Asociaţia Pasionaţilor de Fotografie Bacău, recent înfiinţată, condusă de Adrian Măcincă, din care fac parte peste 40 de persoane de toate vârstele, a organizat prima expoziţie itinerantă de fotografie. Inedita acţiune a fost deschisă publicului sâmbătă, 24 iunie, de Sânzâiene, în Parcul Cancicov, lângă locul de joacă pentru copii.

Au fost expuse peste 80 de fotografii, color şi alb-negru, realizate în diferite tehnici, dominând cadrele cu peisaje, portrete dar şi interesante compoziţii. „Este prima expoziţie dintr-un proiect care a plecat de la ideea de a construi o comunitate a pasionaţilor de fotografie în Bacău, iar această expoziţie este încununarea muncii şi succesului de care se bucură fotografia în rândul oamenilor şi, mai ales, în rândul tinerilor şi copiilor. După cum vedeţi, exoziţia noastră se bucură de interes din partea publicului, ceea ce ne dă încredere să continuăm”, ne-a declarat la vernisaj Adrian Măcincă, coordonatorul asociaţiei.

Fiecare expozant a prezentat spre jurizare trei-patru cadre, astfel că pe „simezele” improvizate şi-au făcut loc fotografii interesante, diverse, multe dintre ele relevând talent, pasiune, imaginaţie şi dragoste pentru minunatul aparat al cărui principiu de funcţionare a fost inventat încă de pe vremea lui Leonardo da Vinci, de care nu ne mai putem despărţi, devenind un simplu accesoriu la îndemâna oricărei persoane pasionată de fotografie.

1 de 13

Un grup de romani bacauani, ghidati de dorinta de a ajuta conationalii din Cosenza, a reusit, dupa nenumarate provocari, sa implice autoritatile italiene intr-un parteneriat pentru a oferi sprijinul comun comunitatii romanesti din Cosenza.

Joi 22 iunie 2017, la ora 17.00,la Cosenza in regiunea Calabria, in strada Pasquale Galluppi nr.73 a fost inaugurat sediul nou si independent al Asociatiei Comunitatea Romanilor din Calabria “DACIA”.

Asociatia DACIA a fost infiintata din 2012 si a desfasurat activitatile de voluntariat in parteneriat cu asociatia italiana ACLI Cosenza, in sediile acesteia, asociatie care ne-a gazduit si ne-a ajutat sa crestem si sa ne dezvoltam pentru a putea oferi servicii de orientare si consiliere adresate cetatenilor romani prezenti pe teritoriul cosentin.
Acuma ca am crescut, am decis ca este momentul sa avem casa noastra, precum cea a copiilor care au crescut si au fost sustinuti de parinti sa porneasca catre independenta lor.

Dupa traditionalul bun venit in casa noua cu paine si sare a fost taiata pamblica inaugurala de catre Gabriela Mocanu – Presedinta a Asociatiei Dacia si sustinatorii nostri dl. D’Alessandro Felice, Consilier Provincial la Provincia Cosenza si Primar al comunei Rovito (CS), Giovanni Cucunato – director al Centrului de Ocupare a fortei de munca Cosenza.

Dupa acest moment oficial au avut loc o serie de discutii coordonate de dna. Ana-Maria Nica – Vicepresedinta a Asociatiei DACIA si invitati pe tema problemelor intampinate de romanii din zona Cosenza, au fost prezentate statistici si date prelucrate de autoritatile provinciale cu privire la numarul romanilor, serviciile de care beneficiaza si numarul estimat de romani care nu sunt inscrisi in registrele autoritatilor sau care lucreaza fara forme legale.

La discutiile a participat si dl. Vincenzo Tamburi, Consilier Provincial la Provincia Cosenza si seful Comisiei Provinciale pentru politici sociale, a pietei muncii, imigratie si incluziune sociala si Primar al comunei San Basile (CS).

Discutiile au avut rolul de a prezenta nu doar cifre si statistici cu privire la numarul romanilor din Cosenza ci si de a sublinia importanta Asociatiei Dacia in acest proces de integrare pe piata fortei de munca europeana, in contextul realitatii cosentine si gasirea de solutii concrete pentru sprijinirea comunitatii romanesti in pastrarea si promovarea identitatii culturale si spirituale.

Inaugurarea sediului Asociatiei Dacia are loc intr-un context romanesc deosebit, ziua de 24 iunie fiind sarbatorita la nivel international ca Ziua Universala a Iei Romanesti, eveniment promovat in strategia nationala prin Ministerul pentru Romanii de Pretutindeni, ca actiune in promovarea si conservarea traditiei, culturii si valorilor romanesti in strainatate.

Gabriela Mocanu

1 de 6

Timp de cinci zile, băcăuanii se vor putea ruga unuia dintre cei mai cunoscuţi şi cinstiţi sfinţi din cuprinsul ţării. Racla cu moaştele sfântului Grigorie Decapolitul de la mănăstirea Bistriţa-Vâlcea vor fi aduse în pelerinaj, pentru prima oară în Moldova, la biserica «Sf. Apostoli» din Parcul Cancicov, duminică, 25 iunie, orele 17.00, cu ocazia resfinţirii altarului.

