joi, 1 ianuarie 2026
Acasă Blog Pagina 2439

Nemuritorul vals

Toate lucrurile au misterul lor şi poezia este misterul tuturor lucrurilor, scria Federico Garcia Lorca, renumit poet, prozator şi dramaturg spaniol, născut în 5 iunie în urmă cu 120 de ani. A trăit doar 38 de ani, opera sa, însă, va trăi veşnic.

Concertul din această seară, dirijat de Ovidiu Bălan, este unul de autor – Dmitri Şostakovici. El debutează cu patru din cele opt secţiuni ale Suitei a II-a de Jazz: Marş, Polca, Vals şi Final.

Nemuritorul Vals al lui Şostakovici este tot mister şi poezie. Concertul nr.1 pentru violoncel, dedicat lui Mstislav Rostropovich, este interpretat de Ştefan Cazacu, un talent care deja s-a afirmat pe scenele lumii. A început studiul cu tatăl său, ilustrul muzician Marin Cazacu, în prezent fiind masterand la clasa violoncelistului Răzvan Suma. Valoarea îi este atestată de numeroase premii, în Austria, Croaţia (2008) şi România. De amintit premiul din 2016 la Concursul Mihail Jora. A colaborat cu toate orchestrele din ţară, în Spania şi Republica Moldova.

Format artistic la prestigioasa Academie Natională „Santa Cecilia“ din Roma și câștigător al mai multor concursuri de pian, Maurizio Barboro a desfășurat o intensă carieră concertistică, colaborând cu faimoși dirijori și prestigioase colective artistice din Europa, Asia și America de Nord.

În anul 2000, a inaugurat stagiunea orchestrei simfonice Berkschine (Massachusetts), iar cu un an mai târziu a concertat la Sala Ateneului din București, împreună cu orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu”, dirijată de Ovidiu Bălan. În anii 2003 și 2005, a cântat împreună cu orchestra Longvood la istoricul „Jordan Hall” din Boston. A înregistrat integral Concertele pentru pian și orchestră de Şostakovici, sonatele lui Brahms, Franck, Rachmaninov, Kabalevsky, precum și compoziții originale pentru pian la opt mâini. Maurizio Barboro interpretează Concertul nr.2 pentru pian şi orchestră ce a fost compus în 1957, înainte de Simfonia cu nr.11.

Ozana Kalmuski Zarea

Posibile restricții de circulație la mitingul aviatic de sâmbătă

    Poliţiştii băcăuani vor asigura măsurile de ordine şi siguranţă publică cu ocazia mitingului aviatic din data de 09 iunie a.c., în intervalul orar 08.30-12.00.

    În acest context, precizăm că accesul publicului în zona S.C Aerostar se va face pe strada Condorilor şi este gratuit, cu obligativitatea prezentării actului de identitate.

    În funcţie de valorile de trafic şi fluxul autovehiculelor vor fi restricţii de trafic în zona străzilor Condorilor, Henri Coandă, Aeroportului, Neptun, Aviatorilor.

    Biroul Rutier Bacău recomandă cetăţenilor să efectueze deplasarea în zona evenimentului menţionat, cu ajutorul mijloacelor de transport public de persoane şi să respecte indicaţiile poliţiştilor rutieri pentru o bună circulaţie rutieră în zonă.

    Fostul şi actualul primar din comuna Măgura, condamnaţi pentru fapte de corupţie

      Judecătoria Bacău a dat, astăzi, condamnările în dosarul de corupţie în care au fost trimişi în judecată fostul şi actualul primar din comuna Măgura. Iordache Costrăş, primarul comunei Măgura, a fost judecat pentru complicitate la conflict de interese. Fostul primar, Constantin Trăistaru, a fost trimis în judecată pentru şase infracţiuni de conflict de interese.

      Judecătoria Bacău l-a condamnat pe Constantin Trăistaru la pedeapsa de 3 ani închisoare, cu suspendare. Instanţa a dispus şi pedeapsa interzicerii exercitării unor drepturi pe o durată de 10 ani. Iordache Costrăş a primit o pedeapsă de 2 ani închisoare, cu suspendare, pentru complicitate la conflict de interese. Şi acesta va avea interzise anumite drepturi pe o durată de 10 ani.

      Inculpaţii şi Parchetul pot face apel. Potrivit rechizitoriului, „la data de 15.01.2013, inculpatul Trăistaru Constantin a semnat, în calitate de primar, contractul individual de muncă prin care fiul său a fost angajat în funcţia de consilier juridic debutant în cadrul Consiliului Local Măgura, judeţul Bacău, iar ulterior, în perioada 11.04.2013 – 6.02.2014, a emis 5 dispoziţii prin care a dispus numirea acestuia în calitate de secretar al unor comisii de negociere, activităţile desfăşurate în baza acestor decizii fiind remunerate cu încălcarea dispoziţiilor legale în vigoare”.

      Costrăş, viceprimar la acea vreme, este acuzat de procurori că l-ar fi sprijinit pe Trăistaru şi, în decembrie 2012, ar fi iniţiat un proiect de hotărâre pentru modificarea organigramei şi statului de funcţii, prin transformarea postului de consilier juridic gr. II în consilier juridic debutant. Astfel, s-ar fi urmărit crearea aparenţei de legalitate pentru a se permite angajarea fiului primarului de la acel moment.

      Elevi premiați de polițiști

        Polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău i-au premiat pe elevii câştigători ai concursului organizat în cadrul „Săptămânii prevenirii criminalităţii”.

        În perioada 21 – 25 mai a.c, a fost organizată, la nivel național, prima ediție din acest an a manifestării „Săptămâna prevenirii criminalităţii”.
        În prima zi din cadrul acestor activităţi, polițiștii de la Compartimentul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bacău, împreună cu cei rutieri au desfășurat o activitate intitulată „EU POT FACE ALTFEL!” în cadrul Colegiului “Dumitru Mangeron” din municipiu.

        Astfel, pe lângă discuțiile purtate privind comportamentele antisociale, influența anturajului, răspunderea legală și riscul de victimizare, elevii au participat la un concurs pe diverse teme precum regulile de circulație, siguranța on line, violența și bullying-ul, sub directa îndrumare și coordonare a polițiștilor.

        În urma acestui concurs, două eleve și un elev de clasa a-X-a, care au obținut cel mai mare punctaj, au fost astăzi premiați de polițiști. Toți trei au primit câte o oră de curs cu instructori de la două şcoli de șoferi din municipiul Bacău, iar eleva cu cel mai mare punctaj a obținut și participarea timp de o oră în trafic, cu polițiștii de la rutieră, pentru a lua contact direct cu munca de poliție.

        Polițiștii își doresc astfel de activități și pe viitor, astfel că au obținut promisiunea celor două școli de șoferi implicate că vor continua colaborarea.

        12 mașini noi au intrat în dotarea polițiștilor băcăuani

          12 autoturisme Dacia Logan au fost repartizate poliţiştilor din judeţul Bacău, pentru a fi folosite în misiunile desfășurate pentru siguranţa cetăţenilor.

          Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău a primit 12 autospeciale noi, Dacia Logan, care au intrat în dotarea polițiștilor.

          Astfel, 10 autospeciale vor fi utilizate de structurile de ordine publică din mediul rural şi 2 de cele de rutieră.

