sâmbătă, 20 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 2719

Un pensionar recidivist riscă să ajungă după gratii

    Un pensionar din Oneşti, recidivist, a fost trimis în judecată într-un nou dosar penal, pentru înşelăciune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Bărbatul a fost condamnat la plata unei amenzi penale, dar instanţa a revocat suspendarea executării unei pedepse mai vechi de 2 ani închisoare.

    R.C. (64 de ani) este acuzat că, în cursul lunii februarie 2012, a indus în eroare o asociaţie C.A.R. Pensionari din Moineşti, prezentând înscrisuri falsificate, respectiv adeverinţe de venit şi de girant şi o adeverinţă privind angajarea inculpatului în funcţia de consilier juridic, cu scopul de a obţine un credit în valoare de 8.000 lei.

    Pentru acordarea împrumutului a fost necesară prezentarea cuponului de pensie care atesta că inculpatul încasează o pensie de 2.305 lei precum şi două adeverințe de venit. Bărbatul a fost girat de G.C. (actuala soţie R.C.), T.M. şi T.D..

    Adeverinţa emisă de soţie atesta că R.C. este angajat pe perioadă nedeterminată în funcţia de consilier juridic, realizând un venit de 1.400 lei.

    La dosar a fost depusă şi o adeverinţă emisă de o societate din Piatra Neamţ care arăta că inculpatul, asociat unic, are un venit lunar de 3.500 lei.

    Astfel, R.C. a obţinut împrumutul în valoare de 8.000 lei care urma să fie returnat în 10 rate lunare.

    Două luni mai târziu, R.C. a falsificat un nou înscris pentru a obţine un nou împrumut, de data aceasta pe numele soţiei. La acest împrumut, inculpatul a avut calitatea de girant.

    Pe contractul de împrumut a fost înregistrat ca şi girant şi I.I., în baza unei delegaţii falsificate, soţia inculpatului obţinând un credit de 6.000 lei. Pentru că cei doi au achitat doar două rate, CAR-ul din Moineşti a făcut plângere penală şi a cerut executarea silită.

    Oficiul Registrului Comerţului Neamţ a comunicat că R.C. nu este asociat, acţionar, administrator, persoană fizică autorizată, titular întreprindere individuală, reprezentant întreprindere familială la niciuna din firmele înregistrate. De asemenea, Inspectoratele de Muncă Neamţ şi Bacău au informat că inculaptul nu a figurat niciodată ca salariat.

    Asociaţia CAR Pensionari Moineşti s-a împăcat, însă, cu inculpatul în ceea ce priveşte infracţiunea de înşelăciune, arătând că acesta a achitat în totalitate suma datorată.

    Prin urmare, Judecătoria Moineşti a dispus încetarea procesului penal pentru această infracţiune, dar l-a condamnat pentru cele două falsuri la plata unei amenzi penale de 2.400 lei.

    Pentru că inculpatul mai are o condamnare de 2 ani închisoare, cu suspendare, rămasă definitivă în 2012, instanţa a dispus revocarea suspendării.

    Astfel, bărbatul va executa în sistem de detenţie această pedeapsă, iar dacă nu va plăti amenda, aceasta va fi înlocuită cu zile de închisoare.

    Sentinţa nu este definitivă.

    Mămicile curajoase din Bacău sunt invitate la o șuetă

      Celina Toni Ivan

      Toate mămicile au nevoie, din când în când, de o mică pauză, de aceea, e bine și important ca ele să-și ia inima în dinți și să iasă pentru câteva ore, la o întâlnire ”cu fetele”.

      Centrul Părinții Spun Prezent a pus la cale, în acest sens, ”Șueta Mămicilor”, o întâlnire deschisă la care mămicile din Bacău să poată veni nu doar pentru a se relaxa două-trei ore, dar și pentru a da frâu liber fricilor lor de mămici, normale de altfel, un subiect bun de dezbatere propus de psihologul Celina Toni Ivan.

      ”Ce faci atunci când simți nevoia să iei o mică pauză? Te întâlnești cu fetele la o șuetă! Vă propun să ne reconectăm și să povestim despre: Frici de Mămici. Ați avut? Aveți? Cum le manageriați? Cine vă ajută?

      De unde vin fricile? Dezbatem împreună subiectul, socializăm și ne simțim bine”, spune Celina Toni Ivan. Șueta se petrecere miercuri, începând cu ora 17.00, la Clubul Oblio din str. Miron Costin nr.11, Bacău, accesul fiind liber.

      Pagina 1

        Activitate intensă a RAJA Constanța la Onești

          Refacerea hidroizolației și a tencuielii de la cele două rezervoare de apă potabilă, ce alimentează de la Cuciur municipiul Onești – acesta este obiectivul pentru lunile iulie și august al RAJA Constanța pentru ca oneștenii să se bucure de servicii de calitate din partea firmei menționate.

          După cum ne-a declarat Costică Nan, directorul coordonator al Centrelor Zonale RAJA, “se efectuează lucrări la ambele rezervoare de 10.000 mc de apă, fiecare din acestea având un diametru de 45 metri. Pentru refacerea hidroizolației de la cele două rezervoare se execută mai multe operațiuni succesive, astfel ca în 30 de zile Gospodăria de apă a Oneștiului să fie reabilitată. Aici lucrează 50 de angajați ai RAJA, costurile fiind foarte mari pentru executarea acestor lucrări, deoarece rezervoarele sunt într-o stare critică, fiind vizibilă armătura”. Gospodăria de apă a municipiului Onești mai are un rezervor, care este abandonat. Acesta este mai înalt cu trei metri și se află în atenția specialiștilor de la RAJA Constanța pentru reproiectare.

          Menționăm că firma din Constanța a preluat Sistemul public de alimentare cu apă și canalizare al Oneștiului începând cu data de 1 iunie. “Ca și bilanț economic, am trecut printr-o perioadă foarte grea. Dacă am face o evaluare, am folosit peste un milliard de lei vechi deoarece cheltuielile au fost foarte mari, pentru că în luna iunie am avut nu mai puțin de 136 de avarii la rețeaua de apă și de canalizare. Salariații noștri au lucrat și câte 12-14 ore pe zi pentru remedierea avariilor.

          În schimb, am facturat cu aproape 30.000 mc mai mult, astfel că în urma remedierii avariilor și a depistării multor bransări ilegale, apa a mai fost furată și nu s-a mai dus în pământ”, a mai declarat Costică Nan, exprimându-și speranța că nu vor mai fi la fel de multe avarii în perioada următoare în municipiul Onești la rețeaua de apă potabilă și de canalizare.

          Zilele trecute, SC RAJA Constanța a anunțat că a publicat în Sistemul Electronic de Licitații Publice (SEAP) anunțul privind achiziționarea Serviciului public de asistență pentru pregătirea Aplicației de finanțare și a Documentațiilor de atribuire pentru Proiectul “Dezvoltare infrastructură de apă și apă uzată în municipiul Onești, în perioada 2014-2020”. Valoarea estimativă a acestui contract este de 6.800.000 lei, sumă ce este suportată integral din bugetul firmei constănțene.

