vineri, 19 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 2764

Cum salvezi o viață, în „Școala altfel” la „Octavian Voicu”

    Activitatea „Dacă sunt cunoscător şi mă implic, pot salva o viaţă”, desfăşurată pe 23 mai, în cadrul programului „Săptămâna altfel”, la Şcoala Gimnazială „Octavian Voicu” Bacău, face parte din proiectul „Incluziune socială prin servicii integrate la nivel comunitar”, cu sprijinul Organizaţiei UNICEF şi a avut scopul de a sensibiliza şi pregăti elevii participanţi pentru acordarea primului ajutor în diferite situaţii: înec cu bol alimentar, contuzii, răni superficiale, leşin, epistazis și altele.

    La nivelul şcolii proiectul este coordonat de directori, prof. Eugen Ionel Tarasă și prof. Dumitrașcu Coca , iar activitatea desfăşurată a fost proiectată, organizată şi coordonată de prof. Georgeta Ilcoş, prof. Daniela Fodor şi prof. Luiza Andrei.

    Cu sprijinul invitaţilor: o ambulanță și echipaj de la Crucea Roşie Bacău, asistent medical Cadar Mihaela din şcoală şi două asistente medicale din rândul părinţilor Daniela Burac și Daniela Tătaru, angajate a Spitalului Judeţean de Urgenţă Bacău, au fost făcute demonstaţii de acordare a primului ajutor în diverse situaţii ivite în timpul programului şcolar sau în afara lui.

    Au participat 64 de elevi din clasele I – VIII, 8 cadre didactice şi 10 părinţi. Cu toții au învăţat că poţi salva o viaţă dacă eşti informat şi deţii deprinderi de a acţiona atunci când situaţia o impune.

    Demersuri pentru înregistrarea produselor tradiționale românești

      Președintele Consiliului Județean Bacău, Sorin Brașoveanu, a participat astăzi, 25 mai 2017, la întâlnirea de lucru cu tema „Accelerarea demersurilor de înregistrare a noi produse tradiționale românești din județul Bacău, protejate la nivel European”, organizată de Direcția pentru Agricultură Județeană Bacău.

      La acest eveniment au fost prezenți subprefectul județului Bacău, Valentin Ivancea, consilier Secretar de Stat M.A.D.R., Ionuț George Diaconeasca, reprezentanții GAL- urilor și producătorii cu atestate de produse tradiționale din județul Bacău.

      S-au purtat discuții interactive între producatorii locali și specialiști din cadrul M.A.D.R., cu privire la demersurile de înregistrare a noilor produse românești protejate la nivel european.

      Percheziții într-un dosar de evaziune și spălare de bani. Suma ar ajunge la 30 de milioane de lei

        Polițiști de la DGPMB, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul București, pun în aplicare joi 17 mandate de percheziție domiciliară în Capitală și în județele Ilfov, Giurgiu, Brăila și Bacău, la locuințele și sediile sociale ale mai multor persoane fizice și juridice implicate în săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare a banilor în domeniul comerțului cu ridicata al materialului lemnos.

        Potrivit unui comunicat al DGPMB, transmis AGERPRES, prejudiciul cauzat bugetului de stat, estimat la acest moment, este de 13.000.000 lei, iar suma ce formează obiectul procesului de spălare a banilor este de aproximativ 30.000.000 de lei.

        Din probatoriul administrat au rezultat indicii temeinice că, în perioada 2008 — 2015, reprezentantul legal a două societăți comerciale cu sediile sociale în municipiul București a înregistrat achiziții fictive de europaleți și paleți industriali de la șapte societăți comerciale cu sediul în Capitală, prin aceste operațiuni urmărindu-se sustragerea de la plata TVA și a impozitului pe profit datorat bugetului de stat, arată sursa citată.

        În scopul disimulării provenienței ilicite a sumelor provenind din săvârșirea faptelor de evaziune fiscală, precizează comunicatul DGPMB, reprezentantul celor două societăți comerciale având ca obiect de activitate comerțul cu ridicata al materialului lemnos și a materialelor de construcție și echipamentelor sanitare a transferat în mod succesiv suma totală de aproximativ 30.000.000 lei, reprezentând contravaloarea achizițiilor fictive sus-menționate, în conturile celor 7 societăți comerciale cu comportament de tip ‘fantomă’, de unde sumele au fost retrase în numerar, în vederea restituirii dispunătorilor plăților.

        Investigațiile și activitățile cu caracter operativ au beneficiat de sprijinul de specialitate al Inspectoratului General al Poliției Române — Direcția Operațiuni Speciale, Unitatea Teritorială de Analiză a Informațiilor și al Direcției Generale Antifraudă Fiscală, se mai arată în comunicat.

        AGERPRES

        Aproape 90 de proprietari, somati sa-si strângă gunoaiele și să-și renoveze imobilele

          – in caz contrar ei risca majorarea de cinci ori a impozitelor

          Agentii locali din cadrul Compartimentului Protectia Mediului ai Poliției locale Bacău au demarat, incepand cu a doua jumatate a lunii martie, operatiunea de identificare a cladirilor si terenurilor neingrijite de pe raza municipiului Bacau, conform HCL nr.368/2016.

          In prima faza a activitatilor desfasurate, agentii locali identifica imobilul aflat intr-o stare de degradare evidenta sau terenul insalubru, urmatorul pas fiind identificarea si somarea proprietarului ca, in termenul fixat, acesta sa remedieze situatia.

          In cazul in care, proprietarul terenului sau cladirii nu a efectuat lucrarile de intretinere necesare, va fi incheiata o nota de constatare cu propunere de majorare a impozitului, in care va fi consemnata mentinerea terenului sau a imobilului, dupa caz, in categoria celor considerate ca fiind neingrijite.

          Pana in acest moment, agentii locali din cadrul Compartimentului Protectia Mediului au emis un numar de 87 somatii si note de constatare, activitatea fiind in continua in desfasurare.

          „Școala altfel” la “Al. I. Cuza”

            Ieri, 24.05.2017, elevii clasei a V-a C de la Scoala Gimnaziala “Al. I. Cuza”, in cadrul programului “Scoala Altfel”, au avut parte de o lectie speciala, cu o tematica de interes pentru ei: Initiere in tehnica fotografica. Captivati de explicatiile utile oferite cu amabilitate de domnul Razvan Bibire si de domnul Marius Fundulea, elevii au aflat mai multe lucruri despre aparatul de fotografiat (modul de functionare, accesoriile unui aparat de fotografiat, expunerea, lumina in fotografie, etc)

            Dupa interesul si bucuria pe care le-am observat la fiecare dintre elevi, pot spune ca, dupa intalnirea de ieri, acestia privesc cu alti ochi fotografia si isi doresc sa stapaneasca mai bine aparatul de fotografiat , sa foloseasca toate setarile din meniu pentru a realiza fotografii cat mai bune.