          Efortul de îmbunătățire a mobilității Poliției Române are ca beneficiar final cetățenii, contribuind la îmbunătăţirea modului în care poliţiştii răspund la solicitările cetăţenilor, precum şi creşterea gradului de siguranţă pe care poliţiştii o au la intervenţii.

          EXCLUSIV Medici condamnaţi în dosarul fetiţei care a murit de rabie

            Anul trecut, Judecătoria Bacău a dispus achitarea medicilor Carolina Graur (secţia UPU, la acea vreme), Petru Papuc (secţia Pediatrie) şi Costică Mocanu (secţia Oftalmologie), pentru infracţiunea de ucidere din culpă. Singura pedeapsă aplicată atunci a fost de 6 luni închisoare, cu amânare, inculpatei Carolina Graur pentru infracţiunea de fals în înscrisuri oficiale. Prima instanţă a respins şi pretenţiile civile formulate de familia fetiţei decedate. Astăzi, Curtea de Apel Bacău a admis apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău şi părinţii fetiţei împotriva sentinţei Judecătoriei Bacău. A fost desfiinţată parţial sentinţa, atât pe latura penală, dar şi civilă.

            Instanţa a dispus condamnarea dr. Carolina Graur, pentru infracţiunile de ucidere din culpă şi fals material în înscrisuri oficiale, la pedeapsa de 2 ani închisoare, cu suspendare. Medicul Petru Papuc a fost condamnat, pentru ucidere din culpă, tot la pedeapsa de 2 ani închisoare, cu suspendare. De asemenea, au fost admise în parte cererile de despăgubiri ale familiei fetiţei. S.C. Asigurarea Românească – ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP S.A. a fost obligată să plătească 30.000 lei, drept daune materiale şi câte 80.000 lei pentru fiecare membru al familiei, cu titlu de daune morale. Sentinţa este definitivă, fiind menţinută achitarea pentru cel de-al treilea medic trimis în judecată.

            „Au dat dovadă de neglijenţă în tratarea copilei”

            Ancheta în acest caz a fost declanşată în februarie 2012, la scurt timp după decesul copilei infectată cu virusul rabiei. Părinţii fetei au făcut plângere penală acuzând că medicii din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţe Bacău, care s-au ocupat de Denisa V., nu au stabilit un diagnostic corect şi au tratat cu superficialitate cazul. După patru ani de cercetări, procurorii de la Parchetul Judecătoriei Bacău au ajuns la concluzia că medicii Carolina Graur (secţia UPU), Petru Papuc (secţia Pediatrie) şi Costică Mocanu (secţia Oftalmologie) au dat dovadă de neglijenţă în tratarea copilei şi se fac vinovaţi de moartea ei, motiv pentru care au fost trimişi în judecată. Conform rechizitoriului, Carolina Graur a fost acuzată că în data de 17.12.2011, când a fost de gardă la UPU şi a aflat că fetiţa a fost muşcată de un câine, „nu a recomandat un consult şi un tratament de specialitate Boli Infecţioase, pentru protecţia antirabică, omisiune ce a condus la decesul pacientei V. Denisa Nicoleta din data de 27.02.2012, cu diagnosticul de rabie, fără profilaxie postexpunere, encefalită rabică, insuficienţă cardiorespiratorie”. Acelaşi medic a fost trimis în judecată şi pentru fals în înscrisuri oficiale, după ce în februarie 2012, după moartea fetiţei, ar fi completat în fals fişa UPU întocmită în 17 decembrie 2011 pe numele pacientei, cu menţiunea că a consultat-o pe minoră şi a solicitat examen chirurgie infantilă, valoarea tensiunii arteriale şi a pulsului, deşi, spun procurorii, nu a efectuat o astfel de consultaţie. Ceilalţi doi medici, Petru Papuc şi Costică Mocanu, au fost, de asemenea, acuzaţi că nu au recomandat consult şi tratament de specialitate Boli Infecţioase, pentru protecţia antirabică, ceea ce i-ar fi salvat viaţa copilei.

            De altfel, raportul de expertiză medico-legală confirmă că tratamentul aplicat fetiţei, curăţarea şi pansarea plăgii, nu a fost suficient şi că era necesar şi un tratament de specialitate Boli Infecţioase ce ar fi trebuit recomandat de oricare din cei trei medici care au consultat-o. La urmărirea penală, inculpaţii nu şi-au recunoscut fapta (Carolina Graur a recunoscut doar falsul în înscrisuri). Familia fetiţei decedate a cerut de la inculpaţi, dar şi de la SJU, daune morale de 1.200.000 euro şi daune materiale de 30.000 lei.

            Cinstire emoționantă a învățăturii la Școala Gimnazială „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” din Onești

              Școala Gimnazială „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” din Onești a sărbătorit la 5 iunie Ziua Învățătorului prin momente inedite, ce au cucerit la modul cel mai firesc participanții la acest eveniment. De pe o scenă amenajată în curtea acestei școli elevii au fluturat steaguri tricolore, dând glas unor frumoase cântece și poezii patriotice. Printr-un frumos program artistic coordonat de prof. pentru învățământul primar Marta Pânzaru ei și-au exprimat astfel recunoștința pentru eroii neamului românesc la sărbătorirea , în acest an a Centenarului Unirii dar și pentru dascălii și învățătorii care ne învață să vorbim și să simțim românește.

              În fața elevilor școlii, a invitaților prezenți la eveniment prof. Ionel Abaza, directorul acestei instituții a menționat: „Odată cu «Ziua Învățătorului» sărbătorim și «Ziua învățăturii»și aducem un omagiu celor care au dat numeroase exemple personale pentru a sădi în sufletele elevilor hărnicia, modestia, cinstea, punctualitatea, dragostea față de lectură, recunoașterea adevăratelor valori. Au fost premiați apoi elevii ce s-au remarcat la învățătură și care au obținut rezultate notabile la olimpiadele și concursurile școlare.

              Un moment distinct al acestei activități a fost dat de evocarea împlinirii a 100 de ani de la făurirea României Mari. Prof. Ionel Abaza, director al Școlii Gimnaziale „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” a menționat că „înfăptuirea Unirii din 1918 a fost finalul fericit al unui lung proces istoric, care acum ar trebui să ne îndrepte spre unitate.”

              Sărbătorirea Zilei Învățătorului ca manifestare a demnității și recunoștinței față de dascăli a adus o bucurie și pentru cei care au muncit zeci de ani la catedră, ce au fost prezenți la Școala Gimnazială „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”. Astfel, învățătoarea Ileana Chetraru, profesorii Gheorghe Țîrțoacă, Dumitru Lungu și Aurica Moisii, cu o activitate didactică de mai multe decenii au primit plachete ce arată faptul că au un loc binemeritat în conștiința generrațiilor de elevi de aici .