Acestea vor rămâne la Bacău până joi, 29 iunie. «Cunoscând spiritualitatea şi evlavia băcăuanilor, am făcut demersuri la forurile bisericeşti superioare, la Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Varsanufie al Râmnicului, pentru a aduce la Bacău racla ce adăposteşte moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul. Aici, la biserica „Sf. Apostoli” din Parcul Cancicov, se va desfăşura un program liturgic special, în perioada 25 – 29 iunie, la care sunt aşteptaţi să participe credincioşii băcăuani”, a declarat ÎPS Arhiepiscop Ioachim.

La rândul său, preotul Constantin Abageru, parohul bisericii „Sf. Apostoli”, crede că acest eveniment este unul de referinţă în istoria sfântului locaş. ”Cu certitudine, aducerea moaştelor Sfântului Grigorie Decapolitul este cel mai important eveniment din istoria acestei biserici, care va fi sfinţită de ierarhul nostru, fiind totodată pentru prima oară când aceste odoare sfinte sunt aduse în Moldova.

Va fi o bucurie nu doar pentru credincioşii noştri, ci şi pentru toţi cei care ne sunt alături în activitatea preoţească”, a spus preotul Abageru, făcând referire la personalul medical care a susţinut activităţile şi proiectele acestei biserici.

”Să nu uităm că biserica noastră a fost construită în 1934 din iniţiativa administratorului spitalului; Constantin Burchi, ajutat de personalul care activa atunci.

Acum, deşi are o enorie mică, acest sfânt locaş este susţinut de personalul Spitalului Judeţean de Urgenţă Bacău. De altfel, colaborarea noastră cu conducerea acestei instituţii este extraordinară”, a mai menţionat parohul de la ”Sf. Apostoli„.

Ca urmare a numeroaselor demersuri întreprinse de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) din ultima săptămână, în vederea rezolvării problemelor generate de art.18 din Legea nr.7/ 2017 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în curs, conform căruia indicele de corecție prevăzut de art.170 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice – cu modificările și completările ulterioare, este de 1,14 până la data de 30 iunie 2017 și de 1,05 începând cu 1 iulie 2017, a fost aprobată propunerea conform căruia indicele de corecție determinat este de 1,14 pe parcursul întregului an 2017.

S-a propus acest amendament ca urmare a problemelor pe care le întâmpinau cadrele didactice care, conform Legii Educației 1/2010, nu se pot pensiona în cursul anului școlar, situație sesizată de FSLI. ”Coborârea indicelui de corecție la 1,05 începând cu 1 iulie 2017 ar fi condus la pierderea unor sume consistente pentru cei care se pensionau după această dată, respectiv acei 9% ca diferență. Acum, menținerea indicelui de corecție la această valoare de 1, 14 pe parcursul întregului an va determina menținerea valorii punctului de pensie așa cum este prevăzută în Programul de Guvernare, respectiv în OUG 2/2017”, a explicat și prof. Adrian George Purcaru (foto), liderul filialei Bacău a FSLI.

În aceste condiții, ținînd cont de aceste modificări legislative, printr-o lege ce urmează să fie promulgată zilele acestea de Klaus Iohannis, președintele României, profesorii nu mai trebuie să depună cereri de pensionare în timpul anului școlar. Totodată, cadrele didactice care urmează să se pensioneze începând cu 1 septembrie 2017 (dată la care se încheie oficial anul școlar în curs) își vor putea efectua integral și concediu de odihnă care li se cuvine pentru anul școlar 2016 – 2017. ”În acest fel dispare și problema diminuării cuantumului idemnizației de concediu de odihnă aferent anului școlar în curs, ca urmare a încetării contractului de muncă în timpul anului școlar”, a mai explicat liderul Sindicatului Liber din Învățământ Bacău.

Câți profesori au depus deja cereri pe noile modificări legislative la Inspectoratul Școlar Județean Bacău, aflați în ediția noastră de luni.

FSC! FSC! FSC! Baloane, vuvuzela, pancarte. Bucuria revederii, în care energia și nerăbdarea tinereții s-a amestecat cu duioșia senectuții. „La mulți ani, FSC!”
De la Policlinica Veche, prin fața Primăriei Bacău și a Prefecturii, până la Ateneu, străzile au răsunat de strigăte, sâmbătă, cât a ținut parada Fundației de Sprijin Comunitar (FSC), care a sărbătorit împlinirea a 20 de ani de la înființare.
Copii și vârstnici care sunt sprijiniți de FSC, liceeni care fac voluntariat, angajați ai organizației, parteneri, între care primarii din Colonești, Găiceana, Motoșeni și Ronnie Buhr, din Elveția, au mărșăluit prin centrul orașului până la Filarmonica „Mihail Jora”, care a găzduit evenimentul.