            “Activitatea de astazi mi s-a parut interesanta, educativa si amuzanta”. a declarat Ioana M., eleva in clasa a V-a C

            “Am aflat lucruri noi: cum sa respiram pentru a iesi bine in poze, cum sa alegem lumina atunci cand vrem sa realizam o fotografie clara, cum sa fotografiem ca un profesionist.” Andreea S., eleva in aceeasi clasa.

            Profesor diriginte, Narcisa Bejan

            Restricții de circulație de Ziua Eroilor

              În această zi, poliţiştii băcăuani vor acţiona pentru siguranţa cetăţenilor care vor participa la ceremonialul militar şi religios ce va avea loc la Cimitirul Central din Bacău, cu ocazia Zilei Eroilor.

              Astfel, în vederea asigurării fluenţei şi siguranţei traficului rutier, în zona de desfăşurare a festivităţilor, începând cu ora 11.30 se va închide circulaţia pe Calea Mărăşeşti, tronsonul cuprins între intersecţia cu străzile Letea şi Garofiţei şi intersecţia cu străzile Spiru Haret şi Erou Ciprian Pintea.

              De asemenea, începând cu orele 14.00, la Monumentul Eroilor Neamului din comuna Sarata, va avea loc un ceremonial militar şi religios, sens în care poliţiştii vor fi la datorie şi în această zonă.

              Le recomandăm conducătorilor auto care tranzitează zonele de desfăşurare a manifestărilor publice să ruleze cu prudentă şi să respecte indicaţiile poliţiştilor în trafic.

              Băcăuanii mănâncă cireșe de Vrancea

                – cireșele de mai sunt pe terminate n de luna viitoare, pe tarabe apar cireșele de iunie – se estimează că acestea vor fi puțin mai scumpe n copacii afectați de zăpada din luna aprilie au rămas cu puține fructe, iar comercianții vor specula lipsa cireșelor de pe piață și vor crește puțin prețul

                O scurtă trece în revistă a tarabelor cu cireșe prezente în Piața Centrală arată că prețurile sunt accesibile pentru pofticioși.

                Prețul unui kilogram de cireșe variază între 8 și 12 lei, iar pe etichete sunt trecute frecvent ca zonă de proveniență municipiul Focșani sau județul Vrancea.

                Am făcut o primă oprire la taraba Mihaelei Cantaragiu, comerciant din Bacău, care vinde cireșe în piață de câțiva ani. Marfa adusă de la Focșani se vinde cu 10 lei kilogramul. Vânzătorii nu vor să spună cu cât cumpără kg de fructe. Cireșele sunt roșii, lucioase și te fac să te oprești din drum. Gustul însă nu mai este cel al copilăriei. Multe fructe îți lasă impresia că au fost culese prea devreme, iar gustul este fad. Răspunsul vine imediat: sunt cireșe românești!

                „Avem un colaborator în Focșani și mereu aducem cireșe de la el. Cred că prețul este accesibil pentru toată lumea, iar marfa este proaspătă și de calitate. Comparativ cu anul trecut am vândut cam aceeași cantitate de fructe. Cireșe de mai vor mai fi la vânzare maxim două săptămâni, după care le așteptăm pe cele de iunie”, declară Mihaela Cantaragiu, comerciant.

                Puțin mai încolo, pe o altă tarabă, zăresc o movilă de cireșe grena. Sunt alt soi, mai cărnoase și mai colorate, numai bune de mâncat. Cireșele par a fi de proveniență străină, cel mai probabil Grecia.

                Vânzătorul este însă sfios și bate în retragere când este întrebat despre marfă. Prețul este 12 lei, iar grămada este mai mică.

                Nici comercianții nu își mai permit să aducă marfă de import, pentru că este scumpă și riscă să rămână cu fructele pe tarabă. Lumea se oprește în loc, se uită, cântărește din priviri și dacă cumpără o fac în cantități mici, „de poftă”.

                Cei cărora li se par piperate prețutile la cireșe, se pot orienta către căpșuni. Prețul acestora porneste în general de la 8 lei. Și sunt mult mai dulci, mai parfumate și nici nu trebuie să le arunci sâmburii.

                Prima dezbatere profesională în Bacău asupra valențelor activității de cenzor

                Filiala Bacău a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) a pus în dezbatere pentru membrii săi, în programul de perfecționare profesională continuă, pentru prima oară o temă care vizează activitatea cenzorilor din societățile comerciale și cooperatiste. Tema dezbaterii a fost „Activitatea cenzorilor – între reglementarea legală și profesională”. La deschiderea dezbaterii au fost invitați, alături de președintele filialei, Marcel Bulinschi, și de directorul executiv al acesteia, Constantin Păstrăv, directorul Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bacău, Gheorghiță Patrichi, și auditorul de calitate al filialei, Liliana Puiu.

                „Cred că am fost inspirați pentru alegerea acestei teme de dezbatere – a opinat, pentru ziarul Deșteptarea, Marcel Bulinschi. Am în vedere că nu am mai abordat tema până acum, dar și că misiunea cenzorilor este o problemă foarte importantă pentru activitatea experților contabili”.

                Gheorghiță Patrichi a făcut referiri la definiția noțiunilor de cenzor și cenzorat și la prevederile legale care permit experților contabili să includă în activitatea lor și activitatea de cenzorat, reglementată în primul rând de Legea societăților comerciale și de Legea cooperației. De asemenea, Liliana Puiu a readus în atenție prevederile Standardului profesional nr. 23 al profesiei contabile, care reglementează activitatea de cenzor în societățile comerciale.

                „Cenzoratul – a opinat Marcel Bulinschi în cadrul dezbaterii – cred că ar trebui efectuat numai de profesioniști contabili. Am găsit, din păcate, chiar și acționari ai unor societăți comerciale care exercitau această sarcină. Dar nu e corect, iar noi avem destui profesioniști disponibili”.

                În dezbatere s-a atras, de asemenea, atenția asupra incompatibilității în mandatul de cenzor, dar și asupra calității acestei activități, asupra căreia trebuie să vegheze permanent experții contabili, mai ales că și cenzoratul este o activitate râvnită și chiar supusă mediului concurențial.