              „Mă bucur că mă găsesc azi aici și că această școală se menține la standarde înalte”, a mărturisit aproape cu ochii în lacrimi prof. Gheorghe Țîrțoacă. Asemenea plachete au mai primit prof. Mioara Rădulea în memoria celui care a fost un director model al acestei școli – prof. Matei Rădulea și inginerul Cornel Beloiu, în amintirea profesoarei Georgeta Beloiu, cadru didactic ce s-a preocupat de obținerea unor rezultate bune la învățătură de către elevi. Menționăm că la acest eveniment a fost prezent un sobor de preoți în frunte cu părintele protopop Ioan Bârgăoanu, ce a oficiat o slujbă religioasă ân memoria dascălilor care nu mai sunt

              Prinși la braconaj în ultima zi de prohibiție

                FOTO: Centrul Regional de Ecologie Bacau

                Ultima zi din prohibiția 2018 nu a făcut excepție pentru poliție și jandarmerie. Secția 2 Poliție Bacău în colaborare cu CRE au desfășurat o acțiune de control pe lacul Bacău pentru a verifica respectarea prohibiției.

                Pentru patru pescari care au vrut să fure startul, ziua a fost mai puțin norocoasă, aceștia alegându-se cu sancțiuni contravenționale.

                Mai mult, pescuitul în prohibiție poate atrage suspendarea permisului ANPA pentru o perioadă de 90 de zile.

                Nici jandarmii de la IJJ Bacău nu au trecut cu vederea pescuitul în prohibiție, chiar dacă a fost ultima zi, aplicând în cursul zilei mai multe sancțiuni contravenționale.

                Începând de miercuri 06.06.2018 debutează noul sezon de pescuit. Miilor de pescari băcăuani le urăm Fir întins ! Dar și atenție la curățenie, număr maxim de scule, dimensiuni minime etc. și pe care îi rugăm să ne sesizeze orice fapte de braconaj sau probleme cu care se confruntă
                Centrul Regional de Ecologie Bacau
                !

                Centrul Bacăului a rămas fără curent electric

                  O avarie la un cablu de alimentare a cu energie electrică a zonei centrale a municipiului Bacău a lăsat, de la ora 10,00, fără curent electric centrul orașului.

                  Purtătorul de cuvânt al companiei E.ON România, Corneliu Zaiț, ne-a informat că totul se datorează unei avarii în zona magazinului Kaufland de pe strada Nicu Enea.

                  ”Se lucrează la înlăturarea avariei – ne-a spus Corneliu Zaiț. S-a găsit un cablu defect, dar se pare că mai sunt și alte cauze.

                  Alimentarea cu energie electrică se va relua, dar acum (la ora 12,00 – n. n. ) nu putem preciza în cât timp se va remedia situația”.

                  O nouă campanie de investigaţii arheologice pentru căutarea și descoperirea mormintelor deţinuţilor politici morţi în Penitenciarul din Tîrgu Ocna

                    Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează începând cu data de 7 iunie 2018 a treia campanie de investigaţii arheologice în orașul Tîrgu Ocna, jud. Bacău. Acţiunea urmăreşte căutarea și descoperirea mormintelor deţinuţilor politici morți în penitenciarul din localitate.

                    Conform unei evidențe provizorii bazate pe surse documentare, în perioada 1950-1964 în penitenciarul din Tîrgu Ocna au fost încarcerate, pe diferite termene de timp, un număr de 841 de persoane condamnate pentru delicte politice, dintre care 71 au decedat în timpul detenției.

                    Morții au fost înhumați într-un cimitir parohial situat în apropierea penitenciarului, lângă biserica ortodoxă cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena aflată în Parohia Poieni, pe str. Crizantemelor. Înmormântările au fost practicate atunci într-o zonă mai liberă a cimitirului, trupurile defuncţilor fiind depuse, fără sicriu, în gropi individuale sau comune, iar mormintele nu au fost marcate cu cruce sau cu alte semne de identificare. Între anii 1977 şi 1997, timp în care imobilul penitenciarului a adăpostit un Sanatoriu pentru bolnavi psihici, unii dintre pacienţii decedaţi aici au fost îngropaţi tot în această zonă a cimitirului.

                    În ultimele decenii, terenul unde au fost îngropați deținuții a fost cedat treptat credincioșilor din parohie pentru locuri de veci. Ca urmare, gropile ulterioare au afectat, parțial sau integral, multe din mormintele deținuților.

                    Evoluția situației din ultimii ani a făcut ca în porțiunea de cimitir unde s-au îngropat deținuții să mai rămână libere doar câteva suprafețe restrânse de teren. Această situație obiectivă a determinat efectuarea în cursul anilor 2011 și 2013 a unor cercetări arheologice pentru verificarea acelor suprafețe care erau vizate să fie ocupate în scurt timp de morminte. În cursul acestor cercetări au fost identificate un număr de 22 de morminte dintre care 10 aparțineau unor foști deținuți. Datorită faptului că în prezent și ultimele parcele rămase libere au fost sau vor fi repartizate pentru locuri de veci, s-a impus efectuarea de urgență a unei noi intervenții arheologice care să elibereze respectivele locuri de sarcina istorică care o poate conține.

                    Rămășițele pământești care au fost recuperate în cursul cercetărilor anterioare, asupra cărora s-au efectuat deja examinări de specialitate, la care se vor adăuga și cele care se vor descoperi în următoarele intervenții, vor intra în circuitul legal care trebuie să conducă la stabilirea identității acestor victime. Din păcate, reamintim că multe din mormintele deținuților politici au fost distruse în decursul timpului de înmormântările ulterioare, iar pentru recuperarea acestora nu se mai poate face nimic. Multe dintre victimele care au murit în acest penitenciar au rude și urmași care, de la căderea oficială a regimului comunist, așteaptă din partea autorităților statului adoptarea unor măsuri reale și efective care să conducă la descoperirea și recuperarea osemintelor acestor oameni, care au zăcut zeci de ani în morminte anonime. Acţiunea de la Tîrgu Ocna are o dimensiune recuperatorie, memoria fiind, așa cum se știe, ultima formă de justiție omenească posibilă.

                    Cercetările vor fi efectuate de un colectiv de arheologi de la IICCMER și instituțiile muzeale colaboratoare (Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Muzeul de Istorie și Științele Naturii Aiud, Muzeul de Istorie Turda), alcătuit din Gheorghe Petrov, Paul Scrobotă, Marius Oprea, Gabriel Rustoiu și Horațiu Groza.

                    Investigațiile se vor desfășura în prezenţa unui procuror militar de la Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, instituție care a fost sesizată în prealabil de IICCMER în privința acestui caz. Acţiunea este susținută de Arhiepiscopia Romanului și Bacăului și se desfășoară în colaborare cu Televiziunea Română, fiind sprijinită în plan tehnic și logistic de Primăria orașului Tîrgu Ocna și Școala Națională de Pregătire a Agenților de Penitenciare Tîrgu Ocna.

                    IICCMER lansează un apel către rudele și urmașii victimelor care au decedat în penitenciarul de la Tîrgu Ocna, pentru a contacta pe orice cale Institutul sau direct pe responsabilul acțiunii, pentru a putea fi îndrumați către autoritățile care au în sarcină identificarea osemintelor recuperate.

                    Penitenciarul de la Tîrgu Ocna. Scurt istoric

                    În perioada comunistă, penitenciarul de la Tîrgu Ocna a servit pentru detenţia persoanelor bolnave de TBC, fiind caracterizat în literatura de specialitate drept o adevărată Bastilie sanitară a României comuniste.