          Țăran sau fermier

          Ţăran sau fermier sunt două categorii pe care nu întotdeauna le poți așeza pe același palier. Și asta pentru simplul motiv că, în general, unul este cetățeanul care locuiește la țară și care, eventual, mai și lucrează pământul, în schimb, cel de-al doilea e antreprenorul care a simțit că se pot face bani frumoși lucrând pământul, amplasat, evident, în zona rurală.

          În fine, cert e că ambele categorii, pe la începutul anilor ’90, au însemnat pentru mine etalonul după care credeam eu că ar fi trebuit să fie clădită România modernă. Între timp, mi-am cam schimbat opțiunea, pentru că nici cei doi despre care fac vorbire nu au rămas ancorați în trecut, ci au evoluat și ei odată cu lumea.

          Însă, acum, când aș mai vorbi despre țăran, n-aș putea să mai fiu atât de vehement spunând că e românul cel mai cinsitit, cu frică de Dumnezeu, în care ai putea avea încredere deplină.

          Pentru că, în ziua de azi, ţăranul nu este neapărat omul care îți aduce la piață produsele ce-ţi amintesc de copilărie și de bunătățile bunicii. Astăzi, cu simţ de răspundere, pot afirma că, în procent de peste 90 la sută, verdeața de pe tarabe e adusă de dincolo de Bosfor sau, de mai jos, de pe lângă Acropole.

          Şi-atunci, cum aş mai putea plânge pe umerii ţăranului care strigă cât îl ţin plămânii că supermarketurile i-au luat pâinea de la gură? Căci, deşi nu sunt neapărat fanul lor, prefer să cumpăr din marile magazine, pentru simplul motiv că ele arată că le-ar fi ceva mai frică de lege şi-mi afişează la loc vizibil originea tomatei ori a cireşelor.

          Cât despre fermier, mai că i-aş acorda mai multe credite, şi nu neapărat c-ar fi mai sfânt decât ţăranul nostru, şi nici pentru că ar folosi mai puţine chimicale în legume ori fructe.Mai curând fiindcă ştiu că are de ţinut o afacere, dar mai cu seamă, pentru că el susţine, prin taxe şi impozite, economia României.

          Tamaşi: Porumbul pentru fiert, afacerea sezonului

          Gabriel Corodeanu, in lanul de porumb de la Tamasi

          Vara parcă n-ar fi vară…fără porumbul fiert, ca pe vremea copilăriei, la bunici. Doar că momentul nu e cel mai nimerit, date fiind perioadele de coacere ale porumbului. Problema este, însă, rezolvată de un ambiţios…profesor de sport din Bacău, care de câţiva ani, cultivă ,,hrana deşertului” – porumb zaharat.

          Gabi Corodeanu, un tânăr crescut la ţară, undeva prin judeţul Vrancea, a pus pe roate o afacere… de zile mari: porumbul zaharat, cunoscut mai curând drept „păpuşoiul în lapte”. Sigur, diferenţa este mare între ce mâncam noi, în copilărie, şi porumbul zaharat, în fapt, aici fiind vorba de un anumit soi de porumb care nu ajunge la maturitate deplină, fiind destinat exclusiv consumului, după ce a fost fiert sau copt.

          „Am ajuns la circa 7 hectare cultivate cu porumb zaharat, în zona Tamaşi. Pot spune că este o afacere, însă, dacă te ocupi de ea în mod direct şi ai grijă de plante, astfel încât, la recoltare, să fii răsplătit pe măsura muncii depuse”, mărturiseşte tânărul fermier.

          De pe cele 7 hectare, estimează că va încasa undeva la 70.000-80.000 de lei. E convins că ar putea scoate şi mai mulţi bani din alte culturi agricole, însă a optat pentru porumbul zaharat întrucât este cumva sezonier, iar profesia de dascăl în şcoală îl ţine mai puţin ocupat pe timpul vacanţei de vară, când este cel mai mult de lucru la câmp.

          Marfă, tot timpul anului

          Beneficiarii sunt clienţii din piaţa mare, dar şi comercianţii din zona Moldovei sau Dobrogea, care, până toamna, târziu, merg prin ţară pe la diferite târguri, festivaluri sau zile ale unor localităţi, unde vând porumb fiert sau copt pe jar.

          Ştiuleţii de porumb zaharat se vând la piaţă cu 1 leu bucata, faţă de 2 – 2,5 lei cu cât se găseau până acum la comercianţi. „Mai nou, am solicitări, din ce în ce mai multe, din partea acestor comercianţi, în privinţa porumbului congelat ce le-ar permite să vândă şi iarna, la baza pârtiilor sau în alte locuri. În prezent, ei se aprovizionează din Ardeal sau din Ungaria.

          De aceea, am făcut deja demersuri pentru a primi sprijin financiar de 215.000 de euro prin PNDR, la care se adaugă contribuţia mea de circa 45.000 de euro. Banii sunt destinaţi construirii unui depozit cu tunel de congelare, cu cameră de păstrare etc, care-mi va putea asigura un număr de circa 100.000 de ştiuleţi congelaţi şi în extrasezon”, explică Gabi Corodeanu. În mod evident, şi preţul va fi altul, dublu chiar.

          Faţă de alte soiuri, porumbul zaharat de tip Spirit F1, Jubilee sau Desert etc. este unul timpuriu care conţine foarte multe minerale, inexistente în alte plante similare. Porumbul zaharat poate fi folosit şi în industria alimentară, pentru conserve congelate sau, pur şi simplu, fiert pentru mâncăruri speciale.

          Un băcăuan a dispărut la mare

            Un băcăuan venit la mare, la începutul acestei luni a dispărut fără urmă iar polițiștii și familia îl caută. Este vorba de Bogdan-Mihail Pavel, în vârstă de 25 de ani.

            Bogdan-Mihail Pavel are o înălţime de 1,95 metri, 65 de kilograme, păr negru, față ovală şi ochi căprui. La data plecării era îmbrăcat cu pantaloni tip blue-jeans de culoare albastră, bluzon negru și pantofi sport de culoare albastră.

            Cetăţenii care pot furniza orice informaţii în legătură cu această persoană sunt rugaţi să contacteze Serviciul Investigații Criminale sau Dispeceratul IPJ Constanța, tel.0241.611364 int.20005.

            România utilizează doar 4% din resursa totală de apă pentru alimentarea cu apă a populaţiei, industrie şi agricultură!