                Participanții la dezbatere au avut, la final, posibilitatea de afla amănunte și despre modul în care se pot feri de atacurile cibernetice, activitatea lor implicând în mare măsură folosirea calculatorului, dar și a internetului. Despre astfel de posibilități le-a vorbit directorul unei firme specializate din Bacău, Eugen Popa.

                Credincioși doar cu numele

                Declarativ, românii se declară a fi un popor extrem de religios; spre deosebire de cehi, francezi, britanici sau scandiavi, care spun, când sunt întrebați că nu prea se duc la biserică, românii declară mereu că sunt cu credința în sânge și că tot ceea ce fac este sub semnul religiozității.

                Două teme mari au concentrat atenția credincioșilor în ultima vreme: problematica avortului și cea a căsătoriilor. S-au făcut marșuri, s-au inițiat petiții, s-au depus inițiative legislative. Totuși, acestea două sunt cele mai mari probleme care afectează societatea românească?

                Țara nu poate merge înainte pentru că avem avorturi și pentru că s-ar putea să avem persoane de același sex care se căsătoresc? Dar România e pe locul cinci în lume la consumul de alcool, are probleme mari cu copiii abandonați la naștere, peste 80.000 de copii au cel puțin un părinte plecat în străinătate, peste jumătate din copiii din țară trăiesc sub pragul sărăciei, peste 12 la sută dintre copiii din mediul rural se culcă, seara, flămânzi. Țara noastră e în topul țărilor afectate de bolile cu transmisie sexuală, abandonul școlar a ajuns la aproape 20 la sută.

                Asta ca să amintim doar de câteva dintre problemele cele mai presante. E creștinește să-ți abandonezi copilul? Să bei până nu mai poți și să-ți bați soția, eventual, s-o omori? Doar că sărăcia, analfabetismul, alcoolismul nu sunt teme mainstream, nu agită spiritele, ba chiar sunt considerate a fi firești într-o societate care consideră că acestea sunt consecințe ale leneviei și că oamenii harnici și credincioși nu pot fi afectați de aceste lucruri.

                Firește, e mult mai ușor din punct de vedere psihologic să explici că flămânzii sunt pedepsiți de Doamne-Doamne pentru cine știe ce vină decât să accepți că unii se îmbogățesc nejustificat, furând de la cei care nu se pot apăra. E mai ușor să mobilizezi mulțimea să protesteze contra avortului decât să explici că la avort se ajunge pentru că îi ameninți cu focurile Iadului dacă apelează la metode de contracepție.

                E mult mai „cool” să protestezi contra căsătoriilor gay decât să accepți că problema s-ar putea rezolva simplu dacă s-ar accepta instituția parteneriatului civil. Dar, vai, parteneriat civil înseamnă și că persoane de sex diferit și-ar putea uni destinele fără să mai fie neapărat căsătorite, și aici e deja altă mâncare de pește. Până la urmă, problemele care agită spiritele se pot rezolva foarte ușor dacă există voință; societatea s-ar putea apleca, astfel, asupra problemelor cu adevărat importante. Doar că nu cred că se dorește rezolvarea problemelor, ci menținerea unei stări de încordare socială.

                Pagina 1

                  Guralivii

                  „La ăștia-i ca la nebuni”, afirma, zilele trecute, un fost vecin de-al meu, referindu-se la ceea ce se întâmplă în Guvern. „Unul trage la dreapta, celălalt la stânga”, sunt și nu sunt împreună, explica bărbatul. M-am gândit la vorbele lui și mi-am dat seama că senzația de situație schizoidă nu e lipsită de temei. Pentru el, guvernarea e așa cum se vede la televizor. E cea în care ministrul Daea declară că fermierii sunt sprijiniți, apoi premierul Grindeanu îl mustră, indirect, pe Daea că nu a redus birocrația în direcția obținerii subvențiilor.

                  Cea în care Olguța Vasilescu promite creșterea nivelului de trai, apoi amenință că instituțiile vor fi nevoite să reducă numărul angajaților. Aceasta e realitatea pe care o percepe omul simplu, care nu citește rapoartele și analizele economiștilor. Din acestea reiese că, după zece ani de la integrare, PIB-ul a crescut cu 63 la sută, a crescut și puterea de cumpărare deși mai puțin, cu 20 la sută, a scăzut inflația, există creștere economică etc.

                  Putem spune, fără să exagerăm, că România a făcut progrese și că lucrurile merg în direcția bună. S-a accentuat sărăcia la periferia societății, însă avem mai puțini săraci și mai mulți români în clasa de mijloc, a crescut numărul întreprinderilor individuale și familiale, mai exact a celor care au prins curaj și și-au luat soarta în mâini. Se putea și mai bine, se putea face mai mult, dar nu e așa de rău cum pare a fi când privești ce se întâmplă la vârf.

                  Afirmațiile contradictorii, graba, inconsecvența dau impresia că e dezordine în Guvern, că totul se face la întâmplare, că deciziile se iau pe loc, pe principiul „las că vedem atunci”. Cam guralivi miniștrii noștri, iar asta mă miră. În primul rând, pentru că PSD era renumit pentru disciplina internă. În al doilea rând, pentru că un ministru e obligat să fie disciplinat și responsabil și când ia decizii, și când face declarații în fața microfoanelor și a națiunii.

                  Paul Cotîrleț și-a depus oficial candidatura pentru funcția de primar al Moineștiului

                    Candidatul PSD la funcția de primar al municpiului Moinești, Paul Cotîrleț, și-a depus, zilele trecute, dosarul la Biroul Electoral.

                    Împreună cu el au fost ministrul Consultării Publice și a Dialogului Social, Gabriel Petrea, deputații de Bacău Claudiu Ilișanu și Costel-Neculai Dunava, vicepreședintele Consiliului Județean, Silviu Ionel Pravăț, consilierul județean Cucerescu Ion, președintele TSD Bacău, Codrin Costan Vasile și, nu în ultimul rând, de tatăl său, medicul Adrian Cotîrleț.

                    „Cred că, după nouă ani, a venit momentul unei schimbări pentru orașul nostru. Din păcate, realitatea ne arată că Moineștiul este un oraș părăsit, tinerii și nu numai migrând către alte localități sau țări în căutarea unui loc de muncă. Orașul nu beneficiază de o infrastructură adecvată, multe cartiere neavând nici măcar sisteme de canalizare și alimentare cu apă potabilă. Nu mai vorbesc de totala lipsă a locațiilor în care moineștenii își pot petrece timpul liber” – spune tânărul candidat.

