Moment din Concertul special de Crăciun al Corului Național de Cameră Madrigal, care a avut loc în anul 2014 la Ateneul Român.

Liniștea sărbătorilor a fost spulberată în localitatea Horgești, județul Bacău, după ce un incident șocant a ieșit la iveală. Poliția a fost sesizată despre dispariția unui seif ce conținea 400.000 de euro, chiar din casa părinților unei femei, care este principalul suspect în acest caz.

Potrivit surselor Antena 3 CNN, femeia ar fi planificat cu meticulozitate furtul, profitând de un moment de neatenție al familiei, în timp ce aceasta se pregătea de sărbători. După comiterea faptei, suspecta a dispărut fără urmă, lăsându-și familia într-o stare de șoc profund.

Părinții, devastați: „Nu ne putem explica ce s-a întâmplat”

Părinții femeii, victimele acestui furt, sunt extrem de afectați de cele întâmplate. Aceștia au declarat apropiaților că nu își pot explica modul în care fiica lor a reușit să comită o asemenea faptă. „Era sărbătoare, ne pregăteam să petrecem Crăciunul împreună. Nu am observat nimic care să ne dea de bănuit,” au mărturisit aceștia.

Poliția din Bacău, în alertă: anchetă amplă pentru găsirea suspectei

Oamenii legii au deschis o anchetă pentru a stabili circumstanțele în care a avut loc furtul și pentru a identifica locul în care se află suspecta. Aceștia fac apel la cetățeni să ofere orice informații care ar putea conduce la soluționarea cazului.

„Acest tip de infracțiune, mai ales în cadrul unei familii, ridică multe semne de întrebare. Vom analiza relațiile dintre membrii familiei pentru a înțelege motivul acestui act,” au declarat surse din cadrul poliției.

Un Crăciun întunecat în Horgești

Incidentul a generat o undă de șoc în comunitatea locală, cunoscută pentru liniștea și armonia caracteristică. Locuitorii se declară surprinși de gravitatea faptelor și așteaptă cu sufletul la gură detalii despre desfășurarea anchetei.

Deși poliția face eforturi pentru a găsi suspecta, rămâne întrebarea: ce a determinat-o pe femeie să fure o sumă atât de mare de bani chiar de la părinții săi, în pragul uneia dintre cele mai importante sărbători ale anului?

O întâmplare cumplită a avut loc în după-amiaza zilei de 23 decembrie, în comuna Mănăstirea Cașin, județul Bacău. Un bărbat de 46 de ani și-a pierdut viața într-un incident tragic petrecut în timpul unei activități de tăiere a lemnelor în pădure.

Conform informațiilor furnizate de Inspectoratul de Poliție Județean Bacău, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Onești au fost sesizați printr-un apel la 112 de către un tânăr de 24 de ani, care a relatat detalii șocante despre eveniment.

Accident sau neglijență? Cercetările continuă

Potrivit anchetei preliminare, desfășurată de o echipă formată din procurori, polițiști și un specialist criminalist, incidentul s-a petrecut în timpul unei activități comune de tăiere a lemnelor. Cei doi bărbați se aflau într-o pădure din apropierea satului, când lanțul drujbei folosite de tânăr s-a blocat într-o creangă. Bărbatul de 46 de ani s-a aplecat să țină creanga, însă drujba a ieșit brusc din lemn și i-a secționat fatal gâtul. Acesta a decedat pe loc.

Deși, la prima vedere, incidentul pare a fi un accident nefericit, anchetatorii nu exclud posibilitatea unei fapte penale. Procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău au deschis un dosar penal pentru omor, analizând și ipoteza unei posibile ucideri din culpă.

Tânărul, reținut pentru 24 de ore

În urma probelor strânse la fața locului, procurorii au decis reținerea tânărului pentru o perioadă de 24 de ore. Acesta a fost încarcerat în Arestul IPJ Bacău și urmează să fie prezentat instanței, care va decide dacă se impune prelungirea măsurii preventive.