                    Condiţiile climaterice deosebite ale zonei geografice au contribuit la înfiinţarea aici, la mijlocul secolului al XIX-lea, a unei închisori. Iniţiativa i-a aparţinut domnitorului moldovean Grigore Ghica, care fusese impresionat de condiţiile grele în care lucrau deţinuţii de la salina din localitate, unde acesta avea în proprietate un conac. Lucrările la construcţia închisorii au fost începute în anul 1851 şi au fost finalizate în 1855, în tot acest interval de timp deţinuţii fiind cazaţi, din dispoziţia domnitorului, în clădirea conacului. Edificiul, în formă de potcoavă, a fost ridicat lângă conacul domnesc, iar intrarea se făcea prin poarta conacului, care a devenit clădire administrativă.

                    Închisoarea propriu-zisă era destinată exclusiv condamnaţilor, dar numai pe timp de noapte, deoarece ziua aceştia erau duşi la munca din ocnă. Până în anul 1931, denumirea oficială a penitenciarului a fost aceea de Închisoare Centrală de Muncă Silnică. În acel an s-a constatat că majoritatea condamnaţilor de la Tîrgu Ocna sufereau de tuberculoză pulmonară şi, ca urmare, s-a dispus încetarea folosirii acestora la munca din salină. De atunci, închisoarea a fost transformată în loc de detenţie exclusiv pentru bolnavii de TBC. Deţinuţii consideraţi sănătoşi au fost transferaţi la alte penitenciare din ţară, iar cei bolnavi de TBC din alte închisori au fost aduşi la Tîrgu Ocna. În anul 1936 s-a început construirea unei noi clădiri cu profil de sanatoriu TBC, un edificiu cu trei nivele, care a fost dat în folosinţă în 1939, an în care s-a început şi demolarea treptată a vechii închisori, mai puţin a clădirii administrative sau a fostului conac domnesc. Piatra rezultată din demolări a servit ulterior la construirea zidului împrejmuitor al noii închisori.

                    În perioada 1851-1930, la Tîrgu Ocna au fost încarceraţi deţinuţi de drept comun, criminali şi tâlhari, condamnaţi la muncă silnică pe viaţă şi pe termen limitat. În timpul Primului Război Mondial, infracţiunile care predominau au fost dezertările de pe front sau refuzul de a satisface serviciul militar. După 1930 aici au fost aduşi şi deţinuţi comunişti. După 23 august 1944, comuniştii aflaţi în detenţie au fost eliberaţi, iar imobilul a servit temporar drept spital de campanie.

                    În perioada comunistă, penitenciarul-spital din Tîrgu Ocna a găzduit deţinuţi cu grad sporit de periculozitate. Penitenciarul a funcţionat cu specificul de spital pentru bolnavi de TBC până în anul 1977, când penitenciarul a fost desfiinţat. Între 1977 şi 1997 stabilimentul a funcţionat ca şi cămin pentru bolnavi psihici cronici. Printr-un ordin al ministrului Justiţiei din 1997, penitenciarul-spital de la Tîrgu Ocna a fost reînfiinţat.

                    Perioada comunistă a închisorii a consemnat mai multe categorii de deţinuţi: contrarevoluţionari, deţinuţi de drept comun, bărbaţi şi femei, precum şi deţinuţi minori, însă numai băieţi. În diferite perioade ale regimului comunist, numărul celor internaţi la Tîrgu Ocna a variat între 350 şi 550 de deţinuţi. În cursul anului 1950, la Tîrgu Ocna au fost transferaţi de la închisoarea din Piteşti câteva zeci de foşti studenţi suferinzi de TBC.

                    În perioada comunistă, până în anul 1968, penitenciarul a fost condus de următoarele persoane: Ioan Ionescu (1945), Constantin Ştirbu (1945), Nicolaeiu Costescu (1946), Ştefan Daniliuc (1946-1950), Anton Brumă (1950-1952), Petru Călin (1952-1953), Gheorghe Ciurcanu (1953-1966), Ştefan Vasile (1966-1968).

                    Felix Bănilă a primit avizul favorabil de la CSM pentru șefia DIICOT

                      Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil, marţi, propunerea Ministerului Justiţiei de numire a lui Felix Bănilă în funcţia de procuror-şef al DIICOT, informează CSM.

                      „În şedinţa de marţi, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil propunerea ministrului Justiţiei de numire în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a domnului Bănilă Oliver – Felix, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău”, se arată într-un comunicat al CSM.

                      Hotărârea Secţiei va fi motivată şi transmisă Ministerului Justiţiei în cursul zilei de miercuri.

                      Felix Bănilă a susţinut marţi la CSM interviul pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

                      Pentru şefia DIICOT au candidat Daniel Horodniceanu, în prezent procuror şef al Direcţiei şi Felix Bănilă, procuror al Parchetului Tribunalului Bacău. Bănilă (46 de ani) a mai candidat, în 2016, fără succes şi pentru un post în CSM.
                      În perioada 2010- 2017, el a condus Parchetul Tribunalului Bacău.

                      Cariera în magistratură a început-o pe 15 decembrie 1996, ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moineşti, unde a stat până în 2008. Din acest parchet a fost delegat, ulterior promovat, la Parchetul Tribunalului Bacău. În perioada 1 august 2007 – 31 decembrie 2007, Bănilă a fost delegat procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Bacău.

                      Talentul costă, dar face! Cine pune banii?

                      Românii au talent – spunem în ultima vreme, sub influența unui curent provocat de o emisiune tv importată din Occident, dar prin care chiar descoperim la noi în curte talente reale. E o încântare să vezi atâția oameni care pot face lucruri mai puțin obișnuite. Nu prea ne dăm seama, însă, ce eforturi fac ei, cele mai multe de natură materială, financiară.

                      Talentul costă, dar face! Dar până la „a face” e cale lungă. Nu doar la noi, în România, ci în toată lumea. Până în 1990 am fost obișnuiți, în această privință, cu susținerea financiară mai ales a statului, a autorităților. Ne miram cum în statele capitaliste cultura, sportul sau alte domenii în care se manifestau talentele primeau susținere de la oamenii cu bani, de la companii sau instituții, de la persoane private. Ne-am dorit capitalism și am ajuns în aceeași situație cu cei din statele bogate. La noi, însă, mentalitatea, educația și, evident, sărăcia așează lucrurile altfel.

                      În ziarul nostru de astăzi avem încă un caz în care un copil talentat, familia lui, răzbat greu spre afirmare, tocmai din lipsă de bani. Talentul costă, spuneam, însă doar puțini înțeleg că acesta face toți banii. Cei în cauză privesc prima oară spre autorități. Nu, nu cred că primul sprijin de acolo ar trebui să vină. Pentru că la noi și autoritățile sunt sărace. Sau cel puțin o astfel de stare afișează.

                      Acum 40-45 de ani, într-o revistă pe care o primeam de la Ambasada SUA vedeam, cu mirare, mărinimia unor sponsori americani care susțineau muzee, concerte, festivaluri, artiști de tot felul. Acum mă gândesc la generozitatea oamenilor cu bani de la noi. La ei ar trebui să găsim alinarea mai întâi. Dar să nu confundăm donația cu sponsorizarea. Prima vine mai greu, rar, a doua ceva mai des. Prima nu cere nimic în schimb, a doua însă vrea reclamă, imagine, propagandă. Poate aici ar trebui autoritățile să intervină, să creeze cadrul legislativ necesar, mai permisiv, mai atrăgător. Că oameni cu bani ar fi.