              Senatorul PSD Bacău, Miron Smarandache
              Senatorul PSD Bacău, Miron Smarandache

              Senatorul PSD Bacău, Miron Smarandache, a primit răspuns la interpelarea parlamentară adresată ministrului Apelor şi Pădurilor, pe tema situaţiei resurselor de apă din judeţul Bacău, precum şi a sprijinul acordat de Guvern autorităţilor locale în cazul crizelor de apă potabilă.

              „România nu are în acest moment un inventar clar în ceea ce priveşte localităţile deficitare în resursă de apă şi a zonelor cele mai afectate de seceta hidrologică înregistrată în ultimii ani în aproape toate judeţele.

              Este bine ştiut faptul că ne-am confruntat cu numeroase situaţii în care au fost necesare aprovizionări cu cisterne de apă, pentru ca populaţia să poată depăşi criza cauzată de lipsa apei potabile.

              Pentru a rezolva această stare de fapt, trebuie identificate surse suplimentare de alimentare cu apă potabilă”, a accentuat parlamentarul social democrat, în documentul oficial transmis conducerii MAP.

              „Având în vedere discuţiile avute cu mai mulţi primari ai localităţilor din judeţul Bacău, am lansat în această interpelare şi câteva sugestii către diriguitorii din domeniul apelor.

              Astfel, consider că se impune ca Guvernul să adopte măsuri concrete de sprijin a autorităţilor locale, astfel încât să putem asigura apa în zonele în care există deficit.

              De asemenea, este nevoie ca autorităţile locale să fie instruite corespunzător pentru a face faţă acestor situaţii, după un program naţional de intervenţie în caz de inundaţii şi secetă hidrologică”, a specificat senatorul Miron Smarandache.

              În răspunsul său, ministrul Apelor şi Pădurilor a precizat că România dispune de o reţea hidrografică cu o lungime de circa 84000 km, constituită din râuri de câmpie cu scurgere lentă şi zone inundabile largi, din râuri de deal şi de munte cu scurgere rapidă, din torenţi şi văi.

              „Resursa medie la nivelul României este de circa 0,17 mil.m3/km2. Administraţia Bazinală de Apă Şiret înregistrează o resursă de apă peste media naţională (0,22 mil.m3/km2).

              În urma analizei efectuate de către specialiştii din cadrul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, a rezultat că din resursa totală de apă disponibilă în România, în anul 2013 s-au utilizat pentru alimentarea cu apă a populaţiei, industrie şi agricultură doar cca. 4%.

              Aproximativ 70% din volumele exploatate din freatic (inclusiv izvoare, cu apă de bună calitate) şi 54% din cele de adâncime au fost destinate consumului”, a arătat conducerea MAP în răspunsul la interpelarea senatorului băcăuan.

              Ministrul de resort a mai adăugat că în bazinul hidrografic Şiret au fost afectate în ultima perioadă de secetă 10 cursuri de apă şi 7 captări, iar în judeţul Bacău a fost afectată de secetă localitatea Podul Turcului, având o singură captare afectată.

              În ceea ce priveşte întrebarea referitoare la deficitul de apă pentru judeţul Bacău, ministrul Apelor a afirmat că Administraţia Bazinală de Apă Şiret conlucrează permanent cu operatorul regional care administrează sistemele de alimentare cu apă de pe raza judeţului Bacău, Compania Regională de Apă Bacău (CRAB), cu operatorii locali care nu au fost încă preluaţi de către acesta, precum şi cu Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Bacău (ADIB), în vederea asigurării resurselor de apă şi minimizarea impactului perioadelor deficitare asupra populaţiei.

              „Administraţia Bazinala de Apă Şiret administrează în judeţul Bacău resursele de apă aferente următoarelor bazine hidrografice: BH Şiret cu afluenţii săi de dreapta şi de stânga, fără afluenţii BH ai râului Bârlad; BH al râurilor Trotuş şi Bistriţa care traversează judeţul Bacău. Alimentarea cu apă a municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Bacău de pe teritoriul administrat de către Administraţia Bazinală de Apă Şiret se realizează astfel: Municipiul Bacău şi localităţile componente: din acumularea Poiana Uzului (sursă de suprafaţă – prin staţia de tratare Baraţi); din surse subterane fronturile de captare Gherăieşti, Mărgineni, Hemeiuşi (în prezent sunt în studiu suplimentarea debitelor din sursele subterane în perioadele deficitare de secetă); Municipiul Oneşti, oraşele Târgu Ocna şi Moineşti, precum şi localităţile de pe valea Trotuşului aval Comăneşti – se alimentează cu apă din acumularea Poiana Uzului prin staţia de tratare Cărăboaia; Oraşul Comăneşti se alimentează cu apă din sursa de suprafaţă a râului Ciobănuş; Oraşul Slănic se alimentează cu apă din surse de apă de suprafaţă din râul Slănic (amonte staţiune); Oraşul Buhuşi se alimentează cu apă din surse de apă subterane.

              „Pentru judeţul Bacău zona deficitară este situată în estul judeţului care cuprinde bazinele afluenţilor Bârladului, respectiv Berheciul şi Zeletinul.

              Resurse suplimentare pentru această zonă pot fi obţinute prin amenajarea unor acumulări permanente pe râurile menţionate, aşa cum există pe alţi afluenţi ai râului Bârlad.

              De asemenea, utilizarea apelor subterane, mai ales a celor de adâncime, poate constitui o posibilă soluţie pentru alimentarea cu apă a populaţiei în condiţii de secetă.

              Alimentarea cu apă în sistem centralizat poate creşte eficienţa utilizării resurselor de apă. Identificarea şi evaluarea surselor de apă de adâncime pentru fiecare localitate sau grup de localităţi necesită studii detaliate suplimentare, care să pună în evidenţă existenţa orizonturilor acvifere, calitatea apelor subterane şi posibilităţile de exploatare.

              Prefectul, în calitatea sa de preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, analizează împreună cu reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă zonele în care ar putea fi realizate eventuale foraje pentru alimentarea cu apă în zonele cele mai critice.

              Totodată, dispune Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean şi operatorilor economici specializaţi asigurarea alimentării cu apă potabilă a populaţiei şi animalelor, prin transportul acesteia cu cisterna sau cu alte mijloace”, a concluzionat ministrul Apelor, în documentul oficial trimis senatorului Miron Smarandache.

              Accident la Livezi: Au ajuns cu maşina în lanul de porumb

                FOTO: Ciprian Patrascan

                Două persoane au fost rănite, în urma unui accident rutier produs marţi, pe DN 11, la Livezi.

                Un tânăr de 30 de ani, din Oneşti, aflat la volanul unui autoturism, nu ar fi adaptat viteza într-o curbă periculoasă la stânga, a pierdut controlul maşinii şi s-a răsturnat în afara carosabilului, ajungând într-un lan de porumb.

                Cel de la volan şi pasagera de 34 de ani au ieşit singuri din maşină şi nu au suferit leziuni severe.

                Au fost totuşi transportaţi la spital, unde au primit îngrijiri medicale, fără să fie necesară internarea lor.

