La Gherăiești au continuat ostilitățile între daci și romani în cadrul Festivalului antic TAMASIDAVA.
„Cea mai mare problemă din service-urile auto este cea a personalului calificat”
Pe DN 2F, Bacău-Vaslui, la doar 16 km de Bacău, chiar la intrarea în Secuieni, pe partea stângă, poți vedea o mulțime de mașini. Pe un indicator scrie mare Vel Auto. Este vorba de un service auto, care funcționează de șase ani și care deține în acest moment trei secții.
-Cum a fost începutul la Vel Auto?
-Noi am început prima dată cu o secție de dezmembrări auto. După care, cerința pieții a fost mai mare și am făcut secția de mecanică, unde avem mai multe rampe, stand de frână și altele. Între timp am obținut și o finanțare de la Uniunea Europeană, în urmă cu trei ani, prin care am achiziționat utilajele. Apoi, clienții care veneau la noi pentru anumite probleme pe parte mecanică ne-au sugerat că ar fi interesați și de vopsitorie. Așa că am mai făcut un împrumut și am deschis și secția de tinichigerie și vopsitorie.
-Lucrurile au decurs bine. Vă gândiți să deschideți și alte secții ?
-În principiu, da. Dar sunt unele probleme. Și aici mă refer la specializări. Nu există școli în care să fie pregătiți meseriași. Noi am luat aici doi tineri pe care putem spune că i-am școlarizat în vopsitorie. I-am luat de la zero. Deci, problema personalului este cea mai acută.
-Dacă tot spuneți că piața este deficitară, dvs. cum vă prezentați din acest punct de vedere?
-Noi avem cel puțin patru posturi libere. Vopsitor, tinichigiu, mecanic și pe parte de dezmembrări. La cerința pe care o avem facem față cam greu. Cu toate acestea, angajații noștri au înțeles situația și împreună ne străduim să onorăm toate lucrările în timp util pentru că majoritatea clienților își doresc lucrări de calitate și într-un timp cât mai scurt.
-Sunteți din Bacău. Cum v-ați hotărât să faceți un service auto la Secuieni?
-Fiind asociat cu Constantin Velisar, care a locuit aici, și care avea o parcelă de pământ în zonă, ne-am hotărât să construim această afacere de la zero. Aici era câmp. Mergând în străinătate, am observat că astfel de afaceri sunt în afara orașelor. Dacă vă uitați, și hypermarket-urile sunt în afara orașelor. Mai mult decât atât, noi în Bacău nu ne-am fi putut dezvolta în acest fel. Trebuie să subliniem că noi suntem înscriși și în programul „Rabla” în sensul că primim mașini și dăm certificate de distrugere.
-Dacă tot am ajuns la capitolul dezmembrări, să ne spuneți despre acest procedeu.
-Împreună cu colegul meu, am hotărât încă de la început să ne axăm doar pe marca Dacia-Renault. La început am vrut să facem pe mai multe mărci, dar ne-am dat seama că este mai bine să ne axăm pe o singură marcă și să fim foarte buni pe această direcție, decât să facem câte puțin din toate. La dezmembrări, componentele care sunt în stare bună sunt valorificate și se comercializează. Restul de componente, care nu mai pot fi refolosite, se selectează și se predau firmelor specializate de reciclare.
-Urmează secția de tinichigerie și vopsitorie.
-Da. La această secție am încercat să ținem standardul cât mai sus. Avem două standuri de vopsea, vopselurile sunt numai premium… La noi primează calitatea, pentru că trebuie să spunem că asta este o mare problemă a service-urilor din oraș. Iar la noi se vede, pentru că avem curtea plină. E adevărat că toată lumea caută ieftin. Noi nu suntem cei mai ieftini. Când faci ieftin, sari peste niște proceduri și nu mai poți oferi calitate. Iar pentru noi, calitatea este esențială. Am avut clienți care au venit la noi și au plecat comentând că e prea scump. Spre bucuria noastră, după ce aceștia au avut parte de lucrări ieftine și de calitate proastă, s-au întors la noi și au rămas clienți fideli, apreciind faptul că oferim calitate.
-De unde vin clienții de la Vel Auto Secuieni?
-Avem în primul rând clienții din zonă, dar sunt foarte mulți care vin și din Bacău. Procentual vorbind, pentru că de curând chiar ne-am uitat peste acte, sunt cam jumătate – jumătate. Și dacă un om vine din Bacău, 16 km, eu zic că vine pentru ceva care a găsit la noi. Dacă ar fi să vorbim pe cifre, câți clienți avem, asta e greu de spus. Pentru că depinde și de lucrări. Dacă ai lucrări simple, poți să faci și cinci – șase mașini pe zi. Dacă sunt probleme mai mari, acea lucrare poate dura și trei – patru zile…Deci nu putem centraliza din punctul acesta de vedere.
-La partea de service, ce piese folosiți?
-Presupun că vreți să știți dacă folosim piese originale. Pe parte de Dacia-Renault folosim numai piese originale. Noi avem peste 12 furnizori care ne aduc piese acreditate de către Registrul Auto Român. Colegul meu care lucrează la departamentul de piese, când avem nevoie de ceva, face o interogare la toți cei 12 furnizori și noi apelăm la cel care oferă cel mai convenabil preț.
-Chiar am rămas datori, după ce am vorbit de dezmembrări și vopsitorie, să ne spuneți și de partea de mecanică.
-Să începem cu partea de personal. Avem trei mecanici și chiar ne-ar mai trebui. Avem stand de frână, de direcție,…avem cam tot ce are o reprezentanță, pentru că ne-am utilat și noi.
-Din nou atingeți problema asta de personal.
-Da, pentru că într-adevăr este o problemă reală cu care ne confruntăm. Eu personal, și împreună cu alți colegi care au service-uri, dacă și ei ar dori, aș finanța o clasă de vopsitori. Mecanici, mai sunt cum mai sunt, pentru că-i mai pregătim noi la locul de muncă. Dar vopsitori… Nu există o școală de așa ceva, pentru că m-aș duce la poarta școlii respective și le-aș face o ofertă de muncă. Salarizarea e destul de bună pe partea asta.
-Dacă am vorbit și de oameni, personalul de la Vel Auto de unde provine?
-Cam 50, 60 la sută din zona rurală, de aici din Secuieni, dar și din zonele învecinate, dar și din oraș. Eu cred că oamenii sunt mulțumiți. Cei din apropiere spun că nu mai trebuie să facă naveta, iar noi ne străduim să le oferim tot ce trebuie. Programul la noi este 8.00-17.00, cu pauză de masă. Avem și sală de mese…
-Există o concurență masivă în acest sector de activitate. Cum se vede aceasta din punctul dvs. de vedere?
-Eu nu m-am uitat niciodată peste gardul meu. Noi ne-am focusat energia doar pe ce este în curtea noastră. Sigur, există această migrație de personal, care nu va putea fi reglementată niciodată. Chiar am avut recent cazul unui vopsitor, pe care l-am calificat la locul de muncă timp de doi ani și apoi a ales să plece. Nu știu unde, pentru că nu ne-a spus.
-Cu toate acestea, cum priviți viitorul ?
-Pentru viitor, în primul rând ne dorim să avem o echipă închegată și să scăpăm de migrația asta. Apoi, ne-am mai gândit să facem și o spălătorie auto pentru că aici în zonă nu există așa ceva. În rest, eu zic că stăm foarte bine iar acest lucru reiese din aprecierile clienților noștri cărora și noi le suntem recunoscători.
S-au remediat avariile din Podiș, Blăgești și Scorțeni
UPDATE În zona Podiș, linia electrică Buhuși-Blăgești, derivația Tardeni, și liniile din Scorțeni și Pîrjol (peste 3000 de utilizatori) sunt în funcțiune la această oră.