                    „Prin programul meu de guvernare locală îmi propun să susțin mediul de afaceri și să îmi dau tot interesul pentru atragerea de noi investitori. Astfel se vor putea crea noi locuri de muncă bine plătite. Vreau ca tinerii să se întoarcă acasă, lângă familie, lângă părinții lor ce au mare nevoie de ei. Nu în ultimul rând, îmi doresc să rezolv problema infrastructurii (asfaltarea străzilor, canalizare, alimentare cu apă) accesând diferitele programe de finanțare naționale sau apelând la fondurile europene.

                    Cetățenii municipiului Moinești își vor putea petrece timpul liber și vor putea practica diferite sporturi în baza multi-sportivă ce va fi construită în locul actualului stadion și la ștrandul din zona Lucăcești, un obiectiv uitat de actuala administrație, ce va fi reamenajat complet în timpul mandatului meu de primar”.

                    Ce-și propune Paul Cotîrleț

                    – Crearea de noi locuri de muncă și susținerea mediului de afaceri
                    – Modernizarea infrastructurii prin asfaltarea tuturor străzilor și prin introducerea sistemelor de canalizare și alimentare cu apă acolo unde acestea lipsesc
                    – Reabilitarea hotelului, clădirea fanion a orașului ce a devenit un deziderat a oricărui cetățean
                    – Construcția unui complex multisportiv
                    – Reamenajarea ștrandului din zona Lucăcești, obiect ce se află într-o stare avansată de degradare
                    – Unități școlare de tip „After School”
                    – Transparența decizională

                    „Spun cu toată sinceritatea și certitudinea că acest oraș are nevoie de un nou început, de o cu totul altă conducere care să aducă Moineștiul acolo unde îi este locul.”

                    Paul Cotîrleț
                    candidat PSD pentru Primăria Moinești

                    Cin’ se pune cu „csmeul” Bako?

                    CSȘM Bacău și-a lansat noua mascotă, care are rolul de a mări numărul de simpatizanți ai clubului și, totodată, de a-i înfricoșa pe adversari

                    E simpatic. Simpatic, dar și înfricoșător. Se poate? Se poate. Simpatic cu proprii suporteri, înfricoșător cu adversarii: acesta este „identikit”-ul noii mascote a Clubului Sportiv Știința Municipal Bacău, „csmeul” Bako. Prezentată publicului băcăuan sâmbăta trecută, cu ocazia meciului de handbal masculin CSȘM – CSU Târgoviște, mascota a purtat noroc încă de la început clubului polisportiv finanțat de Primărie.

                    „În săptămâna în care «csmeul» Bako a intrat în viața clubului, am avut marea satisfacție a unor rezultate de excepție, în frunte cu cele trei medalii cucerite la Europenele de Lupte pentru juniori mici de la Belgrad. Prin urmare, a fost de bun augur”, a punctat directorul CSȘM Bacău, Adrian Gavriliu.

                    Purtând un nume ce face trimitere la…izvoarele Bacăului, Bako este un zmeu devenit, în virtutea unui joc de cuvinte, „csmeu”. „Intenționăm să schimbăm numele clubului din CS Știința Municipal în Clubul Sportiv Municipal pentru a evita confuzia cu CS Știința; în unele rânduri, până și corespondența a nimerit greșit. Pe scurt, vom fi CSM, iar sportivii noștri vor fi «csmei» sau, în cazul juniorilor, «csmeișori».

                    Dorim să consolidăm identitatea clubului, iar crearea csmeului Bako, dar și a unui imn oficial al clubului, interpretat de Valy Stoleru Band, reprezintă primele etape ale acestui proiect de re-branding”, a declarat directorul Gavriliu. Confecționat la comanda CSȘM Bacău, de Teatrul „Țăndărică” din București, „csmeul” Bako și-a stabilit domiciliul la baza sportivă „Constantin Anghelache” (Letea), noul sediu al clubului finanțat de municipalitate. Bako va fi însă alături de sportivii CSȘM la toate manifestările sportive din Bacău, indiferent de locație.

                    Cu atât mai mult cu cât, începând de anul acesta, clubul polisportiv înființat în 2010, are și câteva secții noi: volei, oină, sporturi ecvestre și gimnastică. Adversarii au, deci, un motiv în plus pentru a se îngrijora. La urma- urmei, cine s-ar putea pune cu „csmeul” Bako?

                    Alege cariera de economist și vino la Facultatea de Științe Economice a Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău

                      Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău oferă programe de studii universitare de licenţă atractive şi în acord cu cerinţele pieţei forţei de muncă, fiind, de asemenea, o prezenţă activă şi dinamică în sistemul academic naţional şi în viaţa economică şi socială.

                      Astfel, luna mai a acestui an a fost plină de evenimente. În data de 13 mai 2017, la sediul facultăţii, s-a desfăşurat etapa regională a Concursului pe teme economice „Ion Ionescu de la Brad”, manifestare organizată de Universitatea „Vasile Alecsandri”din Bacău în colaborare cu cinci licee din judeţele: Neamţ, Vrancea, Vaslui, Bacău, Harghita şi care s-a adresat elevilor de liceu. În perioada 18-19 mai 2017, cadre didactice ale facultăţii au participat, în calitate de membri ai comisiilor de evaluare, la Concursul Târgul Firmelor de Exerciţiu „Viitorul începe astăzi”, ediţia a V-a, manifestare organizată de Colegiul Economic „Ion Ghica” Bacău. De asemenea, facultatea a fost gazda mai multor grupuri de cadre didactice şi liceeni, interesaţi de oferta educaţională.

                      În perioada 10 – 24 iulie 2017, Facultatea de Ştiinţe Economice îşi va deschide porţile pentru absolvenţii de liceu care doresc să îmbrăţişeze cariera de economist. Liceenii care optează pentru unul dintre programele de licenţă ale facultăţii pot, ulterior, continua studiile de masterat în aceeaşi instituţie. Toate programele de studii de licenţă şi masterat oferite de Facultatea de Ştiinţe Economice sunt acreditate.

                      Absolvenţii de liceu pot alege dintre următoarele programe de studii: Administrarea afacerilor, Contabilitate şi informatică de gestiune, Marketing.
                      După absolvirea programului de studii universitare de licenţă Administrarea afacerilor se vor putea practica meserii precum: Administrator societate comercială, Agent de dezvoltare, Analist cumpărări / Consultant furnizori, Consilier economic, Director comercial, Inspector economist în management, Manager proiect, Manager resurse umane, Şef agenţie comercială.