                Conducătorul auto a fost testat cu etilotestul şi nu consumaseră alcool, dar poliţiştii spun că nu deţine permis de conducere şi îl cercetează pentru vătămare corporală din culpă şi conducere fără permis.

                Primarul din Livezi și-a pierdut mandatul

                Gioni Crăciun, primarul comunei Livezi, a fost condamnat de Judecătoria Onești la o pedeapsă de 8 luni de închisoare, cu suspendare pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 8 luni, pentru conflict de interese și fals în declarații.

                Edilul a contestat, dar instanța a considerat că acțiunea este nefondată.

                Pe scurt, Decizia 243 din 31 martie a Curții de Apel Bacău sună astfel: „În temeiul art. 421 pct. 1 lit.«b» noul Cod pr.penală, respinge ca nefondat apelul formulat de inculpatul Crăciun Gioni împotriva sent. pen. 678/10.10.2016 pronunțată de Judecătoria Onești în dosarul nr. 304/270/2016. Definitivă Pronunțată în ședință publică, azi 31.03.2017.”

                Instituția Prefectului Bacău nu a luat măsuri imediat deoarece nu i-au fost comunicate decizia penală nr. 423/31 martie 2017, pronunțată în dosarul nr. 304/270/2016, și sentința penală nr.678/11 octombrie 2016, pronunțată de Judecătoria Onești cu mențiunea „definitivă”.

                Pe 9 iunie, când „Deșteptarea” a solicitat informații, Prefectura s-a adresat instanței, iar pe 11 iulie a primit de la aceasta decizia și sentința definitivă.

                „Noi am analizat documentele și am dispus măsurile legale, mai exact încetarea mandatului de primar. Pe perioada vacantării postului, atribuțiile primarului comunei Livezi vor fi îndeplinite de viceprimar.

                Conform legii, primarul poate face plângere la contenciosul administrativ împotriva ordinului de prefect în termen de zece zile”, arată Maricica Luminița Coșa, prefectul județului Bacău.

                Motan salvat de pompierii băcăuani

                  Luni seară, un motan mic, roșcat și mustăcios a avut nevoie de ajutorul ISU Bacău. Năzdrăvanul a rămas blocat în spațiul dintre două clădiri și a cerut ajutorul pompierilor prin intermediul stăpânului său.

                  Fără a sta pe gânduri nicio clipă, pompierii au intervenit cu un echipaj de descarcerare. Au coborât cu ajutorul unei cordițe în spațiul în care pisoiul era captiv, l-au învelit într-o pătură pentru a nu fi agitat în momentul în care a fost extras din zona respectivă și l-au predat îngrijoratului stăpân.

                  „Prin intervenția noastră rapidă, vă asigurăm că nu a fost periclitată nici una din cele nouă vieți ale pisoiului” – scrie pe pagina de FB a ISU Bacău.

                  Victorie muncită pentru Adrian Răspopa la Raliul Perla Harghitei

                  Aflati la prima lor participare la Raliul Perla Harghitei in noua sa configuratie pe asfalt, Adrian Raspopa si Cosmin Diacu au avut parte de o lupta frumoasa pe probele speciale cu echipajele inscrise la categoria 2 Roti Motrice, la capatul careia au reusit sa-si treaca in cont o victorie muncita si frumoasa.

                  Echipajul bacauan a fost nevoit sa-si adapteze foarte rapid strategia de cursa dupa ce, chiar prima proba speciala a raliului, in lungime de 29 kilometri, a fost anulata datorita problemelor avute de organizatori cu comunicatiile pe acest traseu. Astfel, dupa celelalte doua probe disputate in prima zi de concurs, cea de vineri, printre care si superspeciala din centrul orasului Odorheiu Secuiesc, Adrian Raspopa se instala in pozitia de lider al clasamentului rezervat automobilelor cu 2 Roti Motrice, pozitie pe care nu a cedat-o pana la finalul intrecerii.

                  „Anularea specialei Bucin de 29 de kilometri ne-a dat putin peste cap planurile deoarece, asa cum am declarat inainte de start, pe aceasta proba ne concentrasem atentia, existand posibilitatea crearii unui avantaj consistent pentru ziua de sambata. Chiar si asa, am terminat ziua de vineri pe prima pozitie, insa avansul a fost unul relativ mic, de 7,7 secunde fata de urmatorul clasat.” spunea Adi Raspopa la incheierea primei zilei a Raliului Perla Harghitei.

                  Cu un traseu in configuratie bucla, compus din 3 probe speciale care au fost parcurse de 3 ori, a doua zi a raliului a oferit iubitorilor motorsportului cateva dueluri extrem de palpitante, atat in clasamentul general cat si in cel rezervat automobilelor cu tractiune pe puntea fata.

                  „Cel mai mare factor de stres l-am avut sambata cu vremea. Daca in parcul de service, aflat in Odorheiul Secuiesc ploua, atunci cand ajungeam la startul probelor speciale aparea soarele si asfaltul se usca, astfel ca alegerea pneurilor a fost putin mai dificila decat m-as fi asteptat. Am avut parte de o replica frumoasa si consistenta pentru prima pozitie din partea echipajului format din Adrian Teslovan si Imre Cseh iar asta ne-a motivat si mai mult. Pe de alta parte, eu si Cozo, copilotul meu, am reusit sa avem un ritm foarte bun care ne-a permis sa ne mentinem pozitia de lideri si sa ne marim usor avantajul obtinut in prima zi. Suntem foarte multumiti ca ne-am indeplinit ambele obiective, respectiv victoria in clasamentul 2 RM si un loc in primii zece la general!” a mai spus Adrian Raspopa care s-a clasat pe locul 9 in clasamentul general de la Raliul Perla Harghitei.

                  Weekend-ul plin de adrenalina petrecut pe probele speciale tehnice ale Raliului Perla Harghitei, l-a determinat pe multiplul campion national Adrian Raspopa sa afirme ca:

                  „Acesta a fost cel mai frumos raliu din ultimii 6 ani de zile pentru mine! Raliul in sine este frumos si antrenant iar lupta pentru victorie ne-a tinut in suspans. Cu proba regina anulata, diferentele s-au facut pe speciala Lueta, parcursa de 3 ori, care este o proba ingusta, prin padure, cu multe capcane ascunse. Tot pe aceasta proba s-a castigat raliul si in clasamentul general iar noi am reusit sa ne impunem pe toate trecerile pe ea, avand un avans la final de doar 22.4 secunde! Asadar, plecam de la Harghita cu bagajul plin de puncte si ne reinstalam si in pozitia de lideri la clasa 5, astfel ca vom aborda urmatoarele etape extrem de optimisti! Sunt fericit pentru cea de-a patra victorie din acest sezon si sper ca si reprezentantii companiei Adama sunt, mai ales de parteneriatul nostru, pe care-l crestem impreuna!”