Traficul a fost îngreunat pe DN2G din cauza furtunii care, la Scorțeni, a rupt copaci și cabluri de alimentare cu energie electrică.
Valentin Ivancea, subprefectul județului Bacău, a fost prezent în zonele afectate și a luat măsuri de organizare a intervențiilor.
Echipaje ale Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență, Inspectoratului de Poliție Județean și Direcției Drumuri Naționale – Secția Bacău au intervenit rapid și au deblocat traficul pe DN2G.
Știrea inițială:
Peste 10.000 de băcăuani nu au curent din cauza furtunii
Conform informării distribuitorului de energie electrică, în judeţul Bacău, în urma fenomenelor meteo de astăzi au fost afectate un nr. de 38 localităţi (10660 consumatori), 4 linii electrice şi 209 posturi de transformare nealimentate.
FOTO: Bianca Gabriela
O zi în taberele dacilor şi romanilor
Ca şi la deschiderea şi prezentarea participanţilor la Festivalul antic geto-dacic Tamasidava, care a avut loc vineri, 7 iulie în centrul Bacăului, şi sâmbătă, a doua zi de festival, în Parcul Gherăieşti au venit sute de băcăuani, pentru a participa la activităţile specifice unor tabere de luptă.
De la ora 12.00, s-au deschis atelierele, specifice fiecărei tabere, dacii expunând arme specifice, platoşe, unelte, îmbrăcăminte, dar şi ateliere de prelucrare a metalelor, a bronzului, pieilor etc.
Peste tot domină focul, sursa de existenţă a dacilor, fie că este vorba de pregătirea hranei pentru trupe, fie că este folosit în atelierele de prelucrare a metalelor, de fierbere a smoalei, folosită în apărarea cetăţilor.
Tot ce mişcă în tabăra dacilor este atent supraveghet de tarabostes Castor, Constantin Lăpuşneanu, şeful dacilor din Iaşi, cu statură impresionantă, o voce tunătoare, un dac adevărat, coborât parcă din munţii Orăştiei, de pe Cetăţuia Tamasidava sau de pe Columna lui Traian. În tabăra romană atmosfera este mai calmă, în atelierele lor sunt căutate monetăria, unde fiecare băcăuan poate să-şi bată propria monedă, muzica, acolo se pregătesc arcaşii, se ascut lungile suliţe, gladiatorii se pregătesc de prima lor luptă.
Centurionul roman priveşte superior peste tabără, de aceea îl şi abordăm: “Suntem din Alba Iulia, Garda Apullum, nu suntem din tabăra invadatoare, cum spuneţi, suntem din tabăra care a pus umărul la formarea acestui popor, poporul român. În Transilvania, în Alba Iulia, asemenea evenimente se organizează mai des, noi suntem la ediţia a V-a a Festivalului Roman “Apullum”, am particpat şi alte festivaluri, în Rusia, în Spania. Treptat, treptat şi în Moldova prind asemenea festivaluri, Bacăul este al doilea oraş, după P. Neamţ, unde se organizează o asemenea manifestare, nu la Iaşi, nu la Suceava. Noi suntem destul de evoluaţi în ceea ce priveşte echipamentele, atelierele, avem experienţă.
Trupa noastră funcţionează sub oblăduirea Muzeului Unirii din Alba Iulia, unde şi eu lucrez, sunt mulţi istorici în echipă, profesori, elevi, studenţi, voluntari. Fiecare festival este adecvat zonei lui, îl adăpăm zonei, în acest fel ne adresăm publicului pentru a cunoaşte mai bine istoria locurilor, în cazul acesta vorbim despre cetăţile de pe malul Siretului, Tamasidava, Zargidava, Petrodava. Tot ce vedeţi la noi, pe noi, sunt replica ale artefactelor descoperite cu ocazia cercetărilor arheologice, ne-am inspirat din tratate de istorie, de pe Columna lui Traian. Încercăm să fim cât mai originali. Am rămas impresionat de interesul băcăuanilor pentru istorie, pentru tot ceea ce am prezentat aici, curioşi fiind mai ales copiii, care au foarte puţine informaţii despre perioada dacică în manuale”, ne-a spus Liviu Zgârciu, dr. în istorie, muzeograf la Muzeul Unirii din Alba Iulia.
Agitaţia creşte o dată cu trecerea timpului, dacii lui Castor sunt chemaţi la cetate, au de ridicat Rugul, unde va fi incinerată o căpetenie dacă, după marea bătălie de peste câteva ore. Acolo descoperim un alt istoric, aici având rolul de Mare preot, însă până atunci cară butuci pentru a confecţiona “berbeci”, catapulte. Întrebarea directă este, cum apreciază un specialist, un istoric asemenea festivaluri. “Opiniile sunt împărţite, unii, de pildă, consideră că sunt utile, alţii spun că ar fi vorba de o popularizare a istoriei poate nu tocmai inspirată. Eu, ca specialist în perioada dacică, consider că atât timp cât în manualele de istorie ale copiilor această perioadă este prezentată sumar, cu date foarte puţine, în contextual în care diferite reviste şi ziare prezintă informaţii pseudo-ştiinţifice despre geto-daci,, cred că asemenea manifestări sunt foarte utile. Noi, cei din iaşi, dar şi din alte zone, prezentăm nu numai inforamţii, ci şi o istorie vie a acelei perioade, evident nu de la catedră, ci una vie, care implică şi spectacol. Tot ce purtăm, toate armele, obiectele, sunt unele originale, altele sunt copii fidele după ceea ce s-a descoperit pe şantierele arheologice, sunt acurate după artefactele descoperite. Tot ceea ce avem, se pot vedea în muzee. Am improvizat mai mult la îmbrăcăminte, sursă de informare ne-a fost şi Columna lui Traian, dar şi surse etnografice”, ne spune dacul liber Alexandru Berzovan, dr. în istorie, cercetător la Institutul de Arheologie din Iaşi.
Mai sunt doar două ore până la prima luptă dintre daci şi romani. Totul este pregătit, este verificat Capul de lup, sunt aduse vasele cu smoală, romanii scot suliţele, aduc scările. Urmează semnalul!
Daci şi romani ne-au spus că aşteaptă cu nerăbdare să participe la ediţia a II-a a Festivalului Geto-dacic Tamasidava, din 2018.
Slănic-Moldova: „Legendele Nemirei”, la prima ediție
Primăria Slănic-Moldova, Consiliul Județean – Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont (SPJPTCAS) și Asociația „Prietenii Slănicului”, în parteneriat, au organizat sâmbătă, 8 iulie, prima ediție a Concursului de alergare montană „Legendele Nemirei”.
„Traseul ales pentru această cursă de alergare străbate culmile Nemirei, o zonă mai puțin utilizată de turiști, motiv pentru care aceștia se bucură de peisajele naturii în stare naturală, a explicat Romulus-Dan Busnea, SPJPTCAS.
Traseele au fost marcate în proporție de 90 la sută, iar în zonele în care acestea lipseau sau erau deteriorate s-a intervenit cu mijloace specifice de direcționare: bandă de plastic, indicatoare.”
Au existat și porțiuni neamenajate și neprotejate, drumuri forestiere, pante cu înclinare mare și zone accidentate etc. Porțiuni din traseu trec prin pajiști, zone împădurite și tăieturi, gol alpin (creste, culoare, abrupturi, văi, grohotișuri, jnepenișuri).
Concursul de alergare montană „Legendele Nemirei” 2017 este o competiție de alergare montană, contracronometru, individuală, care a cuprins două probe: cros și maraton.
Evenimentul se va încheia cu o petrecere și un concert folk. Vom reveni cu numele câștigătorilor.