Sub deviza „Împreună putem face mai mult”, festivitatea a început cu un mic spectacol de dans modern susținut de voluntari, care a însuflețit și mai tare atmosfera.
„Vă salut pe toți și vă mulțumesc că sunteți aici! E așa o bucurie să vă revăd!” a exclamat Gabriela Achihăi, președinta FSC. Ea a vorbit despre primii ani ai fundației: cum a început, cine a început această poveste de succes care se numește FSC și cine a rămas alături de FSC.

Despre faptul că ea însăși a avut alte planuri în viață, pasionată fiind de electronică, dar i-a întâlnit pe medicii din Marea Britanie cărora le-a fost translator și, „de la rugămiuntea de a-i ajuta o zi, am rămas o viață!” Voluntari englezi care îi ajutau pe bătrâni, îi tratau, îi pansau, le spălau șosetele… De la ei a învățat ce înseamnă „să faci bine lucrurile, să ai compasiune față de oameni și să depășești limitele atribuțiilor.”

„Respectăm trecutul, modelăm viitorul!”

După doi ani, Gabriela Achihăi a pus bazele unei fundații românești care a încercat să meargă pe aceeași cale, a compasiunii. Gabriela Achihăi i-a evocat pe primii oameni care i-au fost alături: Doina Roșu, care a acceptat să fie membru fondator în 1997, și dr. Tudor Roșu, care acum trăiește în străinătate. „Eram trei oameni la început!”.
Apoi, Ileana Tudoran, director DSP, dr. Ștefan Ciobanu, care, azi, veghează FSC din cer, Relief Fund for Romania, care este și în prezent alături de FSC, și Florin Fânaru, Ioan Damian, Stelian Bejan, Delia Andrieș, membri ai Comitetului Director. „Numai cu ei alături am reușit să aducem lucrurile la nivelul la care suntem în prezent!”

Oaspeții speciali ai FSC au fost rugați să urce pe scenă pentru a împărtăși din experiența trăită alături de fundație, prima fiind Doina Roșu, prezentă la începuturile acestei istorii. Ea a mărturist impresii despre prima întânire cu medicii din Anglia, despre copiii talentați „dintr-un colț de județ” (Clubul Educațional Panu-Stănișești) și minunatul așezământ „Satul Seniorilor Milly”.

Doina Roșu a primit „Diploma de recunoștință” din partea FSC, la fel ca următorii prieteni ai fundației: Instituția Prefectului, reprezentată de Sorin Ailenei, Consiliul Județean, prin vicepreședintele Silviu Pravăț, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) și Dana Țîțaru, director general, primarii Valentin Mârzac – Colonești, Ștefan Abdula – Găiceana și Corneliu Ghelase – Motoșeni.

Prieteni de cursă lungă…

S-a vorbit mult, la această sărbătoare, despre vechii prieteni ai FSC și suporterii de cursă. Unul dintre aceștia este Elena Plăcintă, fondator al Grădiniței „Agricola”, cea care „a făcut alfabetizare în Casa Pistruiatul cu copiii străzii” și i-a învățat tainele calculatorului. Pe scenă, în fața sutelor de invitați, Elena Plăcintă a mărturist: „Și eu sunt sărbătorită astăzi pentru că în urmă cu 20 de ani am ieșit la pensie și am intrat ca voluntar la Casa Pistruiatul!”

Următoarea diplomă de recunoștință a fost acordată cotidianului Deșteptarea „pentru 20 de ani de reflectare profesionistă a activității FSC”. Foarte emoționată, am spus câteva cuvinte despre acest parteneriat și despre faptul că, fiind parte a comunității băcăuane, noi promovăm, zi de zi, faptele bune astfel încât acestea să devină un model pentru celelalte instituții și organizații.

Dumitru Popa, fost secretar al municipiului, și-a amintit despre prima întâlnire cu FSC, intermediată de Sorin Brașoveanu, directorul DGASPC la vremea aceea, a vorbit apoi despre sprijinul necondiționat acordat programelor fundației de Dumitru Sechelariu, primarul municipiului Bacău, și despre sprijinul oferit, astăzi, de municipalitate.

Au mai urcat pe scenă Vasile Măgirescu, ex-director al Direcției Muncii, „cel care ne-a învățat să facem contabilitate la modul riguros”, Ilie Bârzu, care sprijinit constant FSC, reprezentanții unei organizații din Vatra Moldoviței, care au dăruit gazdelor o plachetă și un coș cu spice de grâu – „grâu curat din care se face pâinea iubirii” – și floarea-soartelui, „căci aveți în fundație oameni după care noi ne întoarcem ca după soare”, și Mărioara Popa, președinta ASCHN – Centrul „Daniel”.
Ultimul a fost Ronnie Buhr, care a venit însoțit de puștii din Corbasca, comunitate pe care elvețianul o sprijină constant. Copilașii în costume populare au cântat și dansat cu foc, deschizând astfel partea a II-a a festivalului, cea artistică, așteptată cu nerăbdare de spectatori. Au mai cântat copiii de la „Cluburile cu lipici”, vârstnicii din corul „Speranța” al Centrului „Dr. Ștefan Ciobanu” și talentații liceeni care fac voluntariat și în timpul anului școlar, dar și în vacanțe, toți răsplătiți cu aplauze. Recunoștința și aplauzele din final au mers către cei implicați direct în proiectele de ajutorare a semenilor! La mulți ani, FSC!