                  Sezonul 2017 al Campionatului National de Raliuri Dunlop intra in binecunoscuta vacanta de vara si va fi reluat in perioada 08-10 septembrie cu Raliul Iasului, urmand ca ultima etapa sa se desfasoare intre 07-08 octombrie, la Sibiu.

                  Poliția locală, razie după blocuri

                    Agentii din cadrul Biroului de Ordine Publica au desfasurat ieri, 17.07.2017, intre orele 14.00 si 21.00, o actiune ce a vizat depistarea persoanelor, care tulbura ordinea si linistea publica prin comiterea de fapte de natura antisociala, precum si identificarea grupurilor de tineri, de tip „colt de strada” sau „scara de bloc”, care creeaza disconfort locatarilor sau cetatenilor din zonele respective.

                    Actiunea a fost desfasurata in zonele de competenta ale politistilor zonali, avand la baza si o serie de sesizari venite pe adresa Politiei Locale de la mai multi cetateni.

                    Cu prilejul actiunii au fost legitimate un numar de 19 persoane, fiind aplicate 11 sanctiuni contraventionale, in cuantum de 1300 lei, pentru abateri la Legea 61/1991, privind tulburarea ordinii si linistii publice.

                    Pagina 1

                      Înşelăciuni cu maşini din Ungaria

                        Pentru şase infracţiuni a fost condamnat un băcăuan care a încercat să vândă maşini care figurau ca furate în Ungaria. Anchetatorii au descoperit o adevărată reţea care funcţiona pe teritoriul Ungariei şi care se ocupa cu achiziţionarea unor maşini în leasing şi înstrăinarea lor fără drept.

                        În urmă cu doi ani, un băcăuan a fost trimis în judecată pentru înşelăciune, fiind acuzat că, în 2010, a indus în eroare o persoană în momentul tranzacţionării unui autoturism, ştiind că acesta provine din săvârşirea unei infracţiuni de înşelăciune pe teritoriul Ungariei, autoturism pe care îl preluase de la un alt inculpat din dosar.

                        Bărbatul a fost cercetat şi pentru complicitate la înşelăciune, având în vedere că l-a ajutat pe cel de-al doilea inculpat să îl păcălească pe proprietarul de drept al maşinii, din Ungaria.

                        La aceste acuzaţii se adaugă alte două infracţiuni de tăinuire, după ce băcăuanul l-a ajutat pe complice să vândă sau să folosească alte două maşini obţinute prin săvârşirea unor fapte penale pe teritoriul Ungariei.

                        Procurorii l-au trimis în judecată şi pentru două infracţiuni de fals în înscrisuri, bărbatul fiind acuzat că a falsificat o serie de documente pentru omologarea sau valorificarea a două autoturisme.

                        Unul dintre cumpărătorii maşinilor şi-a dat seama că a fost înşelat în momentul în care s-a prezentat la Registrul Auto Român pentru omologarea maşinii şi eliberarea cărţii de identitate şi a aflat că aceasta figura ca fiind furată din Ungaria şi era dată în urmărire de autorităţile maghiare.

                        Ancheta a scos la lumină o adevărată reţea care funcţiona pe teritoriul Ungariei şi care se ocupa cu achiziţionarea unor maşini în leasing şi înstrăinarea lor fără drept. Numeroase dosare penale au fost deschise în Ungaria la sesizarea societăţilor de leasing.

                        Pentru inculpatul din Bacău s-a dispus disjungerea cauzei după ce acesta şi-a recunoscut faptele. Judecătoria Bacău l-a condamnat, pentru cele 6 infracţiuni, la 1 an şi 6 luni închisoare, cu suspendare. Instanţa a dispus şi confiscarea de la inculpat a sumelor de 20.200 lei şi 1.950 euro găsite la percheziţii. Sentinţa poate fi contestată.

                        Letea Veche: Le crapă casele din cauza traficului greu

                          – oamenii care stau la strada principală sunt disperaţi şi cer să se ia măsuri urgente – sute de TIR-uri şi alte autovehicule de mare tonaj trec zilnic prin faţa caselor lor, care din cauza trepidaţiilor au început să crape

                          Localnicii din comuna Letea Veche, care au casele la strada principală, folosită ca variantă ocolitoare pentru tot traficul greu care vine din celelalte judeţe ale Moldovei sau se îndreaptă către acestea, spun că ei nici nu ştiu când este cutremur. De mai bine de zece ani, de când TIR-urile şi camioanele au fost deviate pe această rută, pentru a nu mai intra în municipiul Bacău, viaţa lor s-a transformat într-un coşmar.

                          Maşinile de mare tonaj trec continuu şi produc trepidaţii care le afectează locuinţele. Multe dintre ele au crăpat deja, iar în unele au căzut tavanele. „În fiecare zi situaţia este la fel. Ne ducem la culcare cu zgomot, ne trezim cu zgomot, pentru că circulaţia este intensă.

                          Noi aici nu ştim când este cutremur. Au crăpat pereţii, iar în camera de la faţă mi-a căzut o bucată din tavan”, spunea Aurel Puşcaşu, localnic. Pe partea cealaltă parte a drumului am găsit-o pe Tanti Viorica. Are 79 de ani, dar de mai bine de zece ani nu mai ştie cum este să stai în curtea ta, la umbră, în linişte.

                          „Şi noaptea şi ziua este la fel. Crapă totul. Peretele se duce jos, aici afară, dar şi în interior sunt probleme”, povestea bătrâna. „Am plafon căzut într-o cameră, ca să nu mai zic de crăpături. La mine este cutremur tot timpul. Sincer, când a fost ultimul cutremur eu am zis că a trecut o maşină, dar când am realizat că ţine mai mult mi-am dat seama că nu e maşină”, spunea şi Maria Cora.

                          Copiii nici nu îndrăznesc să iasă din curte la joacă, dar nici părinţii nu i-ar lăsa, fiind prea riscant. „Este şi periculos. Acum, recent, unul cu un TIR, aici în curbă, a pierdut controlul, a intrat în stâlp şi l-a dărâmat. Dar dacă nu se oprea în stâlp, nu intra în casă? Am casă nou construită şi toţi pereţii sunt crăpaţi. În baia de la parter faianţa s-a crăpat toată pe o parte. A venit o doamnă şi a strâns semnături, dar ce poate să facă”, se întreba şi Viorica Munteanu.

                          Oamenii sunt oarecum resemnaţi, mai ales că lucrările la şoseaua de centură, care ar fi preluat acest trafic greu, au fost sistate, după ce constructorul turc a cerut rezilierea contractului pe motiv că ar avea dificultăţi financiare şi nu mai poate duce proiectul la bun sfârşit.