Cros: Lungime aprox 11 km cu diferență pozitivă de nivel de 700 m. Startul este din Parcul central al stațiunii Slănic-Moldova si urmează traseul: Parc central – Valea Slănicului – Muntele Dobru – Valea Dobru – Muntele Cerbul – Părtia de schi Nemira – Parc central.
Maraton: Lungime aprox. 42 km cu diferență de nivel pozitivă de 2.410 m. Startul este din Parcul central al stațiunii Slănic-Moldova si urmează traseul: Parc central – Valea Slănicului – Valea Pufu – Valea Dofteana – Muntele Cleja – Valea Ciunget – Culmea Ciungetului – Vf. Nemira Mare (1.649 m) – Saua Nemira – Vf. Nemira Mică (1.627 m) –Vf. Șandru Mare (1.640 m) – Culmea Căprioarei – Muntele Dobru – Valea Dobru – Muntele Cerbul – Părtia de schi Nemira – Parc central.
Opt persoane reţinute după un scandal la discotecă
La data de 07 iulie a.c., poliţiştii Compartimentului de Ordine Publică din cadrul Poliţiei Municipiului Bacău au reţinut opt persoane bănuite de comiterea infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice.
La data de 03 iulie a.c., poliţiştii s-au sesizat din oficiciu despre faptul că în noaptea de 01 spre 02 iulie a.c., la o discotecă din comuna Luizi Călugăra, a avut loc o altercaţie între mai multe persoane de etnie rromă din municipiul Bacău şi Roman.
În urma cercetărilor efectuate, poliţiştii au stabilit că în noaptea de 01 spre 02 iulie a.c., în incinta unei discoteci din comuna Luizi Călugăra, a avut loc o altercaţie între mai multe persoane cu vârste cuprinse între 21 şi 31 ani, din Bacău şi Roman, pe fondul unor conflicte mai vechi.
Urmare a altercaţiei un bărbat de 31 ani a fost transportat la Spitalul Judeţean Bacău, fără a rămâne internat.
La data de 07 iulie a.c., ca urmare a cercetărilor efectuate, Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău a dispus continuarea urmăririi penale faţă de 9 participanţi sub aspectul aspectul săvârşirii infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice.
Poliţiştii Compartimentului de Ordine Publică sprijiniţi de poliţişti din cadrul Serviciului pentru Acţiuni Speciale au reuşit depistarea şi reţinerea pentru 24 de ore a opt bărbaţi cu vârste cuprinse între 21 şi 31 ani, care urmează să fie prezentaţi Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, cu propuneri legale.
Cercetările continuă în vederea depistării şi celui de-al nouălea participant la altercaţie, respectiv un tânăr de 22 ani, din Bacău, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice.
Grădina botanică de lângă bloc
– 400 de metri liniari de gard viu, 36 de pini, 25 de tufe de hibiscus, 250 de trandafiri, 9 magnolii și 16 arbori ornamentali fac din jurul blocului nr. 1 de pe strada Trandafirilor o veritabilă grădină botanică
Președintele Asociației de Proprietari „Trandafirilor”, din Bacău, Alexandru Adam, pare un om milităros. În fața lui nu prea mișcă fiecare cum vrea. Nu a fost militar, ci inginer și economist, unul dintre cei cinci specialiști din orașul Bacău în materie de prețuri, iar acum pensionar, dar felul în care vorbește, în care explică ce face, în care descrie regulamentul de ordine interioară din asociație îi subliniază un astfel de comportament. E clar că nimeni nu-i prea poate eluda „ordinele”, poate și pentru că în cei 40 de când conviețuiește cu vecinii săi de bloc și în cei aproape 17 de când a fost ales președinte de asociație a dovedit că e corect, că ceea ce pune la cale este spre binele locatarilor. Dar, mândria lui e, de departe, grădina din jurul blocului. Pentru aceasta și pentru altele, în 2006 a primit diploma de excelență „Cel mai bun gospodar al municipiului Bacău”.
Asociația de proprietari „Trandafirilor” are un singur imobil, un bloc cu 83 de apartamente. Blocul a fost construit la începutul anilor ’60. Cu timpul s-a mai degradat, însă de când Alex Adam e președinte de asociație blocul arată altfel. Unde e acum sediul asociației, a fost un post trafo. L-a transferat lângă bloc și a amenajat sediul asociației. Acoperișul blocului e renovat, coșurile de aerisire rezidite (nu mai sunt infiltrații de apă), a schimbat toată canalizarea la toate cele cinci scări, a făcut curățenie pe toate scările, a modernizat distribuția apei.
Cum și dumneata, cititorule, îți pui problema banilor în fața acestor realizări, așa a făcut și Alex Adam.
Dar a găsit și soluții: a convins locatarii că asociația are nevoie de un fond de rulment, de un fond de reparații și mai ales de plata la timp a întreținerii. Însă poate cea mai interesantă sursă de venituri sunt sponsorizările, care vin din mai multe locuri, dar și de la firmele cărora li s-a permis să-și facă sedii chiar în bloc, în spațiile de la demisol. La un moment dat s-au strâns 49.000 de lei, iar până acum s-au colectat la fondul de reparații 145.000 de lei.
Multe ar fi de spus, la acest capitol, iar exemplul domnului Adam ar putea fi chiar studiu de caz la un fel de școală de președinți de asociații de proprietari.
Teiul a înflorit special pentru președinte
Pentru spațiul verde exterior Alexandru Adam a lucrat mai ales de unul singur. A săpat, a cărat, a bătut pe la porțile altora. Încet-încet a pus și gard metalic discret, dar și gard viu, pe 400 de metri liniari. A pus 36 de pini, vreo 25 de tufe de hibiscus, 250 de trandafiri, nouă magnolii.
„Am pus 16 arbori ornamentali, dar și trei magnolii, dintre care una e un soi foarte valoros (soulangeana genie). Îmi plac florile, plantele. Vorbesc zilnic cu ele, inclusiv cu teiul care crește chiar la balconul meu. Ei bine, acest tei nu a înflorit niciodată, însă anul trecut a avut flori, dar numai pe creanga dinspre balconul meu, pe care eu o mângâi în fiecare zi. Și anul acesta la fel” – spune Alexandru Adam. Președintele are toate sculele necesare grădinăritului, inclusiv drujbă și motocositoare. A cerut tuturor să lucreze unitar spațiul verde, nu cum vrea fiecare. Unii au făcut rău copacilor, poate pentru a-i usca, dar copacii s-au refăcut în totalitate.
Galerie de artă pe bloc
Blocul de pe strada trandafirilor a fost proiectat în anii ’50 și dat în folosință în 1960. Locatarii i-au făcut pe banii lor expertizarea structurii de rezistență, pentru că poate intrau la subvenționare pentru consolidare. Dar nu a fost să fie. Astfel, au hotărât să facă pe propriile forțe reabilitarea termică a imobilului, iar de acum mai trebuie să pună la punct conductele de colectare și evacuare a apei menajere, acestea fiind din fontă. Dar, în acest an președintele Adam mai are o ambiție: să facă pe fațadă, până la nivelul copertinelor de la intrările în scări, pe patru metri înălțime, desene artistice, cu artiștii de la Colegiul George Apostu. „Am și vorbit la Colegiu – spune președintele – și au fost de acord în principiu, doar să le asigurăm noi materialele. Va fi primul bloc din oraș desenat astfel”.
„În zona asociației noastre era, înainte, ceea ce se poate numi «o toloacă» (pământ lăsat necultivat, pe care de obicei pasc vitele – n.r.). Veneau și pășteau caii căruțașilor. Primul lucru pe care l-am făcut a fost să schimb fața locului. La asociația de proprietari am acceptat să fiu președinte cu condiția de a nu mai avea, cum se spune, mamă, tată, copii, rude, prieteni. Asociația e deasupra tuturor”.