                      Sute de firme închise de la începutul anului. Zile grele pentru afaceriștii băcăuani

                      Potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), aproape 3.000 de firme din întreaga țară au intrat în insolvență și alte 12.653 au fost dizolvate în primele patru luni ale anului.

                      Cele mai multe firme şi PFA-uri ajunse în insolvenţă sunt din Bucureşti – 572 – şi din judeţele Bihor – 192, Iaşi – 187 şi Timiş – 151.

                      Însă, situația se manifestă similar și la nivelul județului Bacău, unde, în perioada analizată, peste 600 de firme au avut probleme serioase care, în final, au dus la dispariția lor din economia județului, cele mai multe fiind firme din comerţ, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, dar şi din construcţii şi industrie.

                      Astfel, potrivit instituției, în perioada ianuarie-aprilie 2018, nu mai puțin de 52 de profesioniști din tot județul au iniţiat demersurile pentru începerea procedurilor de intrare în insolvenţă, dintre care 12 au fost numai în ultima lună. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, când și-au cerut insolvența „doar” 32 de firme, se constată o creștere cu 62 la sută a firmelor ajunse în incapacitate de plată. Situația a fost generată ca urmare a unui complex de împrejurări de piaţă cu impact negativ semnificativ în asigurarea fluxului capitalului de lucru. Însă, situația este pusă de specialiști și în seama greșelilor făcute de administratorii firmelor ajunse la insolvență – finanţarea deficitară a investiţiilor, investiţiile greşite şi…politica agresivă de constituire a dividendelor.

                      Revoluția fiscală și criza forței de muncă trag obloanele afacerilor

                      Tot în prima parte a anului, au fost consemnate 355 de dizolvări de firme (față de 222, în 2017), dintre care numai 68 au fost înregistrate în luna aprilie. Creșterea față de anul trecut este de peste 59 la sută. Statisticile Registrului Comerțului mai indică și un număr mare de firme care, din varii motive, au decis să-și suspende activitatea. Mai exact, în doar patru luni câte s-au scurs din acest an, au fost înregistrate 175 de suspendări de activitate (față de 111 în 2017), în creștere cu peste 57 la sută. De altfel, numai într-o lună (aprilie), 29 de firme și-au tras obloanele. Specialiștii în economie leagă acest fenomen de revoluția fiscală, de creșterea salariului minim pe economie și, nu în ultimul rând, de criza forței de muncă, în vreme ce autoritățile, susțin că, de fapt, dispar doar acele firme care nu aveau activitate.

                      Băncile – «cămătărie» legală în România

                      De altfel, de ani de zile, Camera de Comerț și Industrie (CCI) Bacău a tot arătat acuzator spre cauzele care au dus la situația disperată a mediului de afaceri băcăuan: instabilitatea cadrului legislativ, lipsa infrastructurii, fiscalitatea ridicată, birocrația excesivă etc.

                      „Numărul și valoarea mare a taxelor și impozitelor, costurile mari cu forța de muncă, taxele, impozitele, contribuțiile etc. care descurajează angajatorii în a menține locurile de muncă și în a crea altele noi, întârzierile mari în recuperarea TVA și a sumelor plătite pentru concediile medicale de la CNAS, lipsa de facilități fiscale pentru crearea de noi locuri de muncă, activitatea de producție, activitatea de export.”
                      * sunt doar o parte din cauzele arătate într-o analiză privind starea economiei județului, realizată de CCI Bacău

                      Acestora se adaugă și lipsa condițiilor de finanțare a afacerilor, în special sistemul bancar, care „nu este orientat spre finanțarea afacerilor în condiții favorabile pentru firme, dobânzile/penalitățile fiind mari, la fel și garanțiile exagerate impuse firmelor”. „Mai sunt și clauzele abuzive impuse în contractele de creditare, fără asumarea riscurilor și neimplicare în finanțarea afacerilor, băncile mulțumindu-se în a practica o «cămătărie» legală în România”, se mai arată în documentul Camerei de Comerț.

                      În prima parte a anului, au fost consemnate 355 de dizolvări de firme (față de 222, în 2017), dintre care numai 68 au fost înregistrate în luna aprilie. Creșterea față de anul trecut este de peste 59 la sută.

                      Au spart automate de bilete în Austria şi au furat peste 34.000 euro

                      Curtea de Apel Craiova a judecat cererea formulată de autorităţile judiciare austriece privind transferarea unui băcăuan încarcerat într-un penitenciar din Austria, în vederea executării pedepsei într-un penitenciar din România. F.V.C., născut în Bacău, dar cu domiciliul în municipiul Motru, a fost condamnat, anul trecut, la pedeapsa de 2 ani şi 9 luni închisoare, de către Tribunalul Landului Korneuburg.

                      Bărbatul a fost trimis în judecată pentru infracţiuni de furt grav calificat, prin efracție, în cadrul unei asociaţii criminale, conform Codului penal austriac.

                      „În fapt s-a reţinut că M.S.G., V.C.F. şi M.C.F., în calitate de membri ai unei asociaţii criminale, au sustras prin efracţie, de la persoanele îndreptăţite ale căilor ferate din Austria, bunuri mobile străine în valoare de 34.045 euro, cu intenţia ca prin însuşirea lor să se îmbogăţească pe nedrept, prin aceea că în gări, au spart automate de bilete, cu ajutorul unei răngi, a unui levier de scos cuie, precum şi a unei şurubelniţe. (…) prin crăpătura produsă au scos bancnotele cu ajutorul unui cleşte plat din caseta de bancnote, aşadar acţionând folosind nişte abilităţi sau mijloace deosebite, care indică săvârşirea calificată”, precizează anchetatorii. Conform legislaţiei statului austriac, pedeapsa aplicată va fi executată complet în aprilie 2020.

                      Băcăuanul a fost de acord să fie transferat în România pentru a executa restul de pedeapsă. Astfel, instanţa a admis cererea formulată de autorităţile judiciare din Austria şi a dispus recunoaşterea sentinţei penale şi transferarea condamnatului în vederea executării pedepsei într-un penitenciar din România.

                      Poveștile propagandei

                      Răzvan Bibire

                      Ce știm noi despre Coreea de Nord? Cam ceea ce ne spune presa internațională: dictatură, cultul personalității, foamete, fugari care povestesc despre atrocități și așa mai departe. Cine nu a trăit în socialism, nu cunoaște diferența dintre realitate și ceea ce se prezintă a fi realitatea. Și mă refer aici atât la presa românească de dinainte de 1990, cât și la presa străină de atunci. Și unii și alții se întreceau în propagandă.

                      Cam așa stau lucrurile și cu Coreea de Nord. Și un exemplu foarte bun îl dă New York Times, care scrie despre odiseea unor așa-ziși refugiați nord-coreeni ajunși în Coreea de Sud. Este vorba despre o poveste începută în aprilie 2016, când 12 chelnerițe și managerul lor au fugit de la un restaurant coreean din China și au ajuns în Coreea de Sud.

