a fost doar un episod dintr-un lung șir de decizii luate împotriva noastră de brigada bucureșteană. Noi suntem o echipă mică, poate că am și deranjat, iar rezultatul s-a văzut”, a adaugat Ene.

                        Rezultatul, într-adevăr, s-a văzut. Și a fost în favoarea Darabaniului, Ghiorghiciuc înscriind în min. 82 golul victoriei pentru echipa antrenată de Radu Cașuba. Sănătatea Darabani promovează în C, Viitorul Curița continuă în Liga a IV-a, iar Bacăul rămâne cu o singură reprezentantă în eșalonul al treilea: Aerostar.

                        „Suntem dezamăgiți de faptul că am ratat barajul de promovare, dar nu descurajați. Sperăm ca aceșt eșec să ne facă mai puternici. Nu dezarmăm: la anul atacăm din nou promovarea în Liga a III-a, și sperăm ca atunci succesul să fie de partea noastră”
                        Costică Ene, antrenor Viitorul Curița

                        Revin „granzii”

                        Returul barajului de promovare în Liga a III-a a avut printre protagoniste câteva dintre echipele cu tradiție ale fotbalului românesc. Într-o atmosferă fantastică, de sorginte sud-americană, Petrolul 52 Ploiești a acces în eșalonul al treilea, la fel ca și Oțelul Galați (care a marcat golul promovării in min. 87), Farul Constanța sau „Alb-Negru” al Studenților Clujeni (fosta U Cluj).

                        Iată rezultatele returului, cu precizarea ca în paranteză au fost trecute scorurile înregistrate în tur: Petrolul 52 Ploiești- Dentaș Tărtărești 2-2 (3-0), Oțelul Galați- Unirea Mircești 2-0 (0-1), FC 2007 Gârceni- Victoria Traian 1-3 (0-4), Voința Săelele- CS Strehaia 8-0 (4-2), Farul Constanța- Pescărușul Sarichioi 1-0 (7-2), Lăpușul Târgu-Lăpuș – „Alb-Negru” al Studenților Clujeni 0-6 (0-8), Șoimii Lipova- Diosig Bihardioszeg 1-0 (6-1), Unirea Bascov- FC Avrig 1-3 (0-1), Voința Crevedia- Progresul Spartac 2-6 (3-0 la masa verde), Viitorul Ghimbav- Mureșul Rușii Munți 2-2 (2-0), Metalul Buzău- CS Amara 5-2 (4-0), Agricola Borcea- Dunărea Giurgiu 1-0 (2-2), ACS KSE Târgu-Secuiesc- Pro Mureșul Toplița 6-0 (3-0), Tractorul Cetate- Internațional Bălești 1-3 (1-2), AS Milcov- Viitorul Dăești 2-0 (0-0), Dumbrava Gâlgău-Almașului- Unirea 08 Tășnad 1-3 (1-2), Bucovina Rădăuți- ACS Dumitra 2-1 (0-0), Viitorul Curița- Sănătatea Darabani 3-4 (0-1), CSM Focșani 2007- Teiul Poiana Teiului 3-2 (1-2), Șurianu 1945 Sebeș- Viitorul Caransebeș 3-1 (2-1), ACS Ghiroda- Inter Petrila 3-1 (2-1).

                        ULTIMELE ȘTIRI