Zile sau nopți de gardă, activitate la foc continuu, într-un ritm alert, solicitant, mereu sub presiunea timpului, momente de încordare, riscuri, dar și bucuria fiecărui pacient salvat, și satisfacția unui „mulțumesc că m-ați făcut bine, că m-ați readus la viață”. Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean Bacău. Locul în care se duce permanent o luptă între viață și moarte, o luptă cu timpul, cu minutul ori secunda, unde lucrează adevărați eroi. Locul unde există mereu o ușă deschisă, indiferent de oră, din zi sau din noapte, pentru cei în suferință. Locul unde se salvează vieți. Și de unde începe practic activitatea medicală într-un spital. Despre tot ce înseamnă a fi medic la Urgențe, despre situațiile limită de aici, despre coduri și statistici, am stat de vorbă cu dr. Elena Bilbor (foto), medic șef UPU Bacău.

– Doamna doctor, practic Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) a unui spital este kilometrul 0 în tot ce înseamnă activitatea acestui spital. Aici vin pentru prima dată pacienții, aici se efectuează triajul, aici se decide cine se internează pe secție și cine este tratat „pe loc”. Aici se fac primele investigații și analize. Aici e „inima” unității medicale. De aici pornește totul, nu-i așa? Aici e poarta de intrare. Concret, cum funcționează UPU?

– Da. Aici este punctul zero. Odată ajuns un pacient la noi, în Urgențe, indiferent cum, fie cu un mijloc propriu de transport, fie pe propriile picioare, adus de familie sau de o ambulanță, acesta este preluat în zona de triaj, iar aparținătorul este rugat să stea, să aștepte, dincolo de ușă. Bineînțeles că dacă avem nevoie de informații suplimentare legate de acel pacient, tot aparținătorul este cel cu care colaborăm, dar important este ca acesta să înțeleagă că în momentul în care pacientul a ajuns în grija noastră, el este acolo pentru a fi investigat și tratat. Uneori, suntem înțeleși, uneori, nu. Vorbim de un act medical, care începe chiar din zona de triaj, unde se aplică Protocolul Național de Triaj. Pe baza unor criterii foarte bine stabilite, asistentul de triaj atribuie pacientului un cod, necesar în prioritizarea consultării, mai ales atunci când secția este foarte aglomerată, când adresabilitatea este mare. Vorbim de codul roșu – de gravitate maximă, urgențele majore, pacienții critici care impun consultarea imediată, de codul galben – ce prevede ca pacientul să fie consultat în maximum 10 minute, adică așa-numitele urgențe imediate sau cu risc de agravare, apoi cod verde – urgență minoră, care nu pune viața pacientului în pericol, cod albastru sau alb, adică nonurgențele. Cele mai grave sunt cazurile de cod roșu și galben. Apoi, ulterior consultării de către medicul de la UPU, cazul urmează procedura normală, fiind investigat și tratat de către personalul UPU sau consultat la nevoie și de către alți medici de pe alte specialități medico-chirurgicale în vederea luării deciziei finale: internare, externare sau transfer spre o altă unitate medicală de rang superior. Bineînțeles că sunt situații când vin simultan mai mulți pacienți de cod roșu sau de cod galben. Atunci, situația devine critică ducând până la declanșarea unui plan alb – adică mobilizare de resurse suplimentare, atât în UPU, cât și la nivelul întregului spital.
În UPU nu se refuză niciun caz care ne intră pe ușă, însă pacienții care ajung aici trebuie să înțeleagă că mai trebuie uneori să aștepte, că pe fiecare cod este prevăzut un anumit interval de intervenție, că totul ține de gravitatea unui caz. Aici nu lucrăm după principiul „primul venit, primul servit”. Aici vorbim de Urgențe! Bineînțeles că nu rămânem strict pe aceste coduri. Bineînțeles că dacă în zona de triaj starea unui pacient de cod galben sau verde se agravează, bolnavul se decompensează, normal că i se acordă prioritate. Să nu fim înțeleși greșit. Repet, aici vorbim de o muncă la foc continuu, pe situații care se schimbă de la o secundă la alta.

Conduită terapeutică pentru fiecare caz în parte

– Cine decide dacă pacientul din UPU rămâne în spital, dacă este nevoie să fie internat sau dacă va fi externat?