                      A fost grupul cel mai numeros de nord-coreeni care a fugit din țară în ultimii ani, iar guvernul de la Seul nu putea să nu speculeze politic această poveste. Numai că, luna trecută, presa începe să relateze alte versiuni ale poveștii. Și anume că dezertarea a fost pusă la cale de serviciile secrete sud-coreene care l-au convins pe manager să le ia pe chelnerițe într-o excursie care s-a dovedit a avea ca destinație ambasada Coreei de Sud din Malaiezia.

                      Acolo, managerul le-a șantajat pe chelnerițe amenințându-le că va spune autorităților nord-coreene că au avut un comportament nepatriotic și le-a convins să semneze declarații cum că nimeni nu le-a silit să fugă. Noile amănunte prezentate pe larg de presă pun într-o altă lumină acuzațiile Coreei de Nord cum că agenția de spionaj din Coreea de Sud le-a răpit cetățenii.

                      De asemenea, va afecta reputația agenției de spionaj, care a fost mult timp învinuită că se amestecă în politica internă și că fabrică dosare de spionaj în numele luptei împotriva nordului comunist. Serviciul de informații neagă acuzațiile însă, notează Washington Post, multe detalii despre dezertare au rămas un mister și au alimentat suspiciunile.

                      Nord-coreenii au sosit în Sud la numai două zile după ce au fugit din restaurantul lor din orașul chinez Ningbo, în provincia Zhejiang. Alți dezertori au nevoie de luni de zile pentru a ajunge în Coreea de Sud, trecând adesea prin junglă cu ajutorul traficanților de persoane. Guvernul sud-coreean a surprins, de asemenea, prin modul neobișnuit de a anunța sosirea celor 13 nord-coreeni chiar a doua zi. Dar le-a interzis avocaților pentru drepturile omului să se întâlnească cu ei. De asemenea, a negat pretenția Nordului că managerul de chelnerițe a conspirat cu agenția de informații sud-coreeană.

                      Însă, managerul restaurantului spune că lucrurile chiar așa au stat.

                      Problema e delicată pentru că pune într-o situație dificilă Sudul în negocierile cu Nordul și arată modul în care acțiunile unui serviciu secret pot avea consecințe neplăcute pentru propriul guvern.

                      Bacău: Începe Forumul zonal de arhitectură și urbanism 2018

                      Ediția 2018 a Forumului zonal de arhitectură și urbanism „Moldova Reper 2030”, dedicat proiecției de viitor a teritoriului Moldovei, limita de est a Europei, va avea loc în perioada 8 – 11 iunie în Bacău.

                      Evenimentul este organizat de Filiala Teritorială Bacău-Neamț a Ordinului Arhitecților din România (OAR) și – spune arh. Liliana Bârgu, președinta Filialei – „este gândit ca un mix intens și bogat de prezentări și dezbateri menite să evidențieze și să aducă în atenția opiniei publice, a specialiștilor și a factorilor decizionali, vasta problematică a organizării teritoriale, a căilor de comunicație, a stării demografice și a condițiilor de mediu specifice acestei zone geografice, considerată la ora actuală unul din polii sărăciei în Europa”.

                      Prima zi, 7 iunie, este dedicată, la Centrul de Afaceri și Expoziții, întâlnirii cu reprezentanții administrațiilor locale, iar deschiderea manifestărilor va fi făcută la ora 10.30 de Liliana Bârgu. Vor urma alocuțiunile rostite de dr. arh. urb. Nicolae Țarălungă, director al Institute for Housing and Urban Development Studies (IHS) Romania, Bucureşti, și ing. Maria Vișan, director executiv al Intergraph Corporation, Bucureşti („Identificare și optimizarea resurselor locale pentru dezvoltarea rurală a județului Bacău”) și ec. Adrian Ferendino, directorul AMG Lorem Consult, Galați, și arh. Eugen Vaida, iniţiator al Grupului de lucru Rural al OAR, preşedinte al Asociaţiei Monumentum şi al Federaţiei Transylvanet, Sibiu („Importanţa reglementării patrimoniului cultural construit în documentaţiile de urbanism”). Alocuțiunile vor fi urmate de dezbateri.

                      Alocuțiunile vor continua de la ora 14,00 și vor fi susținute de Caroline Fernolend, președinta Fundației „Mihai Eminescu Trust” Viscri – Brașov („Satul românesc între uitare și valorificare”), de arh. peisagist Nicolas Triboi, de la Atelier Foaie Verde, membru în Consiliul Științific al Parcului Național Piatra Craiului și în Comisia Națională a Monumentelor – București („Praf de sat”) și de arh. Horațiu Răcășan – inițiator al Grupului de Lucru Rural din OAR, Birou de Arhitectură și Urbanism RAUM – Cluj-Napoca („Arhitectura responsabilă – vector al dezvoltării în mediul rural”).

                      Nea’ Rusu a ieșit la pensie

                      După ani de muncă, conștiențiozitate și profesionalism, îndeplinind vârsta legală, colegul nostru și-a depus dosarul de pensionare. Nu vrea să se gândească la cât se va ridica pensia din salariul de conducător auto. O meserie în care a lucrat timp de 27 de ani în presă, în documentări pe teren cu reporteri sau distribuind, înainte de mijirea zorilor, ziarele proaspăt tipărite. Are planuri și oportunități atâta timp cât se simte bunic tânăr, printre cei șase nepoți.

                      Neculai Rusu a fost primul șofer angajat cu carte de muncă, în 1990, la cotidianul „Deșteptarea”. Venea de la IMU (Mașini Unelte Bacău), unde lucrase ca șofer și mecanic mașini și utilaje.

                      „N-am bătut bunghii pe drum!”

                      Programul lui de lucru este „puțin” decalat de cel al redacției. Ziarele se tipăresc și se distribuie noaptea. Ne cunoaștem de când s-a angajat, fiind și eu începător în meserie pe atunci. Am mai fost la el acasă, așa că o vizită, după un telefon prealabil, nu îl surprinde. Se gândea cu ce să mă ajute. Nu se aștepta să-l provoc la o depănare de amintiri. Nea’ Rusu, cum îl știm toți, este genul de om serios și foarte conștiincios, dar care nu are stare. L-am găsit, pe la 9 dimineața, în grădinița din fața blocului, ajutând un vecin să curețe de ceară ramele de la niște stupi. „Azi am zis că dau cu aspiratorul și beau o bere. Mai am o săptămână… și gata! Miercuri plec în Italia să-mi ajut băiatul. Își deschide un restaurant la Padova. E mult de muncă!”

                      Nu este genul de om superstițios. S-a născut pe 13 iunie 1953, în comuna Slobozia atunci, astăzi Stănișești. Școala generală a făcut-o acolo, alături de cele două surori. „Am fost un copil de la țară, obișnuit cu munca. Nu m-au lăsat părinții să lenevesc, sau cum zicea tata: «nu-mi bați bunghii pe drum!» Îți mai aduci aminte de jocul ăla? Cum băteam nasturii la perete? Noi le ziceam bunghi! Nu erau televizoare, telefoane ca acum.” La început de ani ’70, tineretul din mediul rural era încurajat, dar și ajutat să meargă în industrie, prin toate formele de specializare.