Alexandru Adam, președintele Asociației de Proprietari „Trandafirilor”
Hublou / Antidotul prostiei
Acum ceva timp, Andrei Pleșu a ținut vreo două conferințe despre prostie, ținând să precizeze că a pornit în dezbaterea temei de la o cunoscută vorbă a lui Einstein: „Două lucruri sunt infinite pe lumea asta: universul și prostia. Dar de univers nu sunt sigur”. Și tot dintru început a declarat că nu în calitatea de „deștept” va trata subiectul, nu din afară, așadar, ci dinăuntru. Fiindcă, de flagelul prostiei nu scapă nimeni, nici cei mai inteligenți oameni a subliniat filosoful, alegând și aici, cu umoru-i caracteristic, un citat foarte grăitor din Al. Paleologu: „oamenii inteligenți ating cote de prostie pe măsura inteligenței lor”.
Da, așa este fără doar și poate, facem o groază de prostii mai mari sau mai mici în viață, și nu ne lecuim ușor de asta: avem încredere în cine nu trebuie, ne îndrăgostim de cine nu merită, spunem aiurea, pe negândite, unele lucruri care se întorc împotriva noastră, nu știm întotdeauna să ne alegem profesia care ni se potrivește cel mai bine, să folosim ocaziile, șansele care ne ies în cale, etc., etc., în fine, orbecăim, bâjbâim de multe ori fără lumina rațiunii.
Dintre toate formele de prostie, cert este că nimic nu o întrece pe cea însoțită de fudulie, la noi existând câteva proverbe care exprimă foarte clar cât de catastrofală este asocierea respectivă. Prostul crede că știe totul și e greu de contrazis, „are convingeri de beton și le susține cu furie” , e încăpățânat și pătimaș. Tinde să fie solemn, neavând umor și spirit autocritic. „E statuar, inflexibil, mineral. Își exhibă de preferință profilul, ca să semene, încă din viață, a efigie”. Câtă dreptate are Andrei Pleșu! Am văzut o mulțime de mărunței din ăștia, aflați în niscaiva efemere funcții, care se cred deja așezați pe un soclu, vorbind la modul grandilocvent, găunos, cu o retorică zăngănind a gol. Oameni lipsiți de simțul măsurii, al ridicolului, de simțul relativului, incapabili de autoironie.
Analizând unii termeni tehnici caracteristici vieții corporatiste, și unele clișee, de exemplu cel cu „gândirea pozitivă”, conferențiarul afirmă că pe el îl indispune chestia asta care seamănă a imperativ. Adică, vrei nu vrei, e musai să vezi viața în roz. Și dacă nu-ți place culoarea respectivă, ce faci? Mie, chiar nu-mi place rozul, nici măcar la trandafiri. Dar să mă întorc la demonstrația din textul la care mă refer (textele a patru conferințe ținute de Andrei Pleșu fac substanța volumului nou apărut la Editura Humanitas sub tiltul „Despre inimă și alte eseuri”) și anume la afirmația preluată de la prozatorul maghiar Péter Esterházy, potrivit căruia gândirea pozitivă e opusul gândirii. De ce? Fiindcă a gândi e o facere, asta presupunând un proces în derulare, care nu e neted, lin, luminos de la un capăt la celălalt. Dimpotrivă, „e ceva viu, un parcurs care include penumbre, dubii, semne de întrebare”…
La fel, prejudecățile, ideologiile („un fel de fast-food al gândirii”), cum este political correctness, specializarea foarte îngustă sporesc și ele prostia.
În încheierea conferinței, Andrei Pleșu, a cărui fermă convingere este că doar educația e antidotul prostiei (această nefastă, păgubitoare, primejdioasă „încremenire în proiect”), face o savuroasă detaliere a tipurilor de proști: solemn, vesel, volubil, harnic și mămos, lăsând cititorului plăcerea să adauge și alte trăsături, aspecte, să îmbogățească descrierile sale tipologice cu portrete reale. Și materie este destulă, nu-i așa? Că „trebuie să fii foarte prost ca să crezi că n-ai fost prost niciodată”. Bine zis, aferim!
Dacii şi romanii au fost punctuali la TAMASIDAVA
Vineri seara, să reţină istoricii, era 7 iulie 2017, ora 20.30, de nicăieri şi de niciunde, peste vechiul târg al Bacăului au năvălit legiunile romane şi cetele de daci, de data aceasta nu pentru a cuceri teritorii, ci pentru a reconstitui istoria de acum 20 de secole.
A început Festivalul Geto-Dacilor “Tamasidava”, care a avut punct de pornire şi de atracţie mărşăluirea, în pas specific romanilor, urmaţi de mai aşezaţii daci liberi, cu torţele aprinse, de la Statuia Marelui Ştefan, până în faţa Prefecturii, precedată de un frumos dans al nimfelor, pe ritmul susţinut de verchea tubă dacică. Coloanele au fost întâmpinate şi urmărite cu interes de mii de băcăuani.
Participă la prima ediţie a Festivalului Antic “Tamasidava” asociaţiile de reconstituire a istoriei: Asociaţia Culturală pentru Istorie Vie Alba iulia, Asociaţia Culturală Geto-Dacii din Moldova -Iaşi, Asociaţia Histria Renascita-Piteşti, Nimfele Dace/Vox Dacorum- Zalău, Asociaţia Virtvs Antiqva, Asociaţia Vivat Tomis-Constanţa, Geto-Dacii din Bulgaria.
Mesajul de prietenie şi salutul participanţilor a fost rostit de dacul Constantin Lăpuşneanu, preşedintele Asociaţiei Geto-Dacilor din Moldova: “Am venit cu gânduri bune şi observ că şi dumneavoastră ne întâmpinaţi la fel. Timp de două zile vă invităm la mai multe momente de reconstituire istorică în Parcul Gherăieşti, sâmbătă şi duminică. Veţi avea ocazia să vedeţi lupte de gladiatori, dintre daci şi romani, dansuri antice, obiceiuri vechi, unelte şi arme, meşteşuguri şi multe surprize. Vom fi mult mai mulţi, cum sunt convins că băcăuanii vor fi în număr mare la ceea ce am pregătit noi timp de mai mulţi ani. Mulţumesc instituţiilor băcăuane care s-au implicat în acest festival şi vă promitem, la anul, un festival şi mai bogat şi mai frumos.”
Din partea gazdelor, mesajul de bun venit a fost adresat de Sorin Braşoveanu, preşedinte al Consiliului Judeţean: ”Mă bucur că am putut să fim alături de această minunată iniţiativă a “dacilor” şi “romanilor” de reconstituire artistică a unor importante momente din istoria milenară a poporului român. Credinţa în Zeul Zamolxe, dragostea faţă de ţară, faţă de înaintaşii noştri, în semn de respect faţă de scrificiul lor, ne-a determinat să fim acum, în această seară, dar şi mâine, alături de daci şi de romani, care, acum 20 de secole au scris şi la Tamasidava, lângă Răcătău, pagini de istorie nemuritoare. Vă felicit şi vă aşteptăm şi la anul”, a spus, în aplauzele mulţimii preşedintele Consiliului Judeţean.
Festivalul continuă după următorul program:
Sâmbătă, 8 iulie
ora 12.00: Prezentarea trupelor participante la eveniment;
13.00: Deschiderea taberelor şi a atelierelor meşteşugăreşti: prelucrare os, lemn, monetărie, jocuri romane, plante dacice.