– În funcție de investigații, în funcție de gravitatea pacientului, de agravarea stării lui, se poate decide chiar internarea pe o secție. Medicul din UPU cere consult interdisciplinar – exemplu Medicină Internă, Cardiologie, Neurologie, Chirurgie, Psihiatrie, Ortopedie sau orice altă secție cu linie de gardă în spital sau la domiciliu, și, de comun acord, se stabilește internarea. Dacă avem de-a face cu un pacient cu o patologie complexă și există disensiuni în ceea ce privește conduita de finalizare a cazului se constituie o comisie de gardă pe spital, a cărui șef este medicul de pe Medicină Internă care decide internarea. Există și o prevedere legală prin care chiar medicul de la Urgențe poate decide internarea. Sunt și cazuri, multe chiar, care pleacă de la noi, din UPU, direct către alte centre universitare, fie cu o salvare a Serviciului de Ambulanță, fie cu ambulanța de Terapie Intensivă Mobilă (TIM), fie chiar cu transport aerian medicalizat, dar aici vorbim de cazuri foarte grave, de pacienți critici (exemplu marii arși), toate acestea respectând protocoalele naționale care prevăd aceste aspecte.

Criza de personal își pune și ea amprenta

– Cum funcționează o gardă la UPU? Întreb pentru că știu și de problema, veche de acum, a crizei de personal. Mai ales că la Urgențe nu trebuie să lipsească medicul, fie zi, fie noapte, fie sărbătoare sau weekend, și nici asistenții medicali sau personalul medical auxiliar.

– În Urgențe Adulți sunt doar 6 medici care sunt introduși în ture, și mai avem medici care lucrează doar pe gărzi, fie în UPU, fie în prespital, pe ambulanța SMURD -TIM. Da. E o criză acută de personal, pe toate liniile.
Turele de zi, la medici, se desfășoară în intervalul 08-20, restul intervalului fiind acoperit cu linia de gardă. Pe tura de zi încercăm să avem permanent doi medici stabili, ceea ce am dori și pentru acoperirea gărzilor, însă acum nu putem realiza acest lucru tocmai din cauza lipsei acute de personal. Ceea ce e foarte greu. Pentru că de o perioadă bună de timp, tura de zi aproape e la fel cu cea de noapte, ca adresabilitate, ca număr de pacienți și cazuistică. Problema este, după cum am spus, că o parte din medicii de la UPU fac și gardă pe ambulanța TIM, și e foarte greu să îi împarți, să respecți pe de o parte perioada de lucru/odihnă, opțiunile individuale exprimate de fiecare medic, nemaivorbind, pe de altă parte, de faptul că trebuie să ținem cont de programul de lucru al fiecăruia din unitatea unde este angajat și aici mă refer la medicii care nu sunt salariați ai UPU Adulți Bacău.
La o lună cu 31 de zile, pentru a acoperi doi medici în tură de zi și unul în tură de noapte ar fi necesare 93 de ture, însă medicii existenți pot acoperi doar 72 de ture în condițiile în care niciunul nu are liber sau concediu de odihnă. Astfel, la întocmirea graficului de lucru lunar îți cam dă cu minus. Ca să nu mai vorbim de cazurile de concediu de odihnă sau medical la care fiecare are dreptul legal. Este suficient ca un medic să fie în concediu, chiar și cinci zile, sau o săptămănă, sau 10 zile, și toată organizarea cade, iar întocmirea graficului de lucru întâmpină mari greutăți. Există situații, punctuale ce-i drept, în care în anumite intervale de timp, pe perioada zilei, în UPU acordă consultații doar un singur medic urgentist, cel de al doilea medic, desemnat pe ambulanța TIM, fiind nevoit să plece în prespital pentru rezolvarea altor urgențe. Practic, părășește UPU. Iar medicul care rămâne trebuie să acorde consultații simultan pe trei cabinete. Vorbim și de o complexitate a cazurilor care este din ce în ce mai mare, care necesită timp pentru explorare medicală, iar fluxul de pacienți e același, ceea ce determină și timpi de așteptare crescuți pentru cei din triaj.
Iar acest minus nu este numai la medici, ci și la asistenții medicali, și la personalul auxiliar. Dacă medicii efectuează gărzi pe ambulanța TIM în afară de norma de lucru din UPU, asistenții medicali însă desfășoară turele în cadrul aceleiași norme lunare, ceea ce duce și mai mult la accentuarea lipsei de cadre medii în Urgență. În ceea ce privește personalul auxiliar, chiar dacă acesta nu face ture și pe TIM, dată fiind complexitatea cazurilor ce impun efectuarea unei multitudini de investigații paraclinice la care pacientul merge însoțit de ei și aici putem vorbi de o încadrare insuficientă. De aceea spuneam că minusurile sunt pe toate nivelurile. Ca urmare a acestei lipsei de personal, suprasolicitarea fizică și psihică la care este supus întregul corp medical al secției este din ce în ce mai mare, iar sindromul de burn-out se face simțit din ce în ce mai des.