1 de 22

Ce înseamnă munca FSC în 20 de ani:

Sprijin/ajutor/îngrijire efectivă – peste 25.000 de beneficiari
Modelul „Clubul cu Lipici” prin care „luăm copilul de mână și îl ducem de la grădiniță… la liceu”
12 echipe de îngrijire la domiciliu pentru vârstnici
Atragerea a 13.500.000 de euro folosiți integral în susținerea activităților
Două centre de zi frecventate de 50 de vârstnici
Un program de voluntariat prin care au trecut 3.000 de tineri, din care 280 activează în prezent
Înființarea Satului Seniorilor Milly pentru 55 de bătrâni
Înființarea unității protejate „Activ Mozaic”
Înființarea echipei „Impart”, care a susținut training pentru 2.000 de profesioniști care lucrează pentru persoane cu dizabilități
Peste 1.200.000 km parcuși în satele din estul județului (transport comunitar, farmacie mobilă, asistență medicală mobilă)

Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 30, structură a Şcolii Gimnaziale „Alecu Russo” Bacău a fost, pe 20 iunie, gazda unui schimb de experienţă la care au participat educatoare din zonele Moineşti şi Tg. Ocna, precum şi prof. Viorica Preda – inspector la Ministerul Educației, prof. Mariana Ştefan – inspector pentru învățământ preșcolar la Inspectoratul Școlar Județean Bacău, psiholog Carmen Anghelescu – Centrul Step by Step pentru Educaţie şi Dezvoltare Prefesională (C.E.D.P.), prof. Amalia Diaconu – coordonator zonal în proiectul „Incluziune socială prin servicii integrate la nivelul comunităţii”.

Tema întâlnirii – „Rolul materialelor didactice pentru predare şi învăţare în educaţia timpurie” – a fost realizată prin amenajarea unei expoziţii cu materiale didactice confecţionate de educatoarele grădiniţelor Şcolii Gimnaziale „Alecu Russo” (Grădinița cu program normal nr. 16, Grădinița cu program prelungit nr. 27, Grădinița cu program prelungit nr. 30), precum şi materiale primite prin proiectul derulat cu sprijinul reprezentanţei UNICEF România.

Activitatea a creat oportunitatea unui schimb de bune practici privind utilizarea materialelor didactice şi rolul acestora în activităţile de predare şi învăţare.

Colegiul Național „Ferdinand I”, Școala Gimnazială „Mihai Drăgan” și Colegiul Cassignol din Bordeaux, Franța au colaborat în conceperea și desfășurarea unui proiect european, în formatul unui schimb de experiență între elevi și profesori. Proiectul a fost inițiat de profesoarele de limba engleză, Gabriela Laslău de la Colegiul Național „Ferdinand I” și Clarisse Vuidard de la colegiul francez.

S-au alăturat inițiativei profesori de la cele trei școli, prof. dr. Nicoleta Zărnescu, prof. Nicoleta Grozav, prof. Alina Drăgoi, prof. Lăcrămioara Bordeianu și prof. Sylviane Persyn. Activitățile s-au desfășurat între 7 și 14 iunie, cei 26 de elevi din România fiind găzduiți de corespondenții lor francezi. Grupul de români, elevi și profesori, au asistat la ore de limbă franceză, engleză, spaniolă, matematică, muzică, tehnologie, istorie, elevii români integrându-se rapid în atmosferă. Ei au fost apreciați pentru calitatea limbii engleze vorbite și pentru felul în care au interacționat cu partenerii lor.

Sfârșitul de săptămână a fost petrecut cu familiile. Au fost copii care au rămas în Bordeaux și au vizitat grădina zoologică, parcul sau au ieșit în oraș la cumpărături sau la film; alții au plecat la casele de vacanță ale familiilor la Arcachon sau Cap Ferret, au gătit împreună, au mers cu barca sau au ieșit la plajă. Punctul central și marea atracție a regiunii au constituit-o excursia la Dune du Pylat, cea mai înaltă dună de nisip din Europa, paralelă cu coasta Atlanticului, întinzându-se pe o lungime de aproape 3 km. Un alt moment deosebit a fost excursia la St Emilion, așezare preistorică ce poartă numele Sf. Emilion (sec. VIII), astăzi sit UNESCO.

„Noi, elevii și profesorii români, ne-am îndrăgostit de Bordeaux. Am fost fascinați de oglinda de apă din Piața Bursei, care se întinde pe o suprafață de 2730 mp, în care se reflectă atât cerul, cu culorile lui schimbătoare, cât și Palatul Gabriel, cu liniile lui maiestuoase. Îi așteptăm pe francezi la noi, la sfârșitul lunii septembrie, cu speranța că, la plecare, România va deveni o amintire la fel de plăcută”, ne-a mărturisit prof. Gabriela Laslău, coordonatorul de proiect.