                          „Această situaţie durează din momentul când s-a deviat circulaţia pe comuna Letea Veche. Soluţia de bază este terminarea centurii oraşului Bacău. Au expropriat oamenii pe traseul şoselei de centură şi acum pământul nu mai este nici al lor şi nici nu se lucrează la şosea”, a completat Vasile Bulibaşa.

                          „Noi am adus la cunoştinţă Consiliului Judeţean şi celor de la Biroul Rutier pentru restricţionarea traficului la anumite ore şi pentru limitarea vitezei. Aceasta ar fi soluţia acum, până la finalizarea şoselei de centură, care ar fi minunată. Traficul greu este acum deviat prin Letea Veche, fiind singura legătură cu Suceava, Iaşi, Botoşani, Vaslui.”

                          – Petru Dochiei, primarul comunei Letea Veche

                          Nouă configuraţie a Europei

                          La Summitul Iniţiativei celor Trei Mări din Polonia s-a stabilit nouă împărţire a Europei. Practic, toate marile puteri din zonă au plecat mulţumite de modul în care s-a bătut palma.

                          Desigur, ţările mai mici nu au fost întrebate dacă le convine sau nu, ele doar au aplaudat momentul şi, eventual, vor achita notele de plată.

                          Este pentru prima dată, în ultimii mulţi ani, când se ajunge la un consens. Este evident, iniţiativele Rusiei de creare a unui scut slav în Balcani nu putea fi pe placul nici al Germaniei şi nici al SUA, iar iniţiativele americane de creare a unei frontiere pro-americane în Estul Europei nu mulţumeau nici Moscova şi nici Berlinul.

                          Aşa că Varşovia, probabil cel mai fidel aliat al SUA în zonă, a convocat Summitul Iniţiativei celor Trei Mari, o întâlnire a reprezentanţilor ţărilor de la Marea Neagră, Marea Adriatică şi Marea Baltică.

                          Rezultatul a fost unul de compromis care, practic, pune batista pe ţambal: Germania renunţă la interesele în Estul Europei şi se concentrează pe nucleul dur al UE, acolo unde are de lucru cu punerea la punct a celor care încă se mai împotrivesc hegemoniei sale, Rusia promite să nu se amestece în Est, dar primeşte binecuvântarea pentru Crimeea şi o bună parte a Ucrainei iar SUA primesc să administreze zona estică a continentului.

                          Serbia rămâne bine ancorată în relaţiile cu „partenerul strategic” Rusia. Toată lumea pare fericită: nemţii că vor pune biciul pe Europa de Vest, ruşii pentru că scapă de nişte griji şi primesc mâna liberă în Siria iar americanii pentru că primesc o nouă sferă de influenţă care, pe de o parte, să înlocuiască Turcia în ansamblul geostrategic mondial iar, pe de altă parte, capătă un cap de pod la porţile Eurasiei, numai bun de exploatat economic şi militar.

                          Este începutul sfârşitului pentru proiectul Uniunii Europene aşa cum o ştim.

                          Primarul din Coțofănești lucrează nemțește: face exact ce promite

                          Comuna Coțofănești are de 17 ani același primar, pe Viorel Olariu, care anul trecut a mai câștigat un mandat, tot pe listele PSD. Experiența sa în administrația locală este însă mai lungă, pentru că înainte de a fi primar a fost patru ani viceprimar. Originar din satul Bogdana al comunei Ștefan cel Mare, acesta declară că și-a luat încă din 1979 „buletin de Coțofănești” prin căsătorie.

                          La experiența dumneavoastră în fruntea obștii din Coțofănești s-ar putea spune, domnule Olariu, că sunteți primar de profesie, dar dumneavoastră sunteți jurist și sociolog și mediator practician. Ceea ce vă ajută, desigur, foarte mult în funcția de primar.

                          Astfel de studii ajută mult în administrația publică locală, unde te lovești de foarte multe situații. Aici nu lucrezi numai cu o lege, ca în meseriile exacte, trebuie să abordezi diferite situații, legate, de exemplu, de fondul funciar, de protecția socială, de situațiile de urgență, trebuie să stăpânești foarte bine Legea administrației publice locale modificată și completată foarte des, trebuie să cunoști legislația contenciosului. Trebuie să te adaptezi zi de zi la diferite situații, să cunoști mereu modificările sau noutățile legislative legate de toate domeniile care au tangență cu administrația publică. Eu am făcut un calcul și am constatat că e vorba de vreo 50 de acte normative pe care trebuie să le cunoști ca la carte.

                          După 20 de ani de experiență în administrația locală ați început, totuși, al cincilea mandat de primar vizibil afectat de tonul campaniei electorale care i-a precedat și pe care ați definit-o ca fiind „cea mai urâtă prin care ați trecut”. Ați avut o concurență puternică?

                          Am avut adversari care au folosit arme nepotrivite, le-aș numi chiar imorale pentru o campanie electorală. Au amestecat probleme administrative, ale comunității, cu cele familiale, personale. Din punctul meu de vedere este de neadmis. În alte campanii am avut destui adversari politici, chiar câte zece-unsprezece (mai degrabă competitori i-aș numi), dar erau oameni cu capul pe umeri și cu picioarele în pantofi. Aveau bun-simț.

                          S-a mai degradat mediul politic între timp sau la Coțofănești s-au agitat apele?

                          Aș spune mai degrabă că atunci când candidez eu nu au curaj să mai candideze mulți, deși comuna noastră are oameni de valoare. Am avut contracandidați profesori, ingineri etc. Dar prin ceea ce am realizat eu în comună, prin felul în care m-am comportat, ei au avut slabe speranțe de a mă învinge. Eu am câștigat mereu voturile din primul tur. Oamenii mă percep ca pe unul de-al lor. Iar ei, pentru mine, reprezintă o familie. Orice om din comună reprezintă și un om din familia mea și îl tratez ca atare. Dacă nu-l pot ajuta, măcar îi dau un sfat bun, dar nu-l încurc. Iar ceea ce le promit oamenilor respect cu strictețe. În stil nemțesc.

                          Acum, la cel de-al cincilea mandat, ați definit viitorul comunei ca fiind unul european. Drumul spre viitor – spuneați – este unul european.

                          Să ții un astfel de drum nu este ușor deloc. Mai ales dacă vii dintr-un mediu în care nu ai lucrat cu oamenii, nu ai fost un conducător al unui colectiv oricât de mic, unde să înveți să fii un bun organizator. Coțofănești este o comună de gradul al doilea. Are circa 3.400 de locuitori. Are un potențial economic scăzut, nu are agenți economici foarte importanți, cum au comunele învecinate. Aici cel mai mult ne ajută natura. Avem multă pădure și suntem așezați între două municipii, Onești și Adjud, dar suntem oameni gospodari. Comuna este o așezare de mocani, oameni care au venit din zona Rucăr-Bran, care aveau spirit comercial și veneau aici să facă mici afaceri cu evreii din zona Adjud. Cu acești oameni trebuie să abordăm un drum european.