– De ce servicii medicale beneficiază concret un pacient ajuns la UPU?

– De tot ce este necesar. Aici este triat, aici i se recoltează analize de toate felurile, tot aici, dacă starea lui o impune, este investigat și radiologic, aici i se face ecografie, radiografie, computer tomograf. Aici i se administrează și tratament de urgență. Fiecare pacient însă are patologia lui și protocolul lui terapeutic. Iar pentru urgențele grave – cod roșu și galben – avem doar 10 paturi. Până nu se rezolvă cazurile de pe aceste paturi, noi nu mai putem prelua alți pacienți. Se lucrează pe ceas, la minut, unui pacient i se recoltează analizele, altul este trimis la o investigație radiologică, altuia i se administrează o perfuzie, pentru altul se mai așteaptă un consult interdisciplinar, e mereu acea mișcare browniană, pe care, câteodată, pacientul care stă în triaj sau aparținătorul care îl așteaptă nu o înțelege. Important este să se știe, să se conștientizeze că în UPU nu se doarme. Toată lumea este la datorie, iar toți sunt aici și își fac meseria. Poate că de aici apar nemulțumirile tocmai din cauza timpilor de așteptare foarte mari. Deși avem prioritate peste tot, și la Radiologie, și la laboratorul de analize, și pentru orice altă investigație e nevoie, până când nu avem toate rezultatele acestora nu putem spune că avem cazul rezolvat, nu putem stabili conduita terapeutică finală și nu putem debloca acel pat pentru următorul pacient. Asta trebuie să se înțeleagă. Și că importante și prioritare sunt urgențele majore.

„Eu știu că sunt și nemulțumiri, și supărări, reclamații, dar este bine ca fiecare pacient care se adresează serviciului de Urgență să vadă lucrurile și altfel, să vadă activitatea de aici și dintr-o altă prismă. Normal că fiecare om care vine în Urgență consideră că este o urgență, că el este prioritar și trebuie preluat imediat, numai că trebuie să se înțeleagă că în Urgență activitatea se desfășoară conform unor protocoale specifice, care stabilesc clar criteriile de prioritate a preluării cazurilor.”

La medicul de familie sau la Urgențe? Statisticile vorbesc de la sine! Doar 20-25% din prezentări sunt adevărate urgențe

– Haideți să vorbim și despre o altă mare problemă: medicina de familie versus Urgențe.

– O, da, este un punct care trebuie atins și dezvoltat, pentru că rețeaua de medicină primară (sau de familie) este de multe ori ocolită. Uneori este ocolită cu bună știință, alte ori pentru că medicul de familie nu e la cabinet (are un program de consultații într-un anumit interval orar), alte ori din comoditate, alte ori din neștiință. Avem pacienți care atunci când au fost întrebați ce medic de familie au ne-au răspuns că nici nu știu cum îl cheamă. Sau sunt pacienți cronici care au un bilet de trimitere către ambulatoriu, se duc în policlinică, aici constată că nu mai sunt bonuri, că și acolo numărul de consultații e limitat, și vin, bineînțeles, la UPU. Sunt foarte multe cazuri care se prezintă în Urgență și care prin afecțiunea pe care o prezintă nu este o urgență, care putea foarte bine să fie consultat și să primească toate indicațiile necesare de la medicul de familie. Iar acești pacienți nu realizează că dacă ei vin în Urgențe, cu astfel de afecțiuni, ba că îl doare o ureche de două săptămâni sau că simte un junchi în spate de o lună, ba că tușește și nu știe ce tratament să mai ia, odată cu ei vin și adevăratele urgențe. Or, și cel cu durerea de ureche, și cel cu un politraumatism face parte din cei 150 de pacienți care se prezintă în medie pe o gardă. Iar cel cu durerea de ureche trebuie să înțeleagă cât de mult… „ajută” personalul medical și să realizeze că altul de lângă el chiar este o urgență majoră adevărată, pentru care personalul din UPU trebuie să acorde acea atenție maximă și prioritară. Statisticile pe această temă vorbesc de la sine. De exemplu, anul trecut, în 2017, din cele aproape 60.000 de prezentări în UPU, pe cod galben – urgențe imediate și cod roșu – urgențe majore au fost doar 13.600. Deci puțin peste 20 la sută. Restul, pe cod verde, 30.000, și ce mai rămâne, pe cod albastru și alb, deci cazuri care puteau fi tratate, rezolvate foarte bine de către medicina de familie.