16.00 – 19.30: Demonstraţie a Şcolii de gladiatori Ludus Apulensis (dansuri antice Magna Nemesis), târg de scalvi, jocuri antice, dansuri antice cu Nimfele Dace, muzică antică cu Vox Dacorum.
20.30-21.30: Bătălia de noapte – Triburile Dacilor şi aliaţii lor vs legiunile de romani; 21.30 – Rugul lui Zamolxe/incinerarea unei căpetenii dace. 22.00 – Program artistic şi concert live.
Duminică, 9 iulie
ora 10.00 – Deschiderea taberelor şi atelierelor meşteşugăreşti (metalurgie, machete, scriptoria, fierărie, metaloplastie, bucătărie (doar de prezentare), parfumuri, antrenamente cu soldaţi şi gladiatori;
ora 13.00 – Dansuri – Magna Nemesis, Nimfele Dace;
14.00 – Bătălie de zi între legiunile romane cu triburile dace şi aliaţii lor;
15.00 – Salutul trupelor şi închiderea festivalului; 16.00 – Program artistic şi concert live.
Venind în sprijinul băcăuanilor care vor să participe la festivalul „Tamasidava” din Parcul Gherăieşti, SC Transport Public a suplimentat cursele pe traseul 4, astfel că, de la CORA, vor pleca, începând cu ora 12.00, curse cu frecvenţa de 30 de minute, pînă la ora 22.00, iar duminică, acest program este valabil de la ora 10.00, până la ora 15.00.
VIDEO: Defilarea dacilor și romanilor
Prima zi a a Festivalului Tamasidava a început cu defilarea trupelor dacice și romane în centrul Bacăului.
Fermierii pot circula din nou cu camioanele pe șosele
Traficul camioanelor grele, care a fost interzis pe șoselele naționale pe timp de caniculă, pentru protejarea asfaltului, este permis din nou dacă este vorba de transportul produselor agricole recoltate din câmp.
În sudul țării, mai ales, dar de acum și în zona a doua de culturi, în care se află și județul Bacău, a început sau va începe secerișul grâului, însă în toate zonele se recoltează continuu, de exemplu, legume și fructe.
Interzicerea circulației camioanelor grele ziua, pe caniculă, afecta grav interesele agricultorilor, motiv pentru care Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) a solicitat Ministerului Agriculturii să intervină pentru schimbarea măsurii. „În doar două ore după ce am intervenit la minister – spune președintele LAPAR, fermierul băcăuan Laurențiu Baciu – situația a revenit la normal.
Am opinat că interzicerea traficului a fost o măsură pompieristică, neînțeleaptă, fără să fie gândită, fără să se analizeze ce efecte poate avea în agricultură. La intervenția ministrului, măsura a fost schimbată.
Și noi suntem de acord că trebuie păstrate șoselele în bune condiții, dar dacă s-ar fi înțeles că ziua ar putea circula numai camioanele goale, care vin la încărcare, iar noaptea acestea puteau pleca pline, altfel ar fi fost situația. Ne facem și noi treaba și respectăm și restricțiile privind accesul pe șoselele naționale”.
Chimcomplex a depus oferta pentru preluarea Oltchim
Chimcomplex Borzești, membră a Grupului Societățile Comerciale Române (SCR), a depus, joi, 6 iulie, oferta angajantă pentru preluarea activelor Oltchim Râmnicu Vâlcea. Preluarea activelor Oltchim ar putea duce la înființarea Companiei Române de Chimie.
„Probabil că mai sunt si alți competitori, dar singurul de elită este gigantul germano-polonez PCC, cu care suntem pregătiți să luptăm – a precizat președintele Chimcomplex, Virgiliu Băncilă. Vânzarea Oltchim este un eveniment major in economia Romaniei și am dori să avem sprijin de la întreg mediul de afaceri, așa cum am primit de la mediul universitar.
Credem că organizatorul licitației va fi corect și ne va declara calificați în confruntarea directă cu PCC. Președintele Grupului SCR, domnul Ștefan Vuza, a pregătit atent, în ultimii doi ani, această tranzacție și a depus eforturi considerabile pentru a strânge laolaltă investitori de calibru, cum sunt cele două fonduri de investiții care gestionează fiecare câte 11 miliarde de euro, apoi cele cinci bănci care vor intra în sindicat, cât și partenerii de afaceri, începand de la Tricon SUA și până la cei din România”.
Așadar, în sprijinul Chimcomplex vin gigantul american Tricon Energy, cu o cifră de afaceri de șase miliarde de dolari, ca partener comercial, cinci bănci europene coordonate de ING și două fonduri de investiţii din Londra si Dubai. Grupului SCR, care va deveni garantul direct al tranzacției, cu active de peste 120 de milioane de euro, i se alătură patru parteneri de afaceri puternici, dintre care unul din Turcia și unul din Italia
Ce planuri are Chimcomplex la Oltchim
Planul de afaceri al noii entități industriale este fundamentat pe relansarea chimiei românești și include posibilitatea de creștere a producției industriale la peste un miliard de euro anual, în șapte ani de la preluare, crearea a 9.000 de locuri de muncă pe orizontală și verticală și diversificarea operațiunilor comerciale în regiune.
„În aceste condiţii – spune Virgiliu Băncilă -, este evident că nu vom reduce niciun salariu la Oltchim și ne dorim chiar să creştem veniturile tuturor celor care vor să se implice activ în restructurarea pozitivă a companiei. Aşa cum s-a întâmplat şi în 2003, la privatizarea Chimcomplex, aşa vom face şi la Oltchim: vom şti să asigurăm lin şi cu succes tranziţia de la sistemul de stat la cel privat”.
Primul gigant industrial românesc
Înființarea Companiei Române de Chimie va urma exemplele recente din alte țări, precum Polonia, unde în urmă cu zece ani s-a relansat producția de îngrășăminte prin reunificarea a 16 combinate chimice de stat și private într-o nouă companie – Grupa Azoty. Alte exemple de centralizare a operațiunilor la nivel european sunt companiile BASF Germania, Dow Chemicals, Mol Ungaria si Todisco Grup Italia.
Industria chimică românească a înregistrat un puternic declin după anii 1990, când se afla pe locul 10 mondial ca volum al producției, generând la nivel național 16,9% din totalul producției industriale. Din cele 72 de combinate și fabrici au rămas în funcțiune, în 2016, doar 14, iar producție chimică a României este acum de 11 ori mai mică decât în 1990.
„Sunt optimist şi cred în bunele intenţii ale factorilor decizionali, respectiv ale administratorilor judiciari şi ale creditorilor Oltchim faţă de viitorul acestui combinat fanion al industriei chimice româneşti şi al tuturor oamenilor din Râmnicu Vâlcea dependenţi în mod direct de buna funcţionare a lui. Oferta pe care am depus-o este una corectă, sustenabilă şi bine asumată, iar faptul ca avem resursele umane, know-how- ul şi resursele financiare, ar trebui să fie hotărâtor în luarea unei decizii, astfel încât Oltchim împreună cu Chimcomplex să redevină acel etalon pe care îl merită industria chimică românească pe plan intern şi regional, prin intermediul Companiei Române de Chimie.”
Virgiliu Băncilă, președintele Chimcomplex
Cei mai rapizi poştaşi din ţară se întrec, sâmbătă, la „Marşul Factorilor Poştali”
Peste 80 de salariaţi ai Poştei Române se vor întrece sâmbătă, 8 iulie, în cadrul etapei naţionale a Marşului Factorilor Poştali. Ajunsă la cea de-a 38-a ediţie, competiţia de tradiţie a operatorului naţional de servicii poştale va avea loc la Drobeta Turnu-Severin, judeţul Mehedinţi, pe Stadionul Municipal al oraşului.