                          Vă simțiți un cetățean european? Comuna pe care o păstoriți prinde trăsături de localitate europeană? Au cetățenii ei o astfel de conștiință și mentalitate? Cum arată drumul european al comunei?

                          Coțofănești este foarte aproape de fi o comună europeană. Eu, când am intrat ca primar am luat comuna de la zero. Multe obiective de aici arătau jalnic: școlile, parcul de lângă primărie, primăria însăși, căminele culturale, stadionul, dispensarul etc. M-am luptat pentru a atrage fonduri europene. Am accesat din toate sursele, din FEADR, din SAPARD etc. Acum, comunei îi mai lipsește doar canalizarea, dar pe care o avem deja în lucru, cu ajutorul Companiei Regionale de Apă Bacău. Proiectul trebuie terminat până în 2019, maxim până în 2020. Avem apă curentă în toate satele, asfalt – cu excepția drumurilor dintr-un singur sat, Tămășoaia. Am făcut școală nouă în Tămășoaia prin Banca Mondială. Am reabilitat toate școlile și căminele culturale. Am reparat toate drumurile neasfaltate, am făcut stadion de fotbal cu tribune și vestiare. Am ridicat monumente ale eroilor în toate satele. Am făcut case praznicale pe lângă toate bisericile. Am introdus iluminatul public în toată comuna. În școală avem sală de calculatoare. Avem bibliotecă în comună, cu peste o mie și ceva de cărți, dar și bibliotecă școlară. Și prin Grupul de Inițiativă Locală „Valea Trotușului” am aplicat proiecte, am asfaltat astfel o porțiune drum și vom achiziționa și un buldoexcavator etc.

                          Este Coțofănești o comună curată? Au oamenii ei conștiința acestei dovezi de civilizație? Cum i-ați convins?

                          Avem o comună curată. Lucrăm cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare Bacău și cu Romprest. Am discutat cu locuitorii satelor și le-am explicat de ce nu e bine să aruncăm gunoiul oriunde. Iar efectele se văd. Singura problemă acum este depozitarea gunoiului de grajd, pentru care trebuie făcute platforme speciale, fie la capătul tarlalelor agricole, fie să se depună gunoiul la platformele comunale.

                          Sunt oameni din comună care au plecat la muncă în străinătate?

                          Nu prea mulți, pentru că aici au pământ și suprafețe de pădure și astfel au fost legați locului. De asemenea, mulți au avut servicii la oraș și au pensii. Exodul spre străinătate e mai mare abia acum, când s-a mai terminat cu exploatarea lemnului în orice condiții, dar și pentru că a apărut posibilitatea de a arenda pământul. Însă unii se și întorc de pe unde au plecat și îmbucurător este că nu prea mai pleacă înapoi. Se mărește și la noi piața muncii. Și numărul dosarelor pentru ajutoare sociale a început să scadă, deși avem destui nevoiași, mai ales romi. În comună au început să apară tot mai multe case noi. Se simte nevoia de forță de muncă și la noi, dar de oameni calificați, pe care din păcate nu prea îi găsim. Sistemul de învățământ s-a deteriorat, nu mai avem învățământ profesional. În comună am avut școală profesională de dulgheri, confecționeri de structuri metalice și textile, până în timpul ministrului Ecaterina Teodorescu. S-a desființat.

                          Comuna are, totuși, a doua cea mai mare rată a șomajului din județ, 21,5%.

                          Mai avem destulă lume săracă, destui romi (12-15% din total). Procentul pe care îl dați nu cred că este real, pentru că mulți oameni lucrează la negru, dar lucrează undeva.

                          „Siguranța cetățeanului” este o cerință a comunității – spuneați tot la început de mandat. Cum procedați pentru a o asigura? Ați chemat alături comunitatea pentru a institui regulile de trai în siguranță. Răspunde comunitatea?

                          Am marșat pe acest subiect, dar pot acționa atât cât îmi permite legea. Sunt anumite limite. Primarul trebuie să vegheze la liniștea publică, dar legea nu spune cum. Nu am avut mereu o colaborare bună cu organele de ordine, dar acum relația e alta. Iar cu poliția locală facem inclusiv pază de noapte, cu ajutorul unor echipe de sprijin formate din cei care beneficiază de ajutor social. Coțofănești este singura comună de pe Valea Trotușului care are un astfel de sistem. Iar în comună avem amplasate și camere de luat vederi.

                          COȚOFĂNEȘTI

                          Cu 3.625 de locuitori la 1 ianuarie 2017 (după domiciliu), conform datelor de la Direcția Județeană de Statistică, Coțofănești este o comună medie, formată din cinci sate: Bâlca, Boiștea de Jos, Borșani, Coțofănești și Tămășoaia.
                          Documentele scrise arată că în perioada 1430 – 1465 în lunca din Plochi- la Perji, lângă cotul cel mare al râului Trotuș, existau cinci comunități în vechea vatră: Coțofeni, Lungulești, Vasiliești, Jingulești și Alimani. Amenințate de frecventele revărsări ale Trotușului, comunitățile au fost silite să migreze pe un platou mai înalt, în apropierea pârâului Limpedea (numit apoi Bâlca), prin unirea lor rezultând satul Coțofănești, atestat documentar pentru prima dată printr-un act de vânzare cumpărare datat 15 mai 1592.
                          La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Răcăciuni a județului Putna și era formată doar din satele Coțofănești și Tămășoaia. Bâlca și Borșani erau și ele comune. Anuarul Socec consemnează cele trei comune, Coțofănești, Bâlca și Borșani, în aceeași configurație în plasa Trotuș. În 1931, comuna Borșani a fost desființată, iar satul a fost inclus în comuna Bâlca. Ulterior, și comuna Bâlca avea să fie desființată, cele două sate revenind comunei Coțofănești.
                          În 1950, comuna Coțofănești a fost arondată raionului Adjud din regiunea Putna, după 1952 din regiunea Bârlad și după 1956 din regiunea Bacău. În 1968, a rămas la județul Bacău.
                          Singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local este Biserica „Pogorârea Sfântului Duh”, din satul Borșani, care datează din 1841. La Boiștea de Jos (Boiștea Răzășească) – spune primarul Viorel Olariu – a fost, însă, și palatul Reginei Maria, care a devenit, pe timp de război, spital de campanie. Castelul a ars, au rămas ruinele. În zonă a fost plasat și Regimentul 24 al Armatei României, iar pe locul fostului CAP, la o sută de metri de primărie era Comandamentul armatei, unde a venit și generalul Averescu.

                          Volei masculin/ Divizia A1: Studenților le dă cu minus

                          Pentru a putea derula proiectul de finanțare nerambursabilă în valoare de 650.000 lei aprobat de municipalitate, echipa masculină de volei a Științei Bacău ar trebui să facă rost din sponsorizări de 683.000 lei! În aceste condiții, gruparea băcăuană are șanse minime de a continua în primul eșalon. Salvarea ar putea veni tot de la Primărie.