„Anul trecut, mai puțin de un sfert din pacienții care au ajuns în UPU au fost și internați. Restul, marea lor majoritate, au fost rezolvați în urgență. Dar mai mult de jumătate dintre ei puteau fi tratați de medicina primară.”

– Cum stăm cu dotarea de la serviciul UPU, cu medicamentele?

– Cazuistica noastră este diversă și complexă. Beneficiem de toate dotările și toată medicația necesară, la nivel european. Și nu spun doar vorbe mari. Sunt ecografe, pompe injectomat, ventilatoare de ultimă generație, monitoare pentru supravegherea pacienților, avem electrocardiografe. Avem de toate. Poate însă niciodată suficient pentru adresabilitatea pe care o avem. Oricât de multe ar fi, niciodată nu ar ajunge la fluxul de pacienți pe care îl avem în UPU. Deci aparatură avem, și la înalte standarde, avem medicamente, avem material sanitare, avem de toate, personal pregătit, deși insuficient, repet, care știe să utilizeze toate aceste dotări, care știe cum să își desfășoare activitatea, care știe toate protocoalele, dar care, la un moment dat, poate fi depășit de situația dată de adresabilitatea crescută și de presiunea pacienților și a aparținătorilor.

– Cum a fost pe perioada sărbătorilor, când nici medicii de familie nu au lucrat, ca să nu mai vorbim de necesitatea unui centru de permanență?

– Aceeași adresabilitate ca de obicei, pe aceste perioade. Între 23 decembrie 2017 și 3 ianuarie 2018 au fost în jur de 2.000 de cazuri, între 3 și 5 ianuarie, când pe medicina de familie au fost acele probleme cu contractele cu Casa de Sănătate, au fost cam 500-600 de cazuri. Am revenit la normalul de circa 150 de cazuri pe gardă. Dar nu numai aceste numere, aceste statistici seci contează. Contează să fim și noi înțeleși. Și important mai este, și de aceea le mulțumesc și public tuturor, le-am mulțumit și personal, acum o fac și public – și medicilor din Urgență, și celor din gărzi, și celor de pe ambulanța TIM, și asistenților medicali, și personalului auxiliar, întregului corp medical, că toți au dat dovadă de bunăvoință, de colaborare, au înțeles situația în ansamblul ei și nevoia de a fi mereu și a lucra în echipă.

„Ca o concluzie. Apelul meu către populație este ca atunci când se confruntă cu o problemă medicală să se adreseze unde trebuie, să își aprecieze foarte bine gradul de urgență al afecțiunii. Să dea dovadă de înțelegere, de respect reciproc față de ceilalți pacienți și față de personalul medical care poate fi blocat cu acele cazuri nonurgente, exemplu durere de ureche sau de spate, în loc să acorde asistență medicală adevăratelor urgențe. Întotdeauna vor fi pacienți care vor aștepta în triaj. Se întâmplă peste tot asta. Și în alte spitale din țară, și în străinătate. Dar dacă sunt la Urgențe, e important să înțeleagă că sunt acele coduri de prioritate, că echipa, în totalitatea ei, lucrează pentru a fi bine pentru fiecare. Că și noi, cei din Urgențe, suntem oameni. Și facem tot ce putem și dăm tot ce putem. Nu spun că suntem ca Alba ca Zăpada, că suntem imaculați, că le facem pe toate bine, că nu mai sunt și căderi, și tensiuni. Munca în Urgență este o muncă de echipă, iar echipa nu e formată numai din personalul medical, ci și din pacienți și aparținători. Și e o muncă grea. Foarte grea!”
dr. Elena Bilbor, medic șef UPU Bacău

În planul managerial există deja discuții avansate de extindere a serviciului UPU din Spitalul Județean de Urgență Bacău, prin lărgirea zonei de triaj, a celei de urgențe majore, modificarea tuturor circuitelor, cu accesabilitate mai facilă către secțiile spitalului, către investigațiile radiologice, către sălile de operații și chiar de amenajare a unui heliport, pe clădirea Blocului medico-chirurgical, cu lifturi interioare și exterioare. Proiectul pentru obținerea finanțării europene va fi depus până în aprilie. Se pot accesa 1,5 milioane de euro.