La întoarcere, ca o recunoaștere binemeritată a eforturilor cadrelor didactice, elevi și părinți ferdinandiști pentru derularea proiectelor naționale și europene, diverse și complexe, Colegiul Național „Ferdinand I” Bacău a fost premiat din nou cu trofeul Școală Europeană, ediția 2017. Premierea s-a desfășurat în ziua de 15 iunie, la Palatul Parlamentului, în prezența oficialităților din Ministerul Educației Naționale.

Vineri seară, la ora 19:25, echipa pirotehnică a inspectoratului a fost solicitată să intervină în comuna Agăș, sat Cotumba, pentru o asanare a teritoriului de muniție rămasă neexplodată din timpul conflagrațiilor.

La sosirea la fața locului pirotehniștii au identificat, în albia râului Trotuș, un proiectil exploziv calibru 75 mm. În urma verificărilor efectuate nu au mai fost identificate alte elemente de muniție.

Proiectilul exploziv a fost ridicat, transportat și depozitat în vederea distrugerii.
În cazul în care descoperiți astfel de elemente de muniție nu le atingeți și nu le mișcați, anunțați acest lucru, prin sistemul unic pentru apeluri de urgență 112, Inspectoratul pentru Situații de Urgență sau cel mai apropiat post de poliție.

În primul trimestru din acest an s-au efectuat 593 plângeri penale pentru tăieri ilegale de arbori și s-au aplicat 4. 289 contravenții, cu o valoare totală a amenzilor de 8.248.950 lei

Senatorul PSD Bacău, Miron Smarandache, a primit răspuns la interpelarea parlamentară trimisă ministrului Apelor și Pădurilor, Adriana Petcu, referitoare la diminuarea tăierilor de păduri și situația infracțiunilor silvice.

‘Combaterea fenomenelor de despăduriri, defrișări și tăieri ilegale ale pădurilor din România este o preocupare constantă a fiecărui ministru de resort. Acest subiect este unul încă nerezolvat, din păcate, de către guvernările țării după 1990, iar jaful aurului verde al țării noastre a făcut de nenumărate ori înconjurul lumii. Din nefericire, în ciuda îmbunătățirii legislației din ultimii ani, autoritățile abilitate nu reușesc decât în foarte puține cazuri să identifice vinovații de exploatările haotice ale pădurilor din țară’, a subliniat parlamentarul băcăuan în documentul oficial adresat conducerii MAP.

În documentul de răspuns trimis senatorului social democrat, ministrul Apelor și Pădurilor a specificat că în primul trimestru al anului 2017, în fondul forestier național au fost efectuate un total de 8.802 controale de fond și parțiale, s-au efectuat 593 plângeri penale pentru tăieri ilegale de arbori și s-au aplicat 4. 289 contravenții cu o valoare totală a amenzilor de 8.248.950 lei. ‘În fondul forestier național din județul Bacău, în primul trimestru al anului 2017 au fost efectuate un total de 158 controale de fond și parțiale, s-au efectuat 32 plângeri penale pentru tăieri ilegale de arbori și s-au aplicat 294 contravenții cu o valoare totală a amenzilor de 395.700 lei’, a explicat ministrul Petcu. Potrivit acesteia, în primul trimestru al anului 2017, valoarea totală a pagubelor din tăieri ilegale de arbori în fondul forestier național este de 10.741.822 lei, iar în fondul forestier național proprietate publică a statului valoarea este de 7.655.339 lei. ‘În fondul forestier național din județul Bacău, valoarea totală a pagubelor din tăieri ilegale este de 219.648 lei, iar în fondul forestier național proprietate publică a statului valoarea este de 171.593 lei’, a mai arătat ministrul Apelor și Pădurilor.

Referitor la întrebarea senatorului Miron Smarandache privind situația infracțiunilor silvice, ministrul Adriana Petcu a răspuns următoarele: ‘În anul 2016, în fondul forestier național au fost constatate un număr total de 2.105 infracțiuni, din care 2.034 infracțiuni pentru tăieri ilegale de arbori, 5 infracțiuni pentru folosirea ilegală a dispozitivelor speciale de marcat, 16 infracțiuni pentru pășunat abuziv, 5 infracțiuni pentru incendierea pădurilor, 31 infracțiuni pentru reducerea și ocuparea suprafeței de fond forestier, 8 infracțiuni pentru neexecutarea lucrărilor de împădurire (art. 110 din Codul Silvic cu modificările ulterioare) și 6 infracțiuni constatate cu ocazia controalelor efectuate la depozitele și instalațiile de prelucrare a lemnului. În anul 2016, în fondul forestier național din raza județului Bacău au fost constatate un număr total de 90 infracțiuni, din care 87 infracțiuni pentru tăieri ilegale de arbori, 2 infracțiuni pentru pășunat abuziv și o infracțiune pentru reducerea și ocuparea suprafeței de fond forestier.