                          Echipa de volei masculin a Științei Bacău se află la răscruce. Răscrucea dintre Divizia A1, Divizia A și drumul către nicăieri, asta ca să evităm cuvântul desființare. Studenții nu au probleme de orientare.

                          Știu exact pe care drum ar dori să o apuce. Clasați pe locul 9 la finalul ediției 2016-2017 a Diviziei A1, voleibaliștii băcăuani și-ar dori să-și continue aventura în primul eșalon.

                          Problema este însă de natură financiară. Rămânerea pe „autostrada” Diviziei A1 costă. Iar studenții au buzunarele goale. Mai mult, pentru a putea derula proiectul de finanțare nerambursabilă aprobat recent de Consiliul Local Bacău, gruparea băcăuană ar trebui să aducă bani de acasă.

                          Nota bene, mai mulți chiar decât primește de la municipalitate pentru proiectul intitulat „Susținerea echipei de volei masculin Știința în prima ligă”. Concret, AS Total Volei a solicitat pentru echipa de volei masculin a Științei, în baza Legii 350/ 2005, suma de 1.200.000 lei.

                          Municipalitatea a decis să aloce voleibaliștilor doar 650.000, însă nu acest cuantum ar constitui marea problemă. Conform noilor prevederi, pentru a beneficia de suma alocată de CL Bacău (în cazul de față 650.000 lei), solicitantul trebuie să acopere, din buzunarul propriu sau din sponsorizări, diferența până la valoarea inițială a proiectului.

                          Așadar, pentru a primi cei 650.000 lei, voleibaliștii de la Știința trebuie să aducă, prin AS Total Volei 550.000 lei. La drept vorbind, însă, suma care trebuie acoperită de studenți este și mai mare: 683.000 lei, dacă includem și co-finanțarea de 10 la sută din valoarea proiectului.

                          Calcule complicate, în urma cărora Științei îi dă cu minus. „Este o situație foarte grea pentru noi”, a declarat fostul „secund” al Științei, Eusebiu Țurcanu care, în urma retragerii lui Corneliu Păduraru din postura de antrenor principal, ar urma să preia frâiele echipei. „Eu voi rămâne lângă echipă, dar nu ca antrenor principal”, a mărturisit Păduraru.

                          „Deocamdată, nu s-a pus problema instalării mele într-o altă funcție. Domnul Grapă va numi antrenorul echipei de volei băieți, însă important nu este cine va conduce echipa, ci dacă va mai avea ce să conducă.

                          Prioritatea noastră nr. 1 este să nu ne desființăm. Venim după o ediție de campionat în care ne-am prezentat, zic eu, onorabil și am dori să continuăm în Divizia A1, numai că situația economică nu ne permite”, a afirmat Țurcanu, care a precizat că șansele de a derula proiectul de finanțare nerambursabilă sunt aproape nule: „Nu avem de unde să aducem cei 683.000 lei.

                          Practic, ar trebui să aducem de patru ori mai mulți bani decât am făcut rost până acum de la sponsori pentru co-finanțarea proiectului. E clar că va trebui să renunțăm la proiect. Voi încerca să port o discuție cu domnul primar Necula și să vedem dacă nu se poate găsi o altă varianta de finanțare a echipei din partea municipalității”. Ce se va întâmpla însă dacă nu se va găsi această alternativă?

                          „E dificil de spus. Posibil să jucăm în liga secundă, dar să vedem și cu ce jucători. Cu banii pe care clubul îi primește de la Minister, varianta cea mai plauzibilă este să aliniem o echipă formată, în marea sa majoritate, din juniori aduși de prin alte părți. Numai că, în condițiile în care ne-am retrage din Divizia A1, pe lângă amenda pe care clubul ar trebui să o plătească Federației, noi ar trebui să renunțăm și la cei 133.000 lei pe care ni i-au dat sponsorii noștri pentru co-finanțarea proiectului pe Legea 350/ 2005.

                          Oamenii ne-au dat banii cu condiția clară ca echipa să activeze în prima ligă”, a concluzionat Sebi Țurcanu, care, pentru orice eventualitate, a fixat data reunirii lotului pe 21 august. Care lot, vom vedea. Deocamdată, Știința se află la răscruce. Când va cunoaște încotro să o apuce, va ști, cu siguranță, și cu ce oameni va porni la drum. Asta dacă va mai fi vreun drum.

                          7 octombrie
                          este data la care va începe campionatul Diviziei A1. În prima etapă, Știința ar primi vizita Caransebeșului. Runda a doua ar găsi echipa băcăuană tot pe teren propriu, adversara sa fiind campioana VM Zalău.

                          Doar patru jucători legitimați

                          În acest moment, echipa de volei masculin a Științei Bacău are legitimați doar patru jucători: Victor Târcavu, Ionuț Todoruț, Alexandru Voinea și Doru Ghimeș. „Dacă nu vom avea un buget de primă ligă, probabil că din acești patru ar mai rămâne la echipă doar Târcavu si Todoruț, care sunt studenți”, a precizat antrenorul Eusebiu Țurcanu, care a adăugat:

                          „Dorința noastră a fost de a păstra toți jucătorii români care au activat anul trecut la noi, însă în condițiile financiare existente, este practic imposibil. Discutasem și cu «falsul» naționalei Belarusului, și cu un ridicător moldovean care a evoluat anul trecut la Moscova și cu un alt libero din Republica Moldova, dar acum, orice mutare de acest gen pică”.

                          Flori pentru Andreea

                          Proaspăta campioană europeană de Tineret la triplusalt, Andreea Elena Panțuroiu va reveni astăzi în țară. Și va fi întâmpinată la aeroport de Ingrid Istrate, directorul clubului la care este legitimată, CSM Onești.

                          „Când a plecat în Polonia, la Europene, i-am promis: «Dacă iei medalie, vin și te aștept la aeroport cu un buchet imens de flori». Andreea mi-a replicat:«Puteți lua florile de pe acum; nu voi rata podiumul la triplusalt»”, a povestit Ingrid Istrate, care a fost conectată, prin intermediul internetului, la tensiunea concursului desfășurat în Polonia, la Bydgozcsz.

                          „Aveam speranțe mari la o medalie, dar nu am îndrăznit să visăm chiar la aur. A fost o bucurie imensă pentru noi toți. Titlul european a demonstrat că Andreea chiar are valoare internațională”. Directorul CSM Onești știe care a fost atuul Andreei Panțuroiu la Europenele de Tineret de la Bydgozcsz:

                          „Și eu, și antrenoarea Mihaela Nicoară îi spuneam Andreei că, în momentul în care va avea din nou acea îndârjire care o caracteriza în concursurile de la juniori, va fi din nou peste toți. Așa a fost acum, în Polonia”.