Medici care lucrează pe această secție (în ordine alfabetică):
dr. Elena Bilbor – medic primar (șef secție)
dr. Elena Simona Contoman – medic specialist
dr. Viorel Cosmin Franț – medic specialist
dr. Marian Gherghelescu – medic specialist
dr. Sofița Haralambie – medic primar
dr. Liliana Petrescu – medic primar
dr. Tereza Blanka Zorilă – medic specialist

Contracte doar pe gărzi: în UPU – dr. Ionuț Drăghin (medic primar), ambulanță SMURD – TIM – dr. Dan Polizov (medic specialist), dr. Andreea Roiu (medic rezident), dr. Victor Căescu (medic rezident), dr. Geanina Purice (medic rezident), dr. Cătălina Turlică (medic rezident), care vin din Iași.

În cadrul UPU Bacău există și un cabinet de medicină dentară, încadrat cu cinci medici stomatologi și cinci asistenți, pe care îl vom prezenta în edițiile noastre viitoare.

Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean (CJ) Bacău, a organizat, marți, o conferință de presă în care a prezentat o sinteză a ceea ce a însemnat anul 2017, „cu bune și rele, cu realizări și dificultăți”.

I-au stat alături Marius Gheorghiță și Silviu Pravăț, vicepreședinții CJ, și Valentin Palea, administrator public. Sorin Brașoveanu a explicat că de la mijlocul lui 2016 până în august 2017 s-a desfășurat, în primul rând, „o activitate de laborator” în scopul actualizării strategiei județului, care a însemnat o analiză a nevoilor celor 93 de unități administrativ-teritoriale din județ, a priorităților pe domenii de activitate și identificarea surselor de finanțare.

Dificultățile au avut legătură cu procedurile și avizele, în lungul drum al unui proiect de la idee la recepția obiectivului. În cadrul conferinței, șeful CJ Bacău a prezentat investițiile finalizate în 2017, precizând că unele sunt începute în mandatul lui Dragoș Benea, și pe cele aflate în curs de realizare. Între cele mai importante obiective terminate anul trecut se află noul terminal al Aeroportului Bacău, căruia îi va urma construirea pistei cu indice de portanță 65, menită să atragă noi operatori și noi destinații.

La fel de importantă este Secția de Radioterapie, a cărei construire și dotare a costat 6,5 milioane de euro, apoi Compartimentul de Urgențe al Pediatriei Spitalului Județean și cele patru secții ale Spitalului Onești. Președintele CJ Bacău a vorbit și despre deblocarea proiectului șoselei de centură, aprobarea memorandumului pentru autostrada Iași-Bacău-Brașov și investițiile în drumurile județene.

Ultimul capitol a vizat proiectele culturale și sociale, unele realizate în parteneriat cu organizațiile neguvernamentale.
În ediția de vineri, 12 ianuarie, vom reveni cu detalii privind investițiile finalizate sau în curs realizare și planurile pentru 2018.

Procurorii de la Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Bacău l-au trimis în judecată pe Gheorghe Andrieş, primarul comunei Plopana, fiind acuzat de infracțiunea de folosire sau prezentare cu rea–credință de documente sau declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene.

„În datele de 18 iunie 2012 și 30 septembrie 2015, în calitate de împuternicit al fiicei sale, inculpatul Andrieș Gheorghe a depus la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale – A.F.I.R. înscrisuri false și inexacte pentru obținerea unui sprijin financiar nerambursabil în cadrul Măsurii 121 pentru implementarea proiectului «Dotarea exploatației agricole din localitatea Plopana, județul Bacău, prin achiziția de tractor și mașini agricole»”, se arată în comunicatul DNA.

Procurorii spun că în cererea de finanțare, depusă în iunie 2012, acesta ar fi menționat în mod nereal că fiica sa este adevărata beneficiară a sprijinului financiar nerambursabil şi că în realitate el ar fi fost beneficiarul proiectului.

„După depunerea înscrisurilor, în data de 5 martie 2014, inculpatul Andrieș Gheorghe a încheiat contractul de finanțare cu Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit-România (în prezent Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale). (…) Ulterior, în data de 19 noiembrie 2015, întreprinderea individuală a fiicei inculpatului Andrieș Gheorghe și controlată de către acesta a obținut pe nedrept suma de 212.942,23 lei”, mai spun procurorii, care au dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra bunurilor imobile ce aparțin acestuia.

În replică la acuzaţiile DNA, Gheorghe Andrieş a declarat că: „Fiica mea a făcut un proiect pentru achiziţia unui tractor şi nişte maşini agricole. Eu am avut procură să o reprezint pe perioada cât a fost ea studentă, pentru că nu putea permanent să fie la atâtea instituţii ale statului care cer documente, şi s-a interpretat că prin acea procură de fapt eu am fost adevăratul beneficiar al proiectului.

Şase proiecte pe care le-a controlat în Plopana, la fiecare a găsit câte o chichiţă ca să le anuleze pe toate.