                      Absolvenţii programului de studii universitare de licenţă Contabilitate şi informatică de gestiune vor putea practica fie profesii liberale: Expert contabil, Auditor financiar, Consultant fiscal, Evaluator, Lichidator; fie vor putea avea calitatea de angajat în unităţi private şi instituţii publice, respectiv: Economist în gestiunea economică, Auditor intern, Cenzor, Controlor de gestiune, Inspector antifraudă fiscală, Analist preţuri / costuri, Administrator baze de date, Administrator / Ofiţer / Analist credite, Consilier / Inspector financiar-bancar.
                      După finalizarea programului de studii universitare de licenţă Marketing, absolvenţii vor putea avea meserii precum: Specialist marketing, Specialist în relaţii publice, Manager de produs, Brand manager, Copywriter publicitate cu studii superioare, Consilier vânzări asigurări, Consilier economist în comerţ şi marketing, Organizator târguri şi expoziţii, Cercetător economist în marketing.

                      „Am satisfacţia că întreg colectivul de cadre didactice al Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii «Vasile Alecsandri» din Bacău a reuşit să cultive studenţilor noştri domenii de excelenţă în meseria de economist.”
                      Prof. univ. dr. Ovidiu Leonard Turcu, Decanul Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău.

                      Mesaje studenți

                      „Mă bucur foarte mult că urmez cursurile Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii «Vasile Alecsandri» din Bacău. În anii de studii, consider că mi-am descoperit şi dezvoltat anumite abilităţi în domeniul afacerilor, iar ceea ce am învăţat se datorează profesorilor mei care întotdeauna au dat dovadă de disponibilitate şi înţelegere.” (Claudia Bejan – studentă, programul de studii Administrarea afacerilor, anul II)

                      „Sunt student al Facultăţii de Ştiinţe Economice a Universităţii «Vasile Alecsandri» din Bacău începând cu anul 2014. Pe parcursul întregii perioade de studenţie am întâlnit cadre didactice care s-au implicat în dezvoltarea mea ca viitor specialist în domeniu şi care au reuşit să îşi pună, într-un mod favorabil, amprenta asupra caracterului meu.” (Ştefănuţ Iulian Buhuş – student, programul de studii Contabilitate şi informatică de gestiune, anul III)

                      „Sunt studentă la Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii «Vasile Alecsandri» din Bacău şi sunt bucuroasă că am luat decizia corectă venind să studiez aici. Recomand cu sinceritate şi altora să opteze pentru această facultate. Eu, în momentul de faţă, sunt membru în Senatul Universităţii şi în Consiliul Facultătii, sunt voluntar în cadrul Ligii Studenţeşti, primesc bursă şi am şansa de a pleca prin programul Erasmus+ la o universitate din Franţa.” (Maria Magdalena Gavriloaia – studentă, programul de studii Marketing, anul II)

                      Mesajele absolvenților

                      „Am absolvit atât studiile universitare de licenţă, cât şi pe cele de masterat la Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii «Vasile Alecsandri» din Bacău. Cât timp am fost student şi masterand al facultăţii am beneficiat de îndrumarea unui grup de cadre didactice dedicate şi implicate în pregătirea profesională a studenţilor, fapt ce m-a ajutat foarte mult în dezvoltarea carierei mele.” (Economist Claudiu Rupii, Şef serviciu gestiune resurse umane şi financiare, Direcţia Judeţeană de Statistică Bacău)

                      „Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii «Vasile Alecsandri» din Bacău mi-a deschis drumul în viaţă contribuind la dezvoltarea mea profesională şi personală. Absolventă a studiilor de licenţă şi masterat ale acestei facultăţi, am ales ca perfecţionarea ulterioară (gradul II, gradul I) să o realizez tot în cadrul Universităţii «Vasile Alecsandri» din Bacău. Facultatea de Ştiinţe Economice, Universitatea «Vasile Alecsandri» din Bacău, în general, reprezintă locul devenirii şi perfecţionării mele, unde am întâlnit modele, profesori, colegi, prieteni, oameni minunaţi.” (Economist Cornelia Voicu, Profesor Colegiul Economic „Ion Ghica” Bacău)

                      „Alege Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii «Vasile Alecsandri» din Bacău! Aici vei găsi un colectiv de profesionişti dornici să te ghideze spre o carieră de succes. Vă spun din proprie experienţă.” (Economist Anamaria Durac, Şef agenţie bancară)

                      Elevii de la Școala „Spiru Haret”, în activități artistice, ecologice și sportive

                        În această săptămână, și la Școala Gimnazială „Spiru Haret” este în plină desfășurare programul „Săptămâna altfel”, ediția din acest an fiind dedicată în general activităților artistice, ecologice și sportive.

                        În rândul activităților, profesorii de la „Haret” au ales să efectueze mai multe vizite, la Baza Aeriană, la Pompieri, la hipodromul din Hemeiuș, vizite la diferite fabrici din oraș, vizionări de filme, desene pe asfalt, activități ecologice de genul plantării de flori în curtea școlii.

                        Tot în această perioadă vor avea loc și diverse concursuri, unul dintre ele fiind „Cel mai bun cititor, povestitor”. Anul acesta nu lipsesc nici excursiile, cadrele didactice alegând obiective interesante cum ar fi Vulcanii Noroioși, Mânăstirea Bistrița și Pasul Tihuța. „Este o perioadă în care se crează o altfel de legătură între elevi și profesori”, a menționat prof. Gabriela Veliche, director adjunct al Școlii Gimnaziale „Spiru Haret” Bacău.

                        Mai importantă a fost, însă, declarația pe care a făcut-o directoarea școlii cu privire la ziua de 1 Iunie:

                        „Nu mi se pare deloc înțelept că s-a dat liber de 1 iunie, pentru că elevii noștri și-ar fi dorit să vină la școală pentru alte tipuri de activități. Chiar copiii au întrebat dacă pot veni la școală de 1 Iunie. Noi de obicei de Ziua Copilului nu făceam ore, dar țineam un alt fel de activități astfel încât să simtă că e ziua lor. Le plăcea foarte mult. Deci, copiii nu s-au bucurat deloc că li s-a dat liber.”
                        Prof. Gabriela Veliche, director adjunct al Școlii Gimnaziale „Spiru Haret”

                        Agăș, comuna care iese pe bani europeni din calea intemperiilor

                        La al treilea mandat de primar, Doru Merlușcă, medic veterinar de meserie, dă impresia că are situația comunei Agăș sub control. Experiența politică și administrativă își spune cuvântul și se vede asta inclusiv prin siguranța cu care edilul răspunde la orice întrebare. În Consiliul Local, partidul său, PSD, deține grosul mandatelor, deci sprijinul e asigurat. Grijile primarului se duc mai ales către drumurile comunei, către rețelele de apă și canalizare, către posibile intemperii catastrofale, cum pe acolo au mai fost și în alți ani.