Comunitatea, șocată de incident

Locuitorii din Mănăstirea Cașin sunt zguduiți de cele întâmplate. Cei care îi cunoșteau pe cei doi bărbați îi descriu drept persoane muncitoare și liniștite, ceea ce face incidentul cu atât mai greu de înțeles.

„Nu putem crede că s-a întâmplat așa ceva. Erau oameni obișnuiți, nu păreau să aibă conflicte. Totul pare o nenorocire,” a declarat un vecin al victimei.

Cazul rămâne în atenția autorităților, urmând ca în zilele următoare să fie analizate toate circumstanțele și probele care ar putea lămuri natura exactă a tragediei.

Structurile teritoriale ale MAI din Bacău le-au surprins pe cele două fetițe talentate printr-o vizită la locuința acestora.

Impresionați de prestația exemplară din data de 01 decembrie a.c, când Bianca și Adelina au interpretat la nai, respectiv vioară și voce, imnul național al României, oamenii legii le-au făcut o surpriză și au mers în vizită la acestea.

Nu este de mirare că videoclipul realizat de 01 decembrie a obținut aproximativ 900.000 de vizualizări pe pagina de Facebook a Poliției Române, având în vedere că cele două fete, de 9 și 13 ani participă de la vârste foarte fragede la concursuri naționale și internaționale unde atuul lor este atât vocea, cât și talentul de a interpreta muzică la instrumentele nai și vioară.

Cele 5 uniforme prezente în casa micuțelor au fost binecuvântate cu un colind, voie bună, zâmbete și licărirea de bucurie din ochii lor.

Le felicităm pentru tot ceea ce sunt, un exemplu de ambiție, talent, perseverență, pentru copii și adulți, deopotrivă.

Bunicii noștri au întotdeauna un mod special de a-și prepara preparatele în casă, un mod care adesea pare desprins dintr-o lume mai simplă și mai plină de tradiție. Fiecare pas al pregătirii mâncării este un ritual care începe cu alegerea celor mai bune ingrediente, direct din grădină sau de la piață, acolo unde bătrânii cunosc fiecare colț și fiecare vânzător.

Dimineața devreme, bunica se trezește înainte ca soarele să răsară și începe pregătirea pâinii. Aluatul se frământă cu mâinile ei pricepute, adăugând apă călduță, drojdie și un praf de sare, în timp ce vorbește despre vremurile de mult trecute, când pâinea era făcută în fiecare zi. Când aluatul începe să dospească, bunica se ocupă cu pregătirea altor preparate tradiționale: o ciorbă de burtă sau sarmale aburinde, care trebuie lăsate să fiarbă încet pe aragaz. Carnea este tăiată cu grijă, iar foile de varză sunt umplute cu amestecul pregătit, toate legumele fiind culese din grădină cu o zi înainte.

Bunicul, în schimb, este mereu ocupat cu afaceri mai „dure”, cum ar fi feliatul cărnii sau tăiatul lemnelor pentru focul din cuptor. Nu uită niciodată să adauge un strop de ulei de floarea-soarelui sau de măsline, presărat cu mirodenii din propria grădină: cimbru, busuioc și mărar. De fiecare dată, parcă învățându-te, îți spune cum fiecare preparat are un secret care îl face să fie special.

În zilele de iarnă, când zăpada acoperă satul, iar vântul bate cu putere, bunica se apucă de prepararea gemurilor sau a compoturilor. Merele, perele sau prunele sunt tăiate, fierte cu zahăr și un strop de lămâie, până când mirosul dulce se răspândește prin toată casa. Iar bunicul își pune șorțul și începe să pregătească brânza de casă, iar după aceea, pe coșul din cuptor se pune un platou cu plăcinte aburinde.