La AFIR proiectele au fost bune, au fost la finanţare, la DNA n-au mai fost bune. Asta este marea fraudă.

Nişte tineri fermieri care cinci ani de zile s-au angajat să crească nişte animale, să stea în cizme de cauciuc, în balegă, şi după cinci ani, după proiect terminat, vine şi spune DNA că proiectul nu a fost corect”.

Potrivit procurorilor, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale ar fi comunicat că se constituie parte civilă în procesul penal, cu suma totală de 212.942 lei, la care se adaugă dobânzi și penalități calculate până la data plății efective.

Dosarul se va judeca la Tribunalul Bacău.

– se caută ofiţeri pentru Prevenire, Logistic sau Financiar, iar unele funcţii au grad de locotenet colonel sau chiar de colonel

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bacău a scos la concurs cinci posturi de ofiţer cu încadrare din sursă externă, iar cei interesaţi trebuie să se grăbească pentru că cererile de înscriere se depun inclusiv astăzi, 10 ianuarie.

Este vorba despre un post aferent funcţiei de ofițer specialist II, din cadrul Inspecției de Prevenire – Compartimentul Control și Activități Preventive, funcție prevăzută cu gradul de locotenent colonel, un post de ofițer I, tot din cadrul aceluiaşi compartiment al Inspecției de Prevenire, funcție prevăzută cu gradul de maior, un post de ofițer specialist I la Serviciul Logistic – Compartimentul Tehnic, prevăzută cu gradul de colonel, un post de ofițer specialist II (economist) la Compartimentul Financiar, prevăzută cu gradul de locotenent colonel, şi un post de ofiţer specialist II la Inspecţia de Prevenire – Compartimentul Avizare – Autorizare, prevăzută cu gradul de lt. col.

Candidaţii pot afla de pe site-ul instituţiei sau direct de la sediul acesteia ce studii trebuie să aibă, dar şi ce alte condiţii au de îndeplinit pentru a putea participa la concursul care va consta în susţinerea unui test scris pentru verificarea cunoştinţelor necesare îndeplinirii atribuţiilor postului, dar înainte vor susţine şi proba de evaluare a performanţei fizice.
ISU Bacău vrea să mai angajeze şi doi muncitori calificaţi, mai precis bucătari, pentru Popota unităţii, care ar urma să fie reînfiinţată.

Pentru aceste posturi, înscrierile se fac până la data de 19 ianuarie 2018.

Echipa pirotehnică a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bacău s-a deplasat două zile la rând în pădurea din satul Scutaru, comuna Mănăstirea Caşin, unde s-au găsit 30 de mine antipersonal, aproape 1.400 de cartuşe de infanterie, calibru 7,92 mm, şi 604 tuburi de cartuşe de acelaşi calibru, rămase în pământ din timpul conflictelor militare.

Toată muniţia a fost ridicată de militarii de la ISU şi depozitată în vederea distrugerii.

Petre Daea, ministrul agriculturii, a făcut marți o vizită – surpriză în județul Bacău. El s-a oprit la APIA Răcăciuni, unde a verificat stadiul culturilor, și la Buhuși, la spălătoria de lână din cadrul fostei fabrici de textile.

„Am plecat pe teren astăzi pentru a vedea starea culturilor din Bacău. În drumul meu, m-am oprit la centrul local APIA Răcăciuni, unde au fost înregistrați până acum 1809 fermieri, din care au primit subvenții la zi un număr de 1602 beneficiari.

În acest moment, din cei 6 specialiști ai centrului, 5 erau la muncă, unul fiind în concediu. Șefa centrului, doamna Iliana IROFTIE, este de profesie agronom cu o vechime în muncă de 35 de ani, fiind în APIA încă de la înființare.

Am avut surpriza plăcută să ii găsesc pe toți în fața calculatoarelor, procesând drepturile cuvenite pentru încă 100 de fermieri. Apreciez in mod deosebit devotamentul, munca si atitudinea acestor colegi fata de fermieri si vreau să ii asigur de toată prețuirea mea”, a scris ministrul pe Facebook.

Senatorul Dragoș Benea îi bate obrazul primarului Iașului, Mihai Chirică, după ce acesta a făcut mai multe declarații „contondente” la adresa conducerii PSD.

„Sper să aflăm că premierul Tudose a fost împuternicit de partid să semneze contractul pentru autostrada Iaşi-Târgu Mureş. Dacă nu vor veni cu ceva concret şi vor prezența iarăşi desene pe hârtie, gen autostradă spre Ardeal prin Braşov, atunci prezenţa şefilor PSD la Iaşi va însemna turism social-democrat.