                        – Despre comuna Agăș am auzit multe, domnule primar. Dar de multe ori am auzit de inundații, de catastrofe naturale. Mulți acuză și aici tăierea abuzivă de păduri ca fiind o cauză a lor. Suntem, însă, în 2017. Cum se mai poate vorbi astăzi de comuna Agăș?
                        – O putem privi și altfel. Desigur, a fost o perioadă în care tăierea abuzivă de păduri era la ordinea zilei. Dar, a fost un episod trecător, nefericit. De inundații, însă, se pare că nu am scăpat. Și anul trecut a fost un val. Până nu se va duce la îndeplinire proiectul mare de finanțare de lucrări din fonduri externe, nu facem mare lucru pe Râul Trotuș. Ceea ce facem noi, ca primărie, e prea puțin. Cu utilajele pe care le avem putem face doar lucrări mici, care nu sunt suficiente la amploarea fenomenelor.

                        – Dar comuna s-a mai dezvoltat, s-a înviorat, arată altfel decât acum 10-15 ani.
                        – Cu siguranță. Eu am venit la primărie în 2008, după inundațiile grave din anul 2005, după care nu a mai rămas în picioare nici un pod. Aproximativ 40% din populația comunei locuiește pe malul stâng al Trotușului, iar peste apă se trecea ca în 1916, pe poduri improvizate din bârne. Am reușit să facem, însă, patru poduri mari, cu investiții serioase pe fonduri nerambursabile.

                        – Discutăm aceste aspecte și pentru că de zece ani România este o țară din Uniunea Europeană, în care condițiile de viață sunt mereu sub lupă. Dumneavoastră personal vă simțiți european? Dar comuna? Există aici o mentalitate de european?
                        – Există, dar mai sunt și decepții, nu neapărat din vina noastră, ci din a altora din Europa cu care ne așezăm la masă. Noi suntem la masă, dar ceva mai în spate sau mai într-un colț. Părerea mea este, însă, că nu avem cale de întoarcere. Cât o mai ține și europolitismul acesta.

                        – Vă referiți, desigur, mai ales la condițiile actuale, în care lumea parcă se cam zburlește. Dar parcă nu ar fi bine să ne îndepărtăm de Europa.
                        – Nu, nu ar fi. În cine să mai găsim un sprijin?

                        – Domnule primar, Agăș este o comună de munte. Într-o zonă superbă. Are comuna de aici o înfățișare europeană? Occidentalii vin la noi și caută ineditul, sub forma arhaicului. Și au ce vedea! Dar semne de civilizație sunt? Apă curentă, canalizare, selectarea deșeurilor etc. Pentru că într-o precizare din presă se spunea că „în Agăș, cu 66 de apartamente, este alimentare cu apă pe numai 4 km, dar pe o rețea improprie, deoarece captarea apei s-a făcut din Pârâul Agăș fără să existe o stație de filtrare și de tratare a apei”.
                        – E adevărat, apa era captată din acel pârâu. Acum sunt puțuri forate, dar canalizarea nu e terminată. Avem un proiect depus pentru aproape trei milioane de euro. Așteptăm vizita la acest proiect și sperăm ca totul să fie în regulă, mai ales cu infringementul care e acum pe apă și canal. Apa e o prioritate, mai mare decât drumurile. Pentru deșeuri, avem colectare cu firma Romprest, colaborare de care eu sunt mulțumit.

                        – Dar oamenii ce spun? Vor servicii civilizate? Oamenii cum văd astfel de proiecte, astfel de semne de civilitate? Pentru că în unele comune lumea nu prea se abonează la așa de servicii.
                        – Când pornești la drum cu astfel de proiecte, începi cu a aduna semnături de la populația vizată. Conform acestora, ar fi lume interesată. Dar să vedem chiar atunci când rețelele vor fi gata, să vedem cât va fi metrul cub de apă, pentru că omul de la munte nu a fost învățat niciodată să plătească și apa. Eu cred, însă, că vor fi și cereri pentru apă. Chiar anul trecut, aici, la munte, ne-am confruntat cu o mare secetă. Majoritatea puțurilor până în zece metri au rămas secate. Cine a avut posibilități a săpat până la 20 de metri. Și s-ar putea ca prin toamnă să ne confruntăm din nou cu seceta. Or, comuna e mare, are peste 5.600 de locuitori. E o comună grea. Are circa 21.000 ha, aproape 100 km de drumuri comunale și locale și este împrăștiată pe mai mulți afluenți ai Trotușului. Nu e comasată. O mare problemă încă mai avem cu perimetrele de securitate, fiind foarte multe locuri înguste. Inclusiv la puțurile de captare a apei.

                        – Apropo de drumuri. Mai lucrați la ele? Cum e drumul spre Coșnea, că tare se mergea greu pe acolo?
                        – Lucrăm pe acel drum, dar am reușit să asfaltăm doar o parte. Drumul spre Coșnea are aproape 25 km, dar și acolo am depus, prin GAL (Grupul de Acțiune Locală Valea Trotușului), un proiect pentru apărarea drumului din calea torenților. De câte ori vine apa Șulței, rupe din drum. Și nu este nici un program pentru a asfalta 20 km, ci mult mai puțin. În comună, am lucrat doar vreo 22 km din 100, dar avem depuse și alte proiecte. De bani tot avem nevoie, din bugetul local mai puțin putem suporta.