Referitor la stadiul anchetelor și a eventualelor procese, facem precizarea că, în anul 2016 unitățile sau instituțiile din care fac parte agenții constatatori au înaintat actele de constatare la parchetele de pe lângă instanțele competente din punct de vedere material și teritorial, conform prevederilor art. 113 din Codul Silvic cu modificările și completările ulterioare’.

Despre ”cămășile înflorate”, dintotdeauna, numai de bine. Nu poți nega nici tu, cel ce doar o privește, cu atât mai puțin tu, cel de o porți, bucuria pe care ia, că-i îmbrăcată la vreo sărbătoare anume sau, în mod obișnuit, pe stradă, o aduce ochilor tăi. De altfel, în ultimii ani, în 2017 cu precădere, nu se poate să nu fi observat că ia a devenit chiar un obiect vestimentar ”la modă”.

În 2017, mai mult ca-n alți ani, magazinele au scos IA, în serie, la vânzare. Sau… cel puțin articole vestimentare care, prin croială și elemente, să aducă a ie sau a cămașă tradițională, chiar dacă ”tradiția” nu e neapărat specifică neamului nostru. Multe voci le cataloghează pe cele din urmă, fără tăgadă, ”kitch-uri”, ”chinezisme”, ”turcisme” etc. Și… nu că n-ar avea, pe alocuri, dreptate. Partea bună, însă, este că tocmai o astfel de invazie a ”kitch-ului” poate deveni salvatorul frumosului și al autenticului.

Părerea, ironic, nici măcar nu-mi aparține, recunosc însă, o împărtășesc. Ea este chiar a unor susținători ai tradițiilor românești și ai principiului identității naționale și culturale și care, de ani, prin ceea ce fac împreună sau alături de alții ca ei din toată țara, își propun – și reușesc – să păstreze vie fascinația, cel puțin, față de obiceiurile și valorile românești din cele mai vechi timpuri. În cazul de față este vorba despre Ansamblul Folcloric Profesionist ”Busuiocul” din Bacău, prin Atelierul de Creație Populară ”Busuiocul”, în cazul de față. Un atelier cu o tradiție de 15 ani în realizarea și furnizarea costumelor populare românești și a obiectelor de vestimentație cu specific românesc, în toată țara și… străinătate.

Am intrat în Atelierul de Creație Populară ”Busuiocul” din Bacău, într-o zi de vineri dimineață, mânată, sincer, de apropierea sărbătorii Sânzienelor (Drăgaica) (Nașterea Sf. Prooroc Ioan Botezătorul, 24 iunie), dar și, de la începutul anului odată cu observarea directă a ”invaziei” de ii pe piața românească, de o curiozitate legată de ia tradițională. O vizită neanuțată pentru lucrătoarele pe care le-am găsit acolo, fiecare la locul ei, în tăcere, aplecate, cu acul și ața în mână, asupra unor bundițe. Pe pereți, ii superbe, cele mai multe lucrate manual, costume populare pentru copii și adulți, iar pe mese, baloturi de materiale pentru croit și… cărți de etnografie, deschise la capitole diferite despre ”portul popular românesc” în diferite zone ale țării.

”Apostrofată” pentru că ”nu ne-a anunțat nimeni că veniți, că ne aranjam și noi puțin”, am dat curs unui șir de întrebări care mă măcinau de ceva vreme. Fără să-și ridice ochii de la bundițe, continuând cu migală să lucreze, lucrătoarele iscusite mi-au împărtășit câte ceva din tainele costumului popular românesc, despre ce presupune munca la un astfel de costum și cât poate dura croiala acestuia, definiție aparte a ”răbdării” pentru ”finalitatea lucrului bine făcut”.

Cunoașterea zonei etnografice, esențială în realizarea costumului popular autentic
”Înainte de orice, nu putem face costume fără să cunoaștem specificul zonei etnografice. Vă dați seama, cum ar fi să pretindem că suntem autentici, dacă la o comandă de costum popular românesc venită din zona Munteniei, noi am trimite un costum specific Moldovei? Fiecare zonă din țară are particularitățile ei și modelele specifice, că-s florale, geometrice sau altcum”, spune Marlena Enășoaie, lucrătoare la Atelierul de Creație Populară ”Busuiocul”, Bacău.

Calitate, autenticitate și origine înseamnă, aflăm, păstrarea croielii și… destinația costumului. Pentru că în funcție de cine, de când și mai ales pentru ce este el purtat, drumul costumului specific portului popular românesc este diferit. ”Atât pentru femei, cât și pentru bărbați, trebuie păstrate cât mai bine modelele costumelor, așa cum au ele destinație: costume pentru muncă, pentru sărbătoare, inclusiv în funcție de anotimp. Iarna se poartă ceva, vara altceva și contează foarte mult să ținem cont de toate aceste elemente”, mărturisește lucrătoarea de la ”Busuiocul”.