                      De la școli profesionale, la cursuri de calificare, la locul de muncă. „Din 1971, am plecat la Brașov, la «Steagul Roșu», unde am lucrat 6 luni. De acolo am fost trimis la Școala de șoferi de la Câmpulung Muscel. Tare îmi plăcea meseria asta. Era și căutată. După școală am fost repartizat la ITA Bacău, unde am făcut 3 luni practică, apoi am fost luat în armată. Am plecat militar pe 4 iunie 1973 și m-am «liberat» pe 25 noiembrie 1974, în ziua când a început cel de al XI-lea Congres. Mulți ziceau că n-o să ne dea drumul chiar atunci.”

                      S-a căsătorit cu Maricica, în anul 1977. „În mai, după cutremur”, ține să precizeze.„Dar am copilărit 5 ani înainte!” Au împreună o fată și doi băieți, toți la fel de „serioși și bine realizați profesional” și, „deocamdată, 6 nepoți! După armată m-am angajat la IMU Bacău, unde am lucrat 16 ani, până în 1990, când am venit la Deșteptarea. De atunci… știi și tu cum a fost!”

                      Om de bază, șoferul directorului

                      Recunoaște că muncea mai mult în acele vremuri, de început. Venea dintr-o fabrică, dintr-un alt sistem cu program fix. „Trebuia să mă adaptez. Eu zic că Revoluția a schimbat oameni, mentalități. Ca meserie nu a fost greu, că am practicat-o și înainte. A trebuit să mai învăț, să mă adaptez. Eram puțini la început. La un moment dat s-a ajuns și la 16 mașini.

                      Mergeam unde era nevoie. Pe redacție, pe distribuirea presei. Aduceam presa națională de la București și o distribuiam în județ. Duceam și șeful la întâlnirile importante. Aveau încredere în mine pentru că eram serios și întotdeauna punctual. Presa este o marfă perisabilă. Dacă nu o duci la timp, nu se mai vinde. Să fie la chioșcuri de la prima oră, când pleacă omul la muncă. Să aibă timp să citească, nu!”

                      A fost și omul de încredere al directorilor, dar și cel care își păstra condiția fizică, manipulând zecile de pachete cu ziare, conducând apoi ore în șir. Când ne urcam în mașină, noi nu mai aveam grija traseului. Știa toate scurtăturile. Nici nu-i dai anii din buletin. La drum lung, mai povesteam fiecare și de ale noastre. Ce a făcut pisica, soacra, cățelul. Pentru el era așa, ca o formă de mândrie când spunea: „Fiica mea a luat premiu! E colegă de clasă cu băiatul domnului director. Și el a luat premiu.” Îl ispitesc să-mi povestească o întâmplare mai deosebită.

                      „M-ai luat prea repede! Sunt destule. Pe unde n-am fost! Cu domnul Mihai Buznea, prima dată la Chișinău. Împreună cu redactorii și fotoreporterii am colindat tot județul, și-n lung și-n lat, și ziua și noaptea, la toate evenimentele. Și la cele de bine, și la cele când veneam cu inima strânsă, acasă. Ți-aduci aminte? Cu cine mai eram? La «Podul cu Flori» de peste Prut… la inundațiile din 1991, când au luat apele barajul de la Belci de la Onești și a trebuit să ocolim pe la Comănești să ajungem? La… Sunt atâtea amintiri! Da’ și tu știi din ele. Am condus pe vânt, pe ploaie, pe soare sau zăpadă și n-am rămas niciodată în pană. M-a ferit Dumnezeu de evenimente rutiere neplăcute. Nu-i ușor să lucrezi 27 de ani în același loc, când vezi ce se întâmplă astăzi.” Trăiește acel moment al vieții, când satisfacția, împlinirea, perspectivele sunt asociate cu anii care au trecut.

                      „Vreau să le mulțumesc tuturor celor cu care am lucrat, că m-au înțeles și m-au ajutat. Te rog să îi amintești – nu știu de ce vrei tu să scrii despre mine – și pe colegii mei buni, care nu au mai apucat pensia, Constantin Tăbăreanu și Jan Stan. La fel, un respect deosebit în amintirea directorilor Constantin Baran și Elena Ioniță, care au plecat prea repede dintre noi.”

                      Pentru că tot s-au adunat ziariștii la ceas de seară, la întrunirea lunară a breslei, profit de ocazie să-l întreb pe Mihai Buznea, unul din veteranii activi ai presei băcăuane, dacă își mai aduce aminte cum l-a angajat pe Neculai ca șofer. El a fost primul director al ziarului „Deșteptarea”, fondat în data de 22 Decembrie 1989.

                      „…Aflu, aşadar, ascultând „Radio Şanţ” – un post al şmecherilor cu bască şi blugi zdrenţuiţi, că Neculai Rusu iese la pensie. Nu se poate, îmi zic, l-am ştiut şi crezut, dintodeauna, ca pe un băiat serios. Când să fi trecut anii care l-au adus la suspendarea permisului de….. muncă? Staţi să calculez: atunci când l-am angajat la ziar, pe post de şofer, abia dacă făcea drifturi în jurul vârstei de treizeci de ani. Tânăr cu figură de adolescent şi trup de boxer categoria Hârtie. Şi-acum e cam la fel. Venise de la Maşini-Unelte, unde potecile viitorului i se cam încrucişau şi încurcau. «Deşteptarea» era, pentru el, o promisiune confirmată, în timp, ca certitudine.

                      Cel dintâi şofer al la fel de tinere publicaţii post-decembriste ursită, iată, cu viaţă fără de moarte – spre a apela la povestea frumoasă pe care o scrie de aproape trei decenii. Iar el, şoferul Rusu, s-a dovedit a fi omul de nădejde dedicat muncii. Şi celor care i-au oferit şansa recunoaşterii. Am tras, cum se spune, lozul câştigător cu el, chiar dacă premiul l-au încasat alţii. Dar nu contează. Contează impresia cu care trece de la categoria B la categoria P. Ai grijă, Neculai cum circuli de-acum înainte, că noi toţi încă mai avem nevoie de tine. Şi fiind un moment atât de special, dă-mi voie să evoc o întâmplare al cărei principal erou ai fost tu, eu jucând rolul secundar: ne aflam într-o vizită la Chişinău şi seara, îndreptându-ne spre hotel cu maşina la volanul căreia te aflai, într-o intersecţie majoră, cu multe direcţii de mers şi numeroase semafoare, ne opreşte un agent de circulaţie, cu gradul de sergent, care ne face semn de oprire. Te conformezi, «organul» vine, te legitimează şi-ţi spune că te va amenda pentru că ai intrat «pe roşu».

                      Nici vorbă, domnu, îi spui, el o ţine pe-a lui. Intervine gazda noastră, redactorul şef al publicaţiei «Lumina» pentru a aplana conflictul: domle miliţian, dumnealui – şi arată spre mine, este ziarist din România, directorul ziarului «Deşteptarea» de la Bacău. Replica omului legii este, pe cât de promptă, pe-atât de stupefiantă: lăsaţi-mă în pace că am mai auzit de-astea, şi eu am studii superioare?! În faţa unei asemenea reacţii ar fi trebuit să explodez în hohote de râs, dar m-am abţinut, cu greu, păstrând o mină serioasă a feţei. Până la urmă am ajuns la pace şi ne-am văzut de drum.

                      Finita la comedia! Acuma, Neculai, pui finita la volan. Îţi dau un sfat amical: ai grijă pe ce drumuri o apuci.”