                        – Cam câți bani europeni ați adus până acum în comună?
                        – Aproape 7,5 milioane de euro. Iar din alte proiecte sperăm la încă zece milioane.
                        Petru Done

                        Agăș

                        Comuna Agăș are opt sate: Agăș, Beleghet, Coșnea, Cotumba, Diaconești, Goioasa, Preluci și Șulța. Se află la extremitatea de vest a județului, în zona montană de la limita cu Harghita, pe Valea trotușului, între munții Ciucului și munții Tarcăului, la o distanță de 80 km față de municipiul Bacău.
                        Cea mai veche consemnare a vreunei localități din această zonă s-a făcut pe 25 martie 1757, despre schitul Cotumba, când starețul mănăstirii Pahomie a scris zapisul de mână pentru vânzarea a 55 de prăjini, curătură de arat. Prin cartea de danie din 20 iulie 1770, prin care Andrei și Toader Neculai dau schitului Cotumba partea lor din moșia Surdu (actualmente satul Hangănești, comuna Brusturoasa). În 1783 s-a întocmit un zapis prin care Lazăr Sabău, cu soția sa, Măriuța, dăruiesc schitului Cotumba 30 de prăjini de arat la Gura Leorzii și o falcie de loc de fân la Gura Șugurei. În 1777, în mai 24, prin porunca boierilor Divanului Moldovei către Sandu, spătar de Comănești, se cere să se facă hotarele moșiei Cotumba. Comuna a apărut în 1893, prin separarea satelor Cotumba, Agăș, Șulța și Goiasa de comuna Brusturoasa și făcea parte din plaiul Muntelui al județului Bacău. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Comănești a aceluiași județ, având în compunere satele Agăș, Beleghetu, Cotumba, Goioasa, Scurzeni, Preluci, Simbrea și Sulța și din cătunul Diaconești. În 1931 mai multe sate s-au separat formând comuna Goioasa, iar comuna Agăș a rămas cu satele Agăș, Beleghet, Cotumba, Simbrea și Sulța.
                        În 1950, comunele Agăș și Goioasa au trecut la raionul Moinești. În 1968, ele au revenit la județul Bacău (reînființat), iar comuna Goioasa a fost desființată, satele ei fiind transferate la comuna Agăș; tot atunci, satul Simbrea s-a desființat și a fost înglobat în satul Agăș.

                        Lansare de carte pe scena Teatrului Municipal Bacovia

                        Autoarea a dedicat această carte mamei ei, Valeria/foto: Ramona Ionescu

                        – prof. Cornelia Ichim – Pompiliu a lansat volumul “Jean Marais nu plânge niciodată” – autoarea spune că este o carte despre dorul de acasă şi forţa iubirii – criticii spun că volumul este o pledoarie împotriva uitării

                        Cum literatura şi teatrul nu merg decât în armonie, organizatorii acestui eveniment nu puteau alege un loc mai potrivit pentru lansarea volumului “Jean Marais nu plânge niciodată”, al autoarei prof. Cornelia Ichim-Pompiliu, decât scena Teatrului Municipal Bacovia. La finele săptămânii trecute, sala de spectacol s-a umplut de invitaţi, oameni de carte, elevi şi cadre didactice de la Şcoala “Ion Creangă”, acolo unde prof. Cornelia Ichim-Pompiliu scrie în cartea vieţii elevilor. Autoarea volumului “Jean Marais nu plânge niciodată” s-a născut pe 29 iulie 1957, în Vatra Dornei. Este absolventă a Facultăţii de Filologie a Universităţii “Al.I.Cuza” Iaşi, finalizată cu atestat pentru cercetare şi învăţământ superior. Prof. Cornelia Ichim-Pompiliu scrie proză de la 11 ani, debutând cu schiţe în revista “Cutezătorii” (1973), iar editorial cu volumul “Cazarmă cu naratori”. De asemenea, a mai încredinţat tiparului eseul “Textul narativ. Structură şi receptare” (2009), romanul “Peştele din oglindă” (2010) şi cartea de proză scurtă “Repetiţie generală cu apocalipsă” (2013).

                        O carte scrisă pentru cititori

                        Moderatorul evenimentului a fost actorul Bogdan Matei, care, după o trecere în revistă a volumului semnat de Cornelia Ichim-Pompiliu, i-a chemat în scenă pe autoare şi invitaţii acesteia: Grigore Codrescu, Cornel Galben, Viorel Savin, Petre Isachi, Cecilia Moldovan şi Daniel Nicolescu. Fiecare în parte a vorbit despre volumul “Jean Marais nu plânge niciodată”, pentru ca mesajul final să fie unic, un îndemn la citit cartea.

                        “Cornelia Ichim-Pompiliu are un condei extraordinar de interesant, scrie adânc şi foarte adevărat. Cartea îţi transmite o anume nostalgie, iar titlul ei nu este deloc întâmplător. Am trăit cu toţii într-o societate dictatorială, dar eram mult mai legaţi, mai prieteni şi mult mai cinstiţi unul faţă de celălalt. Per total este o carte foarte frumoasă care în subtext spune lucruri foarte adevărate”, declară Viorel Savin.

                        “De regulă, editorul stă în umbră. Ceea ce pot să vă spun este că am fost cucerit de la primele pagini. A ieşit o carte atipică, unică în felul ei. Şi cum cartea a fost scrisă pentru cititori şi nu pentru critici, vă las pe dumneavoastră să descoperiţi frumosul”, declară Cornel Galben.

                        “E un roman politic de excepţie, important nu prin ceea ce spune, ci prin ceea ce nu spune. Autoarea radiografiază condiţia prezentului. Aceste stafii ale trecutului colindă încă prezentul. Cornelia este foarte dură în ceea ce priveşte transfigurarea ei şi cred că lucrarea de faţă este o pledoarie împotriva uitării. Admirabilă scriitura şi cred că dimensiunea unui scriitor o dă stilul”, declară Petre Isachi.

                        Copleşită de aprecierile făcute de persoanele avizate, Cornelia Ichim-Pompiliu le-a mărturisit celor prezenţi că îi place şi acum să se joace, iar “vinovat” de aceste trăiri se face chiar soţul ei, Dan Pompiliu.

                        “Să ştiţi că scriind cartea şi rescriind-o am descoperit lucruri pe care nu le ştiam despre mine. Am descoperit că m-am schimbat foarte puţin. Am rămas cu aceleaşi bucurii şi idiosincrazii, am rămas cu aceeaşi sete nestăvilită de libertate. Îmi plac aceleaşi lucruri şi îmi displac aceleaşi lucruri”, declară Cornelia Ichim-Pompiliu.

                        Cartea a fost scrisă pe acorduri de pian, pentru că aşa a ştiut Dan Pompiliu să-şi încurajeze soţia atunci când aceasta credea că nu o va scoate la capăt cu scrisul. Momentele sensibile ce au urmat lansării de carte s-au consumat între prieteni, iar colegii de la Şcoala Gimnazială “Ion Creangă” i-au dăruit Corneliei Ichim-Pompiliu un tort sub forma unei invitații la eveniment.

                        Seara s-a încheiat cu o şedinţă de autografe întreruptă adesea de îmbrăţişări, felicitări şi flori.