Fiecare preparat este gătit cu răbdare, fără grabă, iar masa este o adevărată sărbătoare a gusturilor tradiționale. Bunicii nu doar că dau mâncarea cu drag, dar o fac cu un zâmbet care îți aduce aminte de cât de mult înseamnă pentru ei acel moment petrecut alături de cei dragi, în jurul mesei.

  † IOACHIM,
Arhiepiscopul Romanului și Bacăului

Sfintele sărbători supranumite „de iarnă”, încep cu marele praznic împărătesc, Nașterea Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos în care facem amintire, sau retrăim cel mai mare eveniment care a avut loc în istorie de la crearea lumii.

Fiul lui Dumnezeu se naște din Fecioara Maria într-o peșteră din proximitatea Betleemului, Ținutul Iudeii acelui timp. Peștera, acest loc neprielnic și neospitalier, va rămâne, alături de Crucea răstignirii, semnul identității creștinilor autentici din toate timpurile istoriei. Grota betleemică, săracă și neprimitoare, transformată atunci într-un staul, prefigura inima rece și înghețată a celor care aveau prilejul unic să primească pe pruncul dumnezeiesc, dar nu au făcut-o.

În noaptea Naşterii Sale, oamenii din societatea de jos, (paria), niște simpli ciobani, în plină iarnă, au plecat cu turmele în câmp pentru a lăsa peștera liberă, unde avea să se nască Fiul lui Dumnezeu, au comunicat cu îngerii, s-au bucurat , au cântat și au mers împreună pentru a I se închina.

Darurile primite la Naşterea Sa Îi vesteau demnitatea şi moartea (misiunea şi sacrificiul), iar Imnul celest cântat de martorii Naşterii: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire”, vestea pe Mesia, Care aducea pacea, dar nu diplomatică, convenţională, ci împăcarea omului cu Dumnezeu; 

Așadar, marele praznic al Nașterii Domnului este un eveniment eminamente religios şi ne invită, întâi de toate, la bucurie duhovnicească, la înnoire şi schimbare în bine, la speranţă, și mai ales ne propune să căutăm pacea hristică și să o urmăm, pentru că numai perin această pace obținem bună înțelegerea dintre oameni. 

Dar acest popas duhovnicesc, ne dă fericita ocazie să vă îndemn ca să rămâneți statornici în credință și nădejde, ocrotiți sub mantia Iubirii milostive a lui Dumnezeu. Să nu uitați niciodată că oriunde ați fi, să promovați valorile spirituale ale neamului în tendinţa actuală de îmbrăţişare necondiţionată a altor sărbători de import cu tot arsenalul lor semantic, în detrimentul celor autohtone. Să vă păstrați identitatea spirituală de neam, și de biserică. În cadrul acestor sărbători de iarnă, în ţară sau străinătate, în familie sau între străini, să parcurgeți această perioadă în autenticul duh al Ortodoxiei româneşti.

Dorim tuturor ca bucuria resimţită în timpul Sărbătorii Crăciunului, când Hristos-Dumnezeu se oferă lumii spre mântuire, să fie, pentru fiecare, prilej de dăruire, de comuniune și filantropie. La mulți și binecuvântați ani!

Ca și în anii precedenți, și anul acesta, la marele praznic împărătesc al Nașterii Domnului, am alcătuit un poem liric pe care l-am intitulat:

Rugă și colindă

Privesc chipul Tău, Iisuse, dimineața în icoană,

Mintea mi se luminează și la rugă mă îndeamnă:

Te slăvesc pe Tine, Doamne, cu iubire lucrătoare,

Mi-arăți luna cum se stinge și cum soarele răsare.

Toate le pui în lumină, deschizând căile vieții,

Pe când rațiunea, tainic, disipă ceața tristeții.

Astrul zilei se ridică urmându-și traseul său,

Luminează și-ncălzește pe tot omul, bun sau rău.