Participanţii sunt câştigători ai ediţiilor judeţene ale competiţiei, ocupanţii primelor locuri urmând a participa, ca în fiecare an, la Balcaniada Factorilor Poştali.
„Anul trecut, OJP Bacău a obţinut locul I la femei şi locul 5 la barbaţi. Sperăm ca şi anul acesta să ocupăm podiumul”, a declarat Liviu Ciumeti, directorul Poştei Bacău. Faza naţională a competiţiei va demara de la ora 10.00, la startul concursului aliniindu-se 84 de poştaşi din toată ţara, dintre care 42 sunt femei, acestea urmând a mărşălui pe distanţa de 3.000 metri şi 42 de bărbaţi care vor avea de parcurs un traseu de 7.000 metri.
„Miza competiţiei este participarea la Balcaniada Factorilor Poştali, eveniment organizat în fiecare toamnă de către unul dintre operatorii poştali din Balcani. Primii cinci concurenţi la proba masculină şi primele trei concurente la cea feminină vor reprezenta Poşta Română la întrecerea balcanică ce va avea loc în toamnă”, au precizat reprezentanţii Poştei Române.
În 2016, la balcaniada organizată în Turcia, poştaşii români au cucerit două medalii de aur, o medalie de argint şi una de bronz. Reamintim că Marşul Factorilor Poştali a debutat în anul 1977, la Bucureşti şi, an de an, aliniază la start, câteva mii de angajaţi ai Poştei Române.
VIDEO: Percheziții la hoții de lemne
Polițiștii băcăuani au efectuat 28 percheziții domiciliare la locuințele unor persoane bănuite de tăiere ilegală și furt de arbori. S-au confiscat peste 170 m.c. de material lemnos şi 5 motofierăstraie.
La data de 7 iulie a.c. polițiștii din Bacău au acționat pentru prevenirea și combaterea delictelor silvice. În baza mandatelor emise de Judecătoria Bacău, au efectuat 28 percheziții domiciliare la locuințele unor persoane, cu vârste cuprinse între 30 şi 60 de ani, din comuna Răcăciuni, bănuite de săvârșirea infracţiunilor de tăiere ilegală şi furt de arbori.
În urma acţiunii, polițiștii au găsit 157,55 m.c. de lemn foc, 19,13 m.c. de lemn rotund răşinoase, 5 motofierăstraie şi au pus în executare 16 mandate de aducere.
Materialul lemnos şi bunurile identificate au fost indisponibilizate în vederea continuării cercetărilor, administrarea întregului probatoriu şi tragerea la răspundere penală a persoanelor implicate.
”Vedeta” lunii iulie la Muzeul de Științele Naturii: Sfânciocul mare
Pasăre rar întâlnită în țara noastră, cu atât mai puțin în zona Moldovei, sfâncicoul mare (Lanius excubitor) poate fi văzut, totuși, la Muzeul de Științele Naturii din cadrul Complexului Muzeal ”Ion Borcea” din Bacău, acolo unde, exemplarul din dotare a fost declarat ”exponatul lunii iulie”.
Pasionații de științele naturii, dar și numai curioșii vor găsi informații prețioase și fascinante despre viața acestei păsări numită, popular, și berbecel, iar asta numai și numai pentru că, ne spun specialiștii, se aruncă cu capul înainte pe pradă. ”Sfânciocul mare mai este numit însă, și lupul-vrăbiilor, atacul asupra păsărilor de talie mică fiind doar un comportament de iarnă pe timp de mare foamete și nu obişnuinţă adevărată, ca la ulii şi şoimi. Pe lângă şoareci şi alte rozătoare, mănâcă şi şopârle, broaşte, chiar salamandre (considerate foarte toxice), tot ce poate prinde vara şi iarna, în general în zona de deal”, explică personalul de la Muzeul de Științele Naturii.
Ca răspândire, sfânciocul mare cuibăreşte în Nordul Europei de unde migrează iarna către interiorul continentului și mai rar pot fi întâlnite perechi clocitoare la noi în ţară (în special în nord). Din curiozitățile acestei specii face parte, divulgă reprezentanții Muzeului, „Banderola de Zorro” cu negru intens trasă în jurul ochilor ”care are rol în sporirea acuității vederii în condiţii de soare puternic sau de albeaţă puternică a zăpezii”.
Alte curiozități sunt legate de denumirea în latină a păsării, Lanius Excubitor”, ”lanius” însemnând ”măcelar”, ”dar nu în sensul de cruzime, ci în sensul ştiinţei şi îndemânării cu care îşi tranşează prada; insecte mari, şoricei sau alte vertebrate mici, le înfige în spini şi de-acolo le poate rupe în bucăţi mai mici şi mai uşor de mâncat”, explică specialiștii. ”Excubitor înseamnă santinelă, sfânciocul mare fiind adesea văzut stând ca o santinelă în postul de observaţie, supervizându-şi teritoriul”.
Muzeul de Științele Naturii din Bacău poate fi vizitat de marți până duminică inclusiv, între orele 10 – 18, în zilele de luni fiind închis.
„Șmenar”, reținut de polițiști
La data de 06 iulie a.c., poliţiştii de investigaţii criminale din cadrul Poliţiei Municipiului Bacău au depistat şi reţinut un bărbat de 31 ani, din judeţul Galaţi, bănuit de săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prin metoda “ŞMEN”.
Din investigaţiile poliţiştilor a rezultat că la data de 22 septembrie 2016, în jurul orei 20.30, bărbatul de 31 ani s-ar fi deplasat la puctul de lucru al unei societăţi comerciale din Bacău şi ar fi rugat o femeie de 26 ani, din Bacău, angajată la societatea în cauză, să-i schimbe 70 de bancnote de 10 lei în 7 bancnote de 100 lei, prilej cu care i-a înmânat acesteia, 69 de bancnote de 10 lei.
La momentul numărării bancnotelor, victima ar fi atras atenţia bărbatului despre acest aspect, motiv pentru are banii ar fi fost din nou preluaţi, în vederea renumărării. Profitând de neatenţia femeii, bărbatul în cauză ar fi retras 20 de bancnote de 10 lei, după care a remis restul banilor adăugând în plus o bancnotă de 10 lei.
Poliţiştii au reuşit identificarea bărbatului de 31 ani, iar la data de 06 iulie a.c., faţă de acesta s-a dispus măsura reţinerii pentru o perioadă de 24 ore, urmând a fi prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, cu propuneri legale.
Cum a făcut un tânăr din Cluj rost ușor de 1000 de lei. Din păcate pentru el, a fost prins
La data de 05 iulie a.c., poliţişti din cadrul Biroului de Investigaţii Criminale Bacău, au reţinut un bărbat de 28 ani, din judeţul Cluj, bănuit de comiterea infracţiunii de înşelăciune.
În fapt, la data de 02 septembrie 2014, un bărbat de 30 ani din Bacău a sesizat poliţiştii despre comiterea unei infracţiuni de înşelăciune. În luna iulie 2014, în vederea achiziţionării unui autoturism, bărbatul de 30 ani a contactat o persoană care postase un anunţ de vânzare a unui autoturism, în mediul on-line. Acesta din urmă i-a comunicat bărbatului de 30 ani numărul unui cont, în vederea transferului sumei de 1000 lei, ca avans pentru autoturismul de cumpărat.
Victima a transferat suma de 1000 lei, iar în momentul în care bărbatul de 30 ani a dorit să intre în posesia autoturismului, vânzătorul i-a comunicat faptul că autoturismul în cauză a fost vândut unei alte persoane care a oferit un preţ mai mare şi că îi va returna bărbatului de 30 ani avansul de 1000 lei, lucru care nu s-a întâmplat.