                        Garaje pentru oamenii străzii

                          Nicolaie Ionescu spune că tânărul fără adăpost este periculos/foto: Ramona Ionescu

                          – un garaj nefolosit, confiscat de o bancă din Bacău, a devenit casă pentru oamenii străzii

                          Locatarii blocului nr. 23 de pe strada Mioriţei trag un semnal de alarmă cu privire la situaţia oamenilor străzii, care, adesea îşi găsesc adăpost în scările de bloc, în garajele abandonate sau chiar în spaţiile verzi amenajate de proprietari, în spatele blocului.

                          Nicolaie Ionescu, proprietarul unui apartament în blocul nr. 23, reclamă faptul că un tânăr de aproximativ 25 de ani, fără adăpost, şi-a făcut culcuş în spatele imobilului amintit, sub cupola unui garaj neterminat. Prezenţa tânărului fără adăpost în garajul cu pricina nu este agreată de locatari pentru că acesta consumă alcool, îşi face nevoile tot acolo şi asupra lui planează suspiciunea că se droghează.

                          “Tânărul arată dezgustător! Este nespălat, cu barbă, prost îmbrăcat şi mereu îl poţi vedea cu punga de aurolac în mâini, având un comportament ca atare. Am sesizat inlusiv primăria cu privire la acest caz, întrucât consider că este de competenţa administraţiei. Solicit rezolvarea acestei probleme grave deoarece, cred că acest tânăr reprezintă un pericol. Îl văd în postura unui atacator şi de ce nu, a unui criminal în serie! Beat şi drogat, poate ataca oricând pe cineva!”, declară Nicolaie Ionescu.

                          Acesta precizează că în garajul neterminat, aflat acum sub sechestru, omul străzii tot cară saltele şi plăpumi adunate de pe la tomberon şi bea împreună cu semeni de-ai lui. În garaj domneşte mizeria, iar mirosul este de nesuportat. Cei care locuiesc în zonă au cărat la tomberon lucrurile şi gunoaiele boschetarului, însă, nimic nu-l face pe acesta să părăsească garajul aflat în spatele blocului nr. 23. Oamenilor le este frică de el, pentru că nu ştiu ce reacţii poate avea tânărul cu mintea tulbure de alcool şi aurolac.

                          Tenis/ Trofeul Municipiului Bacău: Greu cu străinii

                          Ziua de ieri nu a fost una prielnică tenismenilor români la Trofeul Municipiului Bacău. Primul a cedat băcăuanul Dragoș Ignat. Intrat pe tabloul principal de simplu din postura de lucky-looser, Ignat a cedat cu 2-6, 6-3, 3-6 întâlnirea din turul inaugural cu elvețianul Adrian Bodmer.

                          Nici colegul de club al lui Ignat, Alexandru Manole, nu a fost mai norocos, în ciuda faptului că a jucat de la egal la egal cu favoritul 4, argentinianul Facundo Mena. După un prim set câștigat de sud-american cu 6-3, Alex a condus în actul secund cu 4-0 și 5-4, însă adversarul a avut un come-back notabil, impunându-se în final cu 7-5.

                          Cel mai bine clasat jucător român prezent la turneul dotat cu premii în valoare de 25.000 dolari plus ospitalitate de la Bacău, Petru-Alexandru Luncanu a capotat și el în primul tur, fiind eliminat cu 6-0, 6-3 de spaniolul Carlos Herrera Gomez. Rezultate negative au mai înregistrat Călin Manda (învins cu 6-3, 6-4 de favoritul nr.2, francezul Gianni Mina), Tudor Giușcă, (2-6, 2-6 cu spaniolul Carlos Vega Hernandez) și Edris Fetișleam (4-6, 3-6 cu belgianul Julien Dubail). De astăzi, însă, se anunță probleme pentru toată lumea, jucători români, jucători străini și organizatori deopotrivă; începe ploaia!

                          Sub semnul Înălțării

                          Ultimul simfonic al lunii mai se desfășoară la 40 de zile de la Paști, sub semnul unei mari sărbători, Înălțarea Domnului. Programul serii se deschide cu Imperialul beethovenian în interpretarea pianistului rus Denis Ivanov, care a studiat pianul la Conservatorul Rimski Korsakov din orașul natal, St. Petersburg și s-a perfecționat în Germania, la Dresda cu S. Perticaroli și Léa Yoanna Adam. A concertat cu orchestre din România, Austria, Germania sau Italia și a obținut nenumărate premii, fiind la rândul său, directorul artistic al Concursului Internațional Music Masters Inteprètes.

                          Dirijor apreciat pe scenele țării și în Bacău, Petronius Negrescu a ales o lucrare compusă de Serghei Rahmaninov în anul 1940, Dansurile simfonice op.45. Cariera lui Petronius Negrescu se axează pe dirijat. Este binecunoscut pentru reușitele sale concerte de jazz. Doctor în muzică, este conferențiar universitar și predă la Facultatea de Muzică din Târgu Mureș.

                          Un muzician dăruit cu talent care, de ani buni dirijează și Concertul elevilor de la Colegiul Național de Artă George Apostu. În acest an, Concertul de concerte va avea loc vineri și la Sala Ateneu vor evolua: Gora-Gioacăș Serafim cls. a II- a, Iorga Bogdan cls. a VII-a, vioară, prof. Potop Lenuța, Tanasă Ramina cls. a V-a, Hușanu Cristian cls. a VIII-a, vioară, prof. Cel -Mare Viola, Butnaru Raris cls. a V- a, violoncel, prof. Stan Codrin, Gazi Florina cls. a V-a, violă, prof. Pușcalău Irina, Coman Iohan cls. a IX- a, vioară, prof. Iordachita Mircea, Cojan Rebecca cls. a XI- a, pian, prof. Pascu Angela, Margină Bianca cls. a V- a, Nemțanu Vanessa cls. a V- a, vioară, prof. Pîndaru Silvia, Rusu-Donighevici Emilian cls.a V-a, oboi, prof. Gora-Gioacăș Mihaela, Ghinea Ștefana-Gabriela cls. a VII-a, Tanasă Daria-Anastasia cls. a X-a, flaut, prof. Timilie Andreea. În program, lucrări de: A. Vivaldi, Pugnani Krysler, Charles Dancla, O. Rieding, W.A.Mozart, Maurice Ravel, J. B. Accolay, J. Haydn, T. Albinoni, C. Stamitz, G. Briccialdi.

                          Ozana Kalmuski Zarea