Bacăul are doar cinci statui mari, patru fiind ridicate după 1990, în administraţia Sechelariu. Toate sunt amplasate în centrul oraşului. Simbolul şi emblema noastră este lucrarea lui Constantin Popovici, dezvelită în memoria poetului George Bacovia, în 1971.

În rest, doar busturi ale unor eroi, ale unor scriitori sau oameni politici. Cele mai reprezentative sunt amplasate în Parcul Cancicov. În afară de Bacovia, toate au o poziţie solemnă, oficială, cu săbiile de luptă şi crucile de luptători pentru ţară şi credinţă. Bacăul nu are un monument, un grup statuar închinat marilor evenimente din istoria noastră.

Bacăul nu are o statuie, un bust ridicat în memoria unei eroine sau artiste. Bacăul nu are o lucrare care să ne creeze bună dispoziţie, să ne stârnească curiozitatea, cum au toate marile oraşe ale lumii.

Băcăuanii îşi iubesc eroii, marii creatori, însă sunt şi oameni veseli, cu simţul umorului.

Este timpul şi pentru un zâmbet.

Este timpul să trăim în prezent, să ne bucurăm de oraş, de viaţă.

Lăsaţi artiştii să propună şi să creeze.

N-am fost decât în puţine ţări din Europa, în celelalte am călătorit cu gândul şi cu Google. Mi-ar fi plăcut să văd marile oraşe şi statuile lor. Sunt un fan al acestor creaţii ieşite din mintea şi talentul unor artişti trăitori în diferite epoci, când aroganţa, banii şi puterea te puteau ridica pe un piedestal înalt de 50 de metri.

Sunt, însă, fascinat şi de lucrările create de sculptori ce aparţin artei moderne, care au renunţat la bustul împăraţilor şi regilor, poeţilor şi domnitorilor, mareşalilor şi reginelor, creând opere stradale ingenioase, alteori hazlii, care îmbogăţesc şi umanizează mediul, oraşul, parcul, strada.

Aş fi vrut să văd Mica Sirenă la ea acasă, în Copenhaga, pe Micul Manneken Pis, din Bruxelles, cu povestea lui şi impresionanta garderobă, dar şi grupul statuar „Burghezii din Calais”, poate cel mai celebru ansamblu statuar din lume, operă semnată de Rodin. M-aş fi dus şi în Australia, la Melbourne, pentru a vedea o statuie cu susul în jos, a primului guvernator al coloniei Victoria, şi m-aş fi întors tot în Belgia pentru a admira o lucrare stradală aiuritoare prin realizare: The Stumbling Officer (Ofiţerul căruia i se pune piedică).

1 de 5

La Praga, într-un muzeu, ne impresionează lucrarea „Riding a dead horse” (Călărind un cal mort, o ironie la numeroasele statui cu personalităţi călărind un cal). Belgienii sunt cei mai inventivi când e vorba de statui stradale. Am fost la Budapesta. Pe un spaţiu verde am văzut o sculptură hazlie, o văcuţă sub forma unei îngheţate pe băţ, topindu-se.

Toate, dar absolut toate, şi sunt cu miile în toată lumea, au rolul de a umaniza strada, oraşul, fără ca lumea să se scandalizeze, chiar şi atunci când – la prima vedere – lucrările de artă par a fi indecente, ridicole, nonconformiste. Ele nu au alt scop decât să aducă un strop de ingeniozitate în locurile în care sunt plasate. Sunt unice şi perfecte pentru a face deliciul turiştilor şi pentru a stârni zambetele tuturor celor care le descoperă.

Să revenim la domnitorii şi poeţii noştri

Revenind acasă, trebuie să mă mulţumesc cu ce am lângă mine, ce văd în fiecare zi aici, în Bacău, în Iaşi, Suceava sau Bucureşti. Şi văd zilnic busturi ale unor mari voievozi, statui ecvestre cu domnitori războinici, cu nelipsitele spade şi cruci, altele sunt mai calme, dar tot serioase, încruntate, solemne. Dacă nu sunt voievozi şi domnitori de toată isprava istorică, pe care îi venerăm şi îi iubim, atunci facem cunoştinţă cu poeţi, istorici, romancieri, oameni politici…Sunt în judeţul Bacău în jur de 200 de asemenea creaţii, busturi, statui şi monumente, închinate eroilor.

În Moldova, cel mai venerat este Ştefan cel Mare, „şi călare şi pe jos”, urmat de Mihai Eminescu şi Vasile Alecsandri, situaţie valabilă şi în Bacău, parcă trasă la indigo. Înainte de 1990, Bacăul a fost sărac în statui, foarte sărac, şi ar fi rămas aşa dacă nu apărea statuia-mesaj a poetului George Bacovia, operă a sculptorului Constantin Popovici, acceptată cu greu de băcăuani, devenită, cu timpul, una dintre cele mai frumoase statui din România. După Revoluţie, a venit şi vremea statuilor mari. Urmează impunătorul, magnificul Ştefan cel Mare, devenit şi Sfânt. Creaţie a sculptorului Mihai Marcu, a fost inaugurată, cu mare fast, dar şi cu peripeţii, pe 5 octombrie 1997.

În faţa Casei de Cultură ne întâmpină poetul, dramaturgul şi diplomatul Vasile Alecsandri, operă a sculptorului Mircea Spătaru, fiind inaugurată în 2003.

Dacă îl adăugăm şi pe Alexandru cel