Cu ocazia investigaţiilor efectuate a rezultat că, contul bancar în care persoana vătămată a transferat suma de 1000 lei aparţine unui bărbat din Bucureşti. Acesta, în cursul anului 2013, ar fi dat cardul bancar unui bărbat de 28 ani, din Cluj, care nu l-a mai returnat.
În urma cercetărilor, bărbatul de 28 ani a fost depistat în timp ce încerca să părăseasca ţara, la punctul de frontieră Nădlac, iar la data de 05 iulie a.c., poliţiştii băcăuani l-au reţinut în vederea prezentării acestuia Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, cu propuneri legale.
Participare internaţională la Rezidenţa artistică de sculptură de la Centrul „Apostu”
Anul acesta, Centrul de Cultură „George Apostu”, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, derulează, în perioada 3-21 iulie, Programul de Rezidenţe Artistice de Sculptură „Albastru”, cu participarea unor sculptori români şi străini. Programul are ca scop constituirea unei colecţii valoroase de sculptură contemporană în lemn. Programul este structurat pe trei ani, până în 2019. În fiecare an, sunt invitaţi trei artişti, care vor realiza câte trei lucrări, astfel, ca la finalul programului, patrimoniul Centrului „Apostu” să se îmbogăţească cu cel puţin 27 de opere de artă. Curatorul programului este, în toţi cei trei ani, Maxim Dumitraş, artist plastic de renume internaţional, managerul Muzeului de Artă comparată Sîngeorz-Băi, din cadrul Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud.
„Este o bucurie foarte mare pentru mine că am reuşit să readuc în spaţiul cultural al Bacăului, aici, la Centrul „George Apostu”, un program de sculptură, este un gând mai vechi, pe care l-am discutat şi rediscutat în anii care au trecut, eu cu Maxim Dumitraş, Dumitraş cu mine, cu mult înainte ca programul «Drumurile culorii albastru prin Europa» să înceapă, din Programul Erasmus+, dar care vine să completeze fericit gândul prietenilor noştri europeni. Ne dorim, cu acest proiect, să reconfigurăm tot spaţiul exterior al acestei clădiri, în aşa fel ca acesta să devină spaţiu expoziţional, unde să fie admirate lucrări ale unor artişti din România şi din lume. Ideea este una îndrăzneaţă, ca aceste opere să fie aşezate ca şi cum ar veni din cer, aşa a apărut ideea de albastru”, a declarat Geo Popa, director al Centrului de Cultură „George Apostu”.
La prima ediţie a Programului au fost invitaţi artiştii Maxim Dumitraş (România), Nedim Hadziahmetovic (Serbia) şi Krasimir Metodiev (Bulgaria), care, deja au început să-şi pună în aplicare ideile artistice. Se lucrează cu lemn vechi, de foarte bună calitate, din speciile stejar, cireş, paltin şi tei.
Lucrările realizate vor aduce un plus de valoare patrimoniului instituţiei şi Muzeului în aer liber (Grădina cu statui”), unică în ţară şi în lume, prin reamenajarea unuia dintre spaţiile acoperite ale Pavilionului Central, ca veritabil spaţiu de descoperire şi contemplare a artei sculpturale.
„Acest program, ne-a mai spus Geo Popa, este o continuare şi o fericită completare a ceea ce am început în 1991, când aici, la noul înfiinţat centru de cultură, am organizat prima tabără de creaţie, de sculptură în lemn, materialul preferat al marelui artist George Apostu, care a devenit patronul nostru spiritual, continuând apoi cu lucrări în marmură şi piatră, astfel că, peste ani, a luat fiinţă «Grădina cu statui». Revenim, aşadar, la lemn.”
Tot în această perioadă, s-a organizat şi un concurs, care se adresează membrilor Ordinului Arhitecţilor, pentru realizarea proiectului de reamenajare a spaţiului care va deveni o Galerie de Artă în aer liber.
La conferinţa de presă, organizată la Centrul de Cultură „George Apostu”, cu priliejul deschiderii Programului de rezidenţe „Albastru”, au participat şi cei trei artişti, care şi-au expus, concis, ideile care vor guverna creaţiile lor. Maxim Dumitraş (curatorul programului), este absolvent al Universităţii de Artă şi Design, Cluj Napoca, master în Sculptură, membru al UAP din România şi al Asociaţiei Internaţionale a Artiştilor (Paris). A debutat în 1976, cu o expoziţie personală la Sîngiorz-Băi, expunând permanent în România, Franţa, Germania, Olanda, Belgia, Ungaria, Elveţia, Letonia, Chişinău, participând la numeroase simpozioane de creaţie, din ţară, dar şi din Rusia, Egipt, Spania, Grecia, Turcia, Franţa etc. Este posesorul a numeroase premii naţionale şi internaţionale. „Galeria, la final, vrem să fie unicat, să se integreze în modernitate, să lege spaţiul exterior cu cel pe care vrem să-l reconfigurăm, de sub cele două balcoane. Vrem ca lucrările să se privească de jos în sus, să facă legătura între pământ şi cer, cu albastrul care domina întreaga creaţie, cât şi spaţiul. Fiecare artist are libertate deplină, noi am discutat doar în principiu despre ceea ce ne dorim. Eu, de exemplu, am un proiect intitulat „Nori”, forme abstracte, cu o mare putere de imaginaţie. Nu-i timpul să detaliez, oricum Rezidenţa este deschisă, invităm băcăuanii să vină, să vadă, să ne vadă la lucru, să discutăm, dialogând despre artă, despre viaţă. Îi aşteptăm pe cei interesaţi, în fiecare zi de lucru, la Centrul „Apostu”, până pe 20 iulie”, ne-a spus Maxim Dumitraş.
Krasimir Metodiev este născut în 1989, în Bulgaria, a studiat la Universitatea „St. Cyril and St. Methodius” din Veliko Târnovo, Facultatea de Arte Plastice, Secţia Sculptură, iar între 2011-2012 a studiat la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti. Este doctorand, membru al Uniunii Artiştilor din Bulgaria. A expus la Sofia, Razgrad, Gabrov, Veliko Târnovo, Burgas, , având în portofoliu lucrări monumentale la Veliko Târnovo, Pavlikeni, Parcul Dunării din Tutrakam, Seul- Coreea. „Lucrările mele sunt inspirate din natură, cu rădăcini în pământ şi se abstractizează spre cer. Mă bucur că am fost invitat în Bacău, vreau să cunosc oraşul, Moldova şi, aşa cum a spus şi Maxim, m-aş bucura dacă arişti din Bacău, amatori de artă ar veni aici, să putem dialog, arta, prin excelenţă, este deschisă către public, se adresează publicului”, a declarat şi Krasimir.
Nedim Hadziahmetovic este din Negotin (Serbia), absolvent al Universităţii de Arte Belgrad, în 1997, membru al Asociaţiei sculptorilor maghiari, membru al Asociaţiei artiştilor şi designerilor din Serbia şi a Asociaţiei Interanţionale de sculptură monumentală. „Este o personalitate artistică de talie mondială în sculptura monumentală” (Geo Popa), a lucat într-o gamă largă de discipline vizuale, precum sculptura, sculptura aplicată, grafică, ilustraţie şi pictură, animaţie şi design. A realizat sculptură monumentală în Germania, Ungaria, Danemarca, Turcia, Serbia, Egipt, Bugaria, India, Slovenia. Participant la numeroase simpozioane de creaţie din lmea întreagă.
„Creaţiile mele se vor integra în această generoasă teamă a albastrului, pe care vă invit să le vedeţi la vernisaj”, a fost scurt şi la „obiect” Nedim, care ştie puţin româneşte şi mai mult să cânte la mai multe instrumente, de altfel, va şi susţine în faţa colegilor şi a invitaţilor un mic recital.