                      „Cu munca te obișnuiești mai greu! Cu statul degeaba – poate e mai ușor când ieși la pensie?!”, cugetă cu privirea interiorizată, Neculai Rusu. Deja gândul îi zboară. Câte nu sunt de făcut… mai ales la inaugurarea unui mare restaurant de către un român, băiatul lui, într-unul din cele mai vechi orașe ale Italiei! Noi îți urăm multă sănătate Nea’ Rusu, o familie fericită, și să te bucuri de pensie încă atâția ani cât ai muncit!

                      Minisera Colegiului „Mihai Eminescu” Bacău

                        Sărbătorirea Zilei Mondiale a Mediului pe 5 Iunie, în fiecare an, reprezintă un binevenit semnal şi un îndemn de a acţiona unitar pentru salvarea patrimoniului nostru natural pe care avem datoria de a-l lăsa nealterat generaţiilor viitoare.

                        Azi, 5 iunie 2018, în Colegiul „Mihai Eminescu” Bacău, eleva Mariana Farauanu de la clasa a X-a D a demonstrat colegilor săi că Pet-ul poate fi utilizat ca miniseră sau solar atunci cănd vrei să dezvolți plantele preferate! În cazul ei, bulbii de gladiolă au încolțit și au fost plantați în rondul cu flori din curtea școlii care este întreținut de elevi claselor a X-a D și a X-a E, coordonați de prof. de biologie-ecologie Hulea Constantina.

                        De asemenea, această zi ne oferă ocazia de a analiza efectele negative pe care le au acţiunile noastre asupra mediului, dar şi măsurile pe care trebuie să le întreprindem pe viitor pentru a reface ceea ce nepăsarea şi inconştienţa au distrus.

                        Tema din acest an, „Combate poluarea cu plastic”, îndeamnă ca factorii responsabili și comunitățile să se unească și să găsească alternative durabile la utilizarea excesivă a plasticului care poluează mediul înconjurător și ne amenință sănătatea! Elevii din ambele clase au adunat PET-urile folosite după consumul de băuturi răcoritoare îmbuteliate în primele 3 ore de curs și au remarcat că, doar într-o zi, în școala noastră se adună saci întregi!

                        Și pentru că și școala e o altfel de seră, Consiliul Școlar al Elevilor din colegiul nostru, coordonat de prof. Andrioaie Ana Maria și consilier educativ prof. Lungu Diana, a organizat Concursul „Victorie prin cooperare interdisciplinară”, sărbătorind în mod activ Ziua Învățătorului.

                        Poate că nu este întâmplător ca Ziua Mondială a Mediului este de Ziua Învățătorului! Elevii din cele două clase vor participa mâine și la Festivalul Științelor organizat de Muzeul de Științe ale Naturii „Ion Borcea” Bacău- partenerul nostru în eco-educație.

                        La mulți ani, iubitorilor de mediu sănătos!

                        La mulți ani, Învățătorilor!
                        prof. Constantina Hulea

                        SNPAP Tîrgu-Ocna Campioană Națională de Hand to Hand Fighting

                        În Sala Sporturilor din Slănic Moldova s-a disputat, weekend-ul trecut, ediția a II-a a Campionatului Național de Hand to Hand Fighting. Acest sport este o artă marțială de contact care provine din Rusia și a fost introdusă în România la inițiativa unui grup de tineri, punând în valoare tehnici de box, kick box, judo, sambo și lupte.

                        La această competiție au fost prezente 12 cluburi din toate regiunile țării, reprezentate de 82 de sportivi la cele două stiluri de luptă: light- contact și full-contact. Echipa Școlii Naționale de Pregătire a Agenților de Penitenciare Tîrgu-Ocna, condusă de inspector de penitenciare Mihai Gosav – maestru al sportului, campion european de judo la „Jocurile Europene ale Polițiștilor și Pompierilor”, a obținut titlul de campioană națională în clasamentul pe echipe, trei locuri 1 și alte rezultate meritorii la individual, după cum urmează:

                        – elev Andrei Ionescu – locul 1 cat. 80 kg;
                        – elev Cristian Prundoiu – locul 1 cat.70 kg;
                        – elev Florin Radu – locul 1 cat.+95 kg;
                        – elev Andreea Moșac – locul 2 cat. 55 kg;
                        – elev Anton Osoianu – locul 2 cat. 60 kg;
                        – elev Adrian Screciu – locul 2 cat. 90 kg;
                        – elev Ionuț Simion – locul 2 cat. 85 kg.
                        – elev Andreea Dodiu – locul 3 cat.55 kg;
                        – elev Bianca Alupei – locul 3 cat. 55 kg;
                        – elev Adrian Panțâru – locul 3 cat.60 kg;
                        – elev Emilia Sîrghi – locul 3 cat. 70 kg;
                        – elev Vlad Vulpoiu – locul 3 cat. 90 kg;

                        La festivitatea de premiere au fost prezenți președintele Federației de Hand to Hand Fighting, Bogdan Neagu, și Ionuț Iftimoaie, campion mondial de K1, care a fost premiat de către organizatori pentru implicarea pe plan național în artele marțiale de contact.

                        Suntem puternici împreună. Consultații personalizate, gratuite, pentru copiii și tinerii cu sindrom Down, la Clinica Gauss

                          Empatia este mereu o soluţie. Acestă forţă, acest simţ al apartenenţei la un mare tot, ne îndeamnă să fim atenţi la nevoile celorlalţi. De aceea, Clinica Gauss Optic, prin amabilitatea doctorilor Oana Postolache şi Cristian Postolache, oferă în luna iunie a acestui an consultaţii personalizate, în mod gratuit copiilor şi tinerilor cu sindrom Down, beneficiari ai Asociaţiei Sindrom Down Bacău a cărei preşedinte este Gabriela Oteliţă.

                          În prima etapă, medicii oftalmologi specialişti de la Clinica Gauss Optic vor diagnostica toate problemele de văz ale acestor copii speciali, oferind soluţii în cele mai moderne centre oftalmologice din oraş, dotate cu aparatură specială de ultimă generaţie, care sporeşte considerabil confortul beneficiarilor în cadrul consultaţiilor.

                          A doua etapă a proiectului va fi celebrată de un eveniment special, organizat de Asociaţia „Totul pentru un surâs”, la sediul Clinicii Gauss Optic, unde vor fi invitați copiii cu sindrom Down alături de părinţii lor, precum şi sponsorul principal Family Film din Bucureşti, reprezentat de Irina Doman.

                          Beneficiarii acestui proiect vor primi dulciuri de la Atelier Cris Cakes şi baloane speciale umflate cu heliu. Partenerul media al evenimentului este cotidianul băcăuan Deşteptarea.

                          „Clinica Gauss Optic a răspuns întotdeauna prezent la propunerile cu scop caritabil care includ contribuţia socială. Misiunea noastră se extinde astfel, trecând cu mult graniţa clinicii noastre. Considerăm că împreună putem elimina multe dintre problemele cu care se confruntă comunitatea, aducând astfel, un zâmbet pe chipul copiiilor şi tinerilor cu dizabilităţi.”
                          dr. Cristian Postolache, fondatorul clinicii

                          Evenimentele organizate de Asociaţia „Totul pentru un surâs” au impact social şi includ beneficii clare pentru copiii cu orice formă de dizabilitate fizică şi/sau psihică.