*

Dar luminătorul zilei, îndeobște numit Soare,

Iși pierde din strălucire, într-o zi de sărbătoare,

Când Steaua Nativității, născută cu veșnicia,

S-a oprit pe cer să arate unde s-a născut Mesia.

Când Fiul coboară-n lume, misiunea ei se-nclină,

El deschizând altă eră, numită era creștină.

Toți luminătorii nopți din universul stelar

Își arată limitarea fața de acest corp astral.

Iisus, coborât în lume, așa după cum se știe,

A împlinit legea cea veche cu aleasă acrivie.

Apoi, când a sosit timpul, a plecat ca să vestească

Evanghelia iubirii și lumea să o mântuiască.

Logosul născut din Tatăl, mai ‘nainte de toți vecii,

Fiu al Omului se face, după cum au spus prorocii.

Timpul propovăduirii a ținut vreo câțiva ani,

A fost condamnat la moarte, ucis de soldați romani.

Trei zile a stat cu trupul în mormânt împrumutat.

Apoi, din iubire pentru oameni, El din morți a înviat.

După patruzeci de zile, s-a înălțat de pe pământ,

Dar și-a lăsat misiunea în grija Duhului Sfânt.

Toți cei care își păstrează altoiul pe cepul viței,

Sunt pecetluiți prin Duhul, ca trăitori ai credinței.

Dumnezeu ne dă putere să zidim pe-acest pământ

Templul mântuirii noastre în Epoca Duhului Sfânt.

Parcul Central al orașului Comănești va găzdui cea de-a XXVII-a ediție a „Festivalului de Datini și Obiceiuri Strămoșești”, un eveniment care pune în valoare tradițiile autentice românești și atrage anual mii de vizitatori din țară și din străinătate.

Evenimentul va începe pe 30 decembrie, la ora 12:00 cu o paradă impresionantă a cetelor de urși care vor traversa străzile orașului, aducând la viață obiceiuri vechi de secole. Principalul punct de atracție este renumitul „Dans al Urșilor”, un spectacol care a devenit emblematic pentru Comănești și care este recunoscut la nivel internațional. De-a lungul anilor, prestigiul acestui obicei a fost confirmat prin aparițiile în publicații celebre precum National Geographic și New York Times, consolidându-i reputația de simbol cultural unic.

Păstrarea tradițiilor – un angajament pentru viitor

Primarul Viorel Miron a subliniat importanța păstrării tradițiilor, menționând:
„Comunitatea noastră își respectă rădăcinile și identitatea culturală. Într-o lume tot mai globalizată, rămânem fideli tradițiilor noastre, iar ‘Dansul Urșilor’ este un simbol al acestui angajament. Sper ca tinerele generații să ducă mai departe această moștenire, cu aceeași mândrie și respect, indiferent unde se află în lume.”

Un spectacol unic în România

Evenimentul din acest an promite să atragă un număr impresionant de vizitatori. Cei prezenți vor putea să asiste la un spectacol unic, care îmbină autenticitatea tradițiilor locale cu atmosfera de sărbătoare specifică iernii. Cetelor de urși, pregătite cu minuțiozitate, li se acordă o atenție deosebită, fiecare detaliu fiind rezultatul unei munci asidue și al respectării unor ritualuri străvechi.

Un tezaur al pasiunii și identității culturale

Participarea în cetele de urși este considerată un privilegiu în comunitatea locală, fiind un testament al pasiunii și efortului familiilor din Comănești. Prin păstrarea acestor ritualuri, comunitatea reușește să transmită generațiilor viitoare valorile și moștenirea culturală autentică.

Un festival care inspiră

„Festivalul de Datini și Obiceiuri Strămoșești” din Comănești rămâne cel mai mare eveniment de acest fel din România, fiind o ocazie specială pentru toți cei care doresc să se reconecteze cu tradițiile și magia sărbătorilor de iarnă.

Nu ratați această oportunitate de a vă bucura de un spectacol impresionant și de a celebra rădăcinile autentice ale culturii românești!