Închiderea rezidenţei va avea loc pe 21 iulie, la ora 17.00, cu un moment dedicat întâlnirii artiştilor cu publicul larg, iubitor de artă, şi prezentării proiectului de reamenajării spaţiului „Muzeul în aer liber”, realizat de tinerii arhitecţi.
Roboți, prototipuri și pneumobile la Facultatea de Inginerie a Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău
Cei 22 de studenți ai Facultății de Inginerie, de la programul de studii Mecatronică, din cadrul Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău, au susținut vineri, 7 iulie, examenul de licență, partea practică, în fața decanului, prof. univ.dr. ing. Valentin Zichil, și a profesorilor coordonatori de proiecte de diplomă, printre care prof.univ.dr.ing. Liliana Topliceanu, prof.univ.dr.ing. Petru Livinți, prof.univ.dr.ing. George Culea, prof.univ.dr.ing. Adrian Ghenade, prof.univ.dr.ing. Gheorghe Stan, conf.univ.dr. ing. Dan Rotar, șef lucrări dr. ing. Gabriel Puiu și șef lucrări dr. ing. Dragoș Andrioaia.
„Toate aceste lucrări sunt machete de roboți, pentru că sunt realizate la scară mai mică, dar ele reproduc o realizare industrială. Fiecare dintre noi am coordonat un grup de studenți, fie pe lucrări comune, fie pe lucrări individuale”, ne-a declarat prof.univ.dr.ing. Liliana Topliceanu. Aceste realizări practice ale proiectelor de diplomă probează competența absolvenților în acest domeniu de vârf al tehnicii, domeniu solicitat de mediul economic din județ și din țară. Roboții, de diferite dimensiuni și dedicați diferitelor domenii, au fost prezentați în stare de funcționare, demonstrându-și abilitățile și precizia.
„Eu am realizat o platformă mobilă, cu braț articulat, construită pe două părți majore și comandată printr-o unitate centrală. Este un proiect individual, la care am lucrat aproximativ trei luni, pe o idee personală. Sunt din Bacău. Am ales Ingineria pentru că stimulează inteligența omului, pentru că ne stimulează să evoluăm. Ingineria a fost prima mea opțiune atunci când am aplicat pentru admiterea la facultate. Mi-a plăcut de prima oară, mai ales pe această specialitate. Voi continua studiile, la master, tot pe Mecatronică, și apoi intenționez chiar să urmez și un doctorat în domeniu. O iau pas cu pas, pentru ca vreau să mă perfecționez.”
Adrian Tamaș, absolvent al Facultății de Inginerie, Mecatronică
Studenții de la Mecatronică urmează studiile de licență timp de patru ani, care se finalizează cu o lucrare scrisă, dar și cu prezentare de astfel de proiecte, de execuții practice. „Mecatronica este un program de studii din ce în ce mai căutat la noi, dar și o specializare căutată pe piața muncii. Proiectele de final ale studenților au un scop didactic și trebuie să conțină neapărat trei elemente: o parte de mecanică, una de electronică și una de programare IT. Lucrările sunt bune, diferite, de la an la an din ce în ce mai dezvoltate, ceea ce ne bucură și ne face să fim mândri de absolvenții noștri”, a precizat și prof. univ. dr. ing. Gheorghe Stan, coordonator de proiecte.
În cadrul acestor prezentări, „vedetele” au fost prototipurile a două automobile cu propulsie integral pneumatică, participante la concursuri internaţionale, creaţie a studenţilor de la Mecatronică. Echipa care a lucrat la aceste prototipuri este formată din studenții /absolvenții Florin Hurmuz, Andrei Mihăiță Surdu (liderul echipei) și Stelian Anchidin, coordonați de profesorul Gabriel Puiu.
„Este un vehicul pneumatic, are o sursă de propulsie ce folosește ca energie aerul comprimat, mai exact azot îmbuteliat la o persiune de 200 de bari și un volum de 20 l. Mașina are un circuit pneumatic, cu doi cilindri și folosește o transmisie prin șurub și piuliță, care este transferată la un sistem de cuplaj, apoi la o cutie de viteză și în cele roți”, au explicat studenții care au participat la crearea și dezvoltarea acestui model. Cele două pneumobile au participat deja la competiția internațională a proiectelor studenților de la Mecatronică, din universitățile din Europa, care are loc de zece ani în Ungaria. „Deja suntem la al treilea model prezentat în acest concurs. Anul acesta am obținut un loc foarte bun. Am avut o mică problemă tehnică ce nu ne-a permis să ne situăm în top 3, dar suntem în top 10 și suntem mulțumiți”, au mai explicat cei care vineri s-au prezentat ca studenți ai facultății, dar deja putem vorbi despre ei ca adevărați ingineri. Vor urma cu toții studii de master și doctorat, după cum ne-au declarat, tot la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău.
„Domeniul Mecatronică, fiind un domeniu nou, se dezvoltă de la an la an, de aceea și la studenții noștri, viitori ingineri, vedem de la an la an o evoluție. Este un hibrid, care mereu are loc de dezvoltare. Cum se vede și în prezentarea lucrărilor de licență, pentru că avem proiecte de la drone, până la roboți și pneumobile, mașini cu aer, care au participat și în competiții internaționale și astfel și-au verificat nivelul față de alte universități europene. Pentru anul universitar viitor, Mecatronica rămâne un program de studii în universitatea noastră, mai ales că este căutată pe piată muncii, pe master avem Mecatronică avansată, iar la doctorat Ingineria Industrială, care este la granița cu mecatronica.”
Prof. univ. dr. ing. Valentin Nedeff, președintele Senatului Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău
„Prin aceste prezentări de lucrări practice ale studenților de la Mecatronică se face dovada creativității lor. Cu toții, profesori și studenți, au fost implicați în realizarea acestor modele demonstrative. Ne mândrim cu pneumobilele care au participat deja la competiții naționale și internaționale, dar și cu celelate lucrări care an de an se îmbunătățesc. Toate realizările sunt făcute cu scop industrial, pot fi aplicate în tehnică și chiar se pot dezvolta și pot deveni modele de studiu pentru generațiile viitoare de studenți.”
Prof. univ.dr. Valentin Zichil, decanul Facultății de Inginerie a Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău
Mecatronica este o specializare multidisciplinară care combină în același timp cunoștințe din Mecanică, Electronică și Informatică. În anul universitar viitor, studenții care vor să opteze pe această specializare au la dispoziție 26 de locuri la învățământ fără taxă și 34, la cu taxă, pentru studii de licență, iar cei care doresc să-și continue pregătirea și pe programe de master, pe o durată de doi ani, pot alege unul din cele 50 de locuri pentru „Mecatronică avansată”.
Prezentarea lucrărilor de licență a absolvenților de la Mecatronică a fost sprijinită și de conducerea universității, prin rectorul prof.univ.dr.ing. Carol Schnakovszky, dar și de prorector pentru etica şi imaginea universităţii, conf.univ.dr. Cristina Cîrtiță Buzoianu.
S-au aflat câștigătorii Concursului „Bunătăți cu stil pentru cămara ta”
Astăzi, în incinta supermarketului „Cora” din Bacău, s-a realizat tragerea la sorţi a câştigătorilor Concursului „Bunătăți cu stil pentru cămara ta”. Au fost extrași câștigătorii pentru cele 3 vouchere de cumpărături în Hypermarhetul Cora în valoare de 200, 300, respectiv 500 de lei.
Cei trei câștigători sunt: Cristina Găitan (voucherul de 200 de lei), Valeria Vintilă (300 de lei) și Gabriel Cornel Rotariu (500 de lei).