Costumele întregi dar și piese separate sunt realizate, în atelier, în funcție de cerere, atât mecanic, cât și manual, durata celor realizate manual putând însemna, aflăm, și câteva luni. Fapt, desigur, asumat de cel ce a făcut comanda. ”Păi, numai lucrul manual la o bundiță ca aceasta pe care o realizăm acum, poate dura și o lună. Și e doar o piesă dintr-un costum întreg. Apoi, iar, în funcție de zona etno-folclorică, durata poate crește. De exemplu, la o bundiță din zona Moldovei este foarte mult de muncă pentru că ea este foarte încărcată. De altfel, costumele din zona Moldovei au modelele cele mai încărcate la femei mai ales, cu multe elemente pe mâneci. În zona Bacăului, la portul popular femeiesc sunt piese pe care în alte zone nu le găsim. De aceea, croiala unui astfel de costum, în întregul lui, presupune multă muncă și, pentru a ieși ceva de calitate, ia mult timp. Uneori, chiar câteva luni”, divulgă, câteva secrete, Marlena Enășoaie.

Despre invazia iei pe piața românească și un alt sens al ”kitch”-ului

Vizita la Atelierul de Creație Populară ”Busuiocul” nu putea să nu aibă ca temă de discuție și… moda. Pentru că, după cum am remarcat deja, în ultimii ani, cu atât mai mult în 2017, ia este peste tot la vânzare. Mai mult, chiar dacă este fabricată în China, Turcia sau India, ea este cu nesaț achiziționată și… cu mândrie, purtată ca obiect de vestimentație de sine stătător, nu doar cu ocazia vreunei sărbători. O fi de bine, o fi de rău? Noi am ales să fie, păstrând, desigur, limite, ”de bine”. Aceasta pentru că, pentru a da curs părerii celor care se străduiesc să păstreze tradiția portului popular românesc autentic, toată această invazie, aceste kitch-uri, pot avea efectul așteptat nu de comercianți, cât de cei dintâi. ”Această modă poate stârni în români curiozitatea de a căuta și a se informa despre ceea ce cumpără și poartă. De a căuta, adică, tocmai modelele specifice portului nostru. De exemplu, am auzit în ultima vreme chiar idei și inițiative venite din școli ca ia să devină element din uniformă. Ar fi un lucru bun pentru că astfel n-am uita de unde plecăm și care ni-i originea. Fiecare popor ține la cultura și trecutul lui”, crede Marlena Enășoaie.
Aceeași opinie, recunosc, neașteptat, vine și din partea managerului Ansamblului Folcloric Profesionist ”Busuiocul”, maestru coregraf Petre Vlase, cel care, de altfel, în urmă cu 15 ani a avut inițiativa înființării Atelierului de Creație Populară, o inițiativă frumos concretizată.

”N-aș vrea ca lumea să creadă că aducem vreun reproș de genul: nu se mai țin tradițiile, nu se mai știe de trecut etc. Dimpotrivă, acest Atelier s-a născut acum 15 ani, tocmai pentru că am văzut interes din partea românilor pentru portul lor și, în același timp, o lipsă de personal specializat în confecționarea costumelor populare românești în jurul ansamblurilor specifice din țară. Am pornit, așadar, la treabă, cu achizționarea, la început, a unei mașini de cusut și angajarea unei confecționere. Am reușit, în timp, să creștem acest atelier, care acum are mai multe angajate și producem la ora aceasta costume specifice portului popular românesc din toate zonele etno-folclorice ale țării. Avem și o bibliotecă bogată pentru documentare. Primul lucru cu care ne mândrim este că am confecționat costume pentru noi înșine, adică pentru artiștii din Ansamblul Folcloric Busuiocul. Și suntem mândri și că tot mai mulți români aflați în pribegie prin alte țări comandă de la noi costume populare românești”, a spus Petre Vlase.

Atelierul de Creație Populară ”Busuiocul”, o tradiție de 15 ani

Pentru a fi onești, trebuie să recunoaștem că atunci când ne-am interesat de achiziționarea unei ii ”dar din aceea, de la ea de acasă”, cei mai mulți dintre noi, băcăuanii, am fost sfătuiți, și unii dintre noi am și ajuns, să mergem la ”Busuiocul”. Cu bucurie am aflat însă, că la Busuiocul vin comenzi de costume populare întregi din toată țara, dar și din străinătate. Mai mult, atelierul are porțile deschise pentru oricine dorește să-l viziteze, iar mulți dintre cei care-i trec pragul pleacă și cu ceva inspirație și idei.