Dar la Iaşi, dacă tot vii, atunci să vii cu pioşenia care se cuvine unui oraş cândva capitală, nu pentru o agendă de turism”, a declarat primarul Iaşiului, Mihai Chirică. Către finele lunii, în capitala Moldovei, ar urma să se desfășoare o ședință a Comitetului Politic Executiv al PSD.

Autostrada Moldova dezbină zona de mai bine de un deceniu, întrucât politicienii ieșeni au încercat din răsputeri să împiedice ca traseul acesteia să includă Bacăul, preferând varianta prin Târgu Neamț spre Târgu Mureș.

„De ce este nevoie de aceste declarații cu iz ultimativ? De ce considerați util să încingeți atmosfera pe un subiect (Autostrada Moldova) ce pare a-şi găși soluția realistă, pe care bugetul României o poate susține?”, întreabă retoric senatorul Dragoș Benea într-o postare pe Facebook.

„De ce considerați necesar să continuați pe linia contraproductivă a dezbinării în Moldova, ştiind, foarte bine, că dacă dvs. ați fi prim-ministru nu ați putea gira cu semnătura dvs. un contract pentru un obiectiv foarte costisitor, dificil de avizat şi executat, lipsit de studii de fezabilitate care să-l susțină în mod realist?”

Dragoș Benea face referire la problemele pe care o autostradă pe traseul Tg. Neamț – Tg. Mureș le-ar putea pune: un cost de peste 10 miliarde de euro și problema avizelor de mediu, întrucât aceasta ar traversa o rezervație naturală.

Aceste întrebări, Benea le adresează și preşedinților organizațiilor PNL din Moldova care, în 2017, au semnat o petiție pe acest subiect, «unii dintre ei uitând că au avut putere de decizie în statul român dar nu au făcut nimic în privința Autostrăzii Moldova», după cum a concluzionat Benea.

La finele anului trecut, Guvernul a stabilit că viitoarea Autostradă Moldova va avea traseul Iași – Bacău – Brașov, lucru care a nemulțumit profund politicienii ieșeni.

Băcăuanii din zona de sud a orașului au rămas noaptea trecută fara curent.

O avarie produsă la un echipament electric dintr-o stație de transformare a întrerupt furnizarea energiei electrice în cartierele Cornișa, Alecu Russo și Stadionului, in jurul orei 00.30.

Reprezentanții E.ON spun că majoritatea consumatorilor au fost realimentați treptat într-o oră.

La 01.20 situația revenit la normal.

La sfârşitul săptămânii trecute, Judecătoria Bacău a dispus arestarea preventivă a doi tineri, din comuna Parincea.

Este vorba despre un individ de 22 de ani, acuzat de viol şi tâlhărie calificată, şi de un altul de 19 ani, acuzat de complicitate.

Fapta s-ar fi petrecut în seara de Revelion. Bărbatul de 22 de ani, însoţit de celălalt suspect, ar fi observat o femeie de 60 de ani, din satul Năneşti, care se deplasa pe drumul sătesc.

A acostat-o şi ar fi violat-o, după care i-ar fi sustras şi suma de 85 de lei, pe care o avea asupra ei.

Victima a depus plângere la Poliţie, iar cei doi localnici au ajuns acum în spatele gratiilor.

Compania care administrează în prezent sistemul de alimentare cu apă și rețeaua de canalizare a municipiului Onești, Regia Autonomă Județeană de Apă Constanța, va începe în acest an proiecte de investiții de circa 21 de milioane de euro pentru reabilitarea și modernizarea acestora. În jumătate de an de prezență, compania a investit deja aici aproape 1,7 milioane de euro. Consiliul Județean Bacău și Consiliul Local Onești vor acorda sprijinul lor proiectelor.

Investiții realizate

Declarațiile au fost făcute la o conferință de presă la care au participat Aurel Presură – director general adjunct la Regia Autonomă Județeană de Apă (RAJA) Constanța (cu atribuții de director general după numirea lui Felix Stroe în funcția de ministru al Transporturilor), Ion Preda – director de dezvoltare și fonduri europene al companiei, Sorin Brașoveanu – președintele Consiliului Județean (CJ) Bacău, și Nicolae Gnatiuc – primarul municipiului Onești. „Tot ce am spus că vom face la Onești am făcut” – a spus Aurel Presură.

A fost reabilitată aproape integral Stația de tratare și depozitare a apei de pe dealul Cuciur (cu 1,45 de milioane de lei), a fost reabilitat sediul administrativ RAJA din Onești (cu aproape 807.000 de lei) și au fost făcute lucrări de construcții și instalații la două puncte termice din Onești (cu aproape 117.000 de lei). De asemenea, au fost contorizați integral consumatorii din Onești și numai pentru contorii din clasa de precizie s-au cheltuit aproape 1,265 de milioane de lei. Cu alte lucrări asemănătoare s-a ajuns la investiții de circa 1,675 milioane de euro.

Se caută eficiență financiară, dar și tehnică

„Foarte important pentru operatorul de apă este să devină eficient – a declarat Aurel Presură. Ne-am propus, astfel, să facem investiții urgente, începute în acest an. Suntem într-o fază înaintată a studiilor pentru investiții. Sunt foarte multe probleme în sistemul de alimentare cu apă și canalizare al Oneștiului.

Este singurul oraș din țară în care presiunea în rețeaua de distribuție a apei este în jur de 8-9 atmosfere. Sunt construcții mai vechi de 60 de ani, ceea ce duce la dese avarii. Numai pe rețeaua de distribuție a apei avem 13,5 km de conducte vechi, care trebuie înlocuite.

Prioritatea noastră zero este să reducem presiunea în rețeaua de transport, proiect care va începe în maxim două luni, cu finanțare proprie”. Compania își propune să reducă presiunea apei la intrarea ei în oraș și să pună în funcțiune sisteme locale de ridicare a presiunii acolo unde sunt blocuri cu mai mult de patru etaje. În orice oraș – spun specialiștii de la RAJA -, presiunea normală trebuie să fie de maxim 2-3 atmosfere.

Finanțări cu bani europeni

Reabilitările în sistemul de alimentare cu apă sunt prinse într-un proiect cu bani europeni și cofinanțare RAJA de 15%. În zona alimentării cu apă, orașul are o singură sursă de alimentare. Normal sunt cel puțin două. Oneștiul este, astfel, dependent de apa de la Compania Regională de Apă Bacău și are nevoie de o sursă alternativă. Investiția costă în jur de 6,4 milioane de euro.

Mai sunt, de asemenea, de reabilitat două rezervoare de apă în incinta de pe dealul Cuciur și este necesară sectorizarea alimentării cu apă, pentru că altfel dacă apare o avarie pe o stradă trebuie oprită apa pe alte 4-5 străzi. În sectorul de canalizare, se va reabilita zona industrială.

Se va construi o stație de epurare care să prelucreze atât apele menajere ale orașului, cât și pe cele industriale, cu o tehnologie performantă, cu filtru membrană, premieră în România. Investiția va costa 14-15 milioane de euro. În partea de extindere de canalizare se va ajunge la o rețea de 31,5 km, utilă pentru toți consumatorii. Centrul zonal Onești al RAJA Constanța administrează rețelele de apă și canalizare din Onești (inclusiv cartierele Slobozia și Borzești), dar și din comunele Gura Văii și Buciumi.

„Noi acum actualizăm masterplanul, în care trebuie aprobată lista investițiilor și cred că masterplanul pe necesarul de apă potabilă va fi aprobat în prima ședință a Consiliului Județean din acest an. Investițiile propuse de RAJA în Onești sunt prioritare, iar noi le vom acorda tot sprijinul.”
Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean Bacău

Pescarii care doresc să obțină permise de pescuit pentru anul 2018 trebuie să știe că acestea se eliberează în baza unor condiții de către membrii Centrului Regional de Ecologie (CRE) Bacău, în baza unui contract încheiat încă de anul trecut cu Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA).

Astfel, permisele se eliberează în baza achitării cotizației anuale aferentă anului 2018, taxa fiind de 100 de lei.

Persoanele cu handicap (în baza certificatului de încadrare în caz), elevii și studenții (în baza unei adeverințe sau a carnetului vizat), precum și pensionarii cu vârsta împlinită de 65 de ani (în baza cuponului de pensie) beneficiază de o reducere de 50%.

Membrii CRE posesori de permis ANPA pot pescui pe lacurile Bacău și Galbeni din județul Bacău, precum și pe orice zonă de pescuit din țară gestionată de alte asociații, cu respectarea regulamentelor proprii ale asociațiilor respective – de regulă fiind percepută o taxă de acces.

Permisele ANPA se eliberează la sediul CRE din Bacău, str. Livezilor 4F, de la magazinul de pescuit bloc turn str. Energiei intersecţie cu str. G.Bacovia, de la magazinul de pescuit de la Autogară și de la magazinul de pescuit Extrem Pesca Sport din Onești.