”Atelierul are ușile deschise pentru publicul larg, în timpul săptămânii Școala Altfel, de exemplu, multe grupuri de elevi, la inițiativa cadrelor didactice, trecând pragul acestuia. O întâmplare de suflet a fost vizita unei echipe de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Bacău care imediat după, și-a achiziționat aparatura necesară și, iată, s-a apucat de lucru. De asemenea, am ajuns cu spectacole ale Ansamblului, la Penitenciar. Femei de acolo, când ne-au văzut, ne-au cerut să le instruim în confecționarea costumelor. Așa au ajuns să lucreze acolo, își fac costume, păpuși etc., le vând, își găsesc, practic, un rost. Valorificăm, la comandă, costume din toată zona Moldovei, dar și din țară, astfel că reușim să atragem așa și venituri proprii. Rezultatul nu este neapărat cel așteptat pentru că, totuși, cele mai multe comenzi vin nu din partea adulților, ci din partea școlilor, pentru elevi. Chiar și așa, am remarcat totuși, în ultimii ani, o tendință a revenirii la elemente din portul popular, iar asta ne bucură. Se constată, de exemplu, o tendință, în ultimii ani, a apelării la portul popular la nuntă, chiar dacă, pe alocuri, cei ce trebuie să-l îmbrace nu prea mai știu cum”, mărturisește managerul Ansamblului Folcloric Profesionist ”Busuiocul”.

Tot de la acesta am aflat că, în ultimii ani, odată cu plecarea, masiv, a românilor în străinătate, ei sunt, de fapt, și cei care, ca simpli cetățeni, comandă costume populare întregi sau piese, separat. Astfel, multe comenzi vin din Anglia, Spania, Italia, în general de acolo de unde sunt comunități mari de români, iar cererile vin, de obicei, în preajma marior sărbători religioase ortodoxe sau catolice.
”Este un lucru bun, pentru că ducem valorile noastre în afară și reușim, astfel, să ne păstrăm și identitatea ca popor. De câte ori mergem peste granițe cu Ansamblul, străinii care ne văd îmbrăcați în costume ne admiră și ne spun vorba aceea întâlnită la fiecare popor, că suntem frumoși ca niște mirese”, spune, amuzat, maestru coregraf Petre Vlase.

Și pentru că tot se apropie Sânzienele, frumoasă sărbătoare, zi declarată totodată ”Ziua Universală a Iei”, băcăuanii sunt invitați să poarte cu mândrie acest obiect vestimentar, de preferat cu elemente cât mai fidele realității românești, chiar dacă nu este vorba despre o ie autentică cum sunt și cele croite la Atelierul de Creație Populară ”Busuiocul”.

1 de 16

Calitatea face diferența

Oricine își dorește o ie, o rochie, o bundiță sau chiar un costum întreg este așteptat să treacă pragul Atelierului, cu încredere că investiția pe care o va face într-un astfel de obiect vestimentar înseamnă calitate și autenticitate. „La noi, calitatea și autenticitatea contează, dar nu putem să nu ținem cont și de preferințele și posibilitățile clienților. Avem oferte cum trebuie și cum se cere”, a spus Petre Vlase. Astfel, prețurile pot varia în funcție de complexitatea modelelor, de materialele folosite, de tipul de lucru, manual sau mecanic etc. Calitatea, unicitatea și autenticitatea sunt singurele care nu pot varia la Busuiocul.

Moineștenii au, începând de vineri, 23 iunie, un primar cu atribuții depline pentru următorii trei ani. E vorba despre Valentin Vieru, candidatul ALDE (Alianța Liberalilor și Democraților), care a fost viceprimar în perioada 2008-2016.

Din ianuarie 2017, după ce Viorel Ilie, reales primar anul trecut, a devenit senator, apoi ministru pentru Relația cu Parlamentul, Valentin Vieru a preluat, ca interimar, atribuțiile acestuia.

Vieru a candidat și a câștigat alegerile parțiale organizate în 11 iunie 2017. Ceremonia de învestire în funcție a avut loc vineri, în sala de ședințe a Consiliului Local, începând de la ora 16.

Au fost invitați Maricica Luminița Coșa, prefectul județului Bacău, Marius Gheorghiță, vicepreședintele Consiliului Județean, ministrul Viorel Ilie, senator de Bacău, primarii din Dărmănești, Sl. Moldova, Tg. Ocna, Ardeoani, Dofteana, Măgirești, Zemeș, consilieri locali și județeni, directori de instituții publice și simpatizanți ALDE.

Peste două sute de moineșteni au fost prezenți, vineri dup-amiază, la învestire. Valentin Vieru, primarul municipiului, a declarat că va continua proiectele începute alături de Viorel Ilie, când ocupa funcția de viceprimar și pe cele din perioada de interimat, dar va iniția și proiecte noi.

„În mod special, ne interesează investițiile în infrastructura rutieră, în sănătate și educație. Vom renova școlile din Moinești și vom construi o grădiniță nouă, pentru care finanțarea este deja aprobată. Pe partea de turism, vrem să reabilităm baza de tratament, care, conform proiectului, se află la demisol și parter, și să facem din ea un centru medical de recuperare modern. La etajele hotelului vom amenaja spații de cazare de tip hotelier și locuințe pentru angajații din sănătate, prin ANL”, a afirmat Valentin Vieru.

Noul edil susține că nici proiectele sociale nu vor fi uitate. Între altele, Primăria Moinești va construi locuințe pentru persoanele defavorizate și pentru cele cu dizabilități și va reabilita două foste puncte termice, unul urmând să fie transformat în centru after-school, iar altul în centru de zi pentru vârstnicii din Moinești.

1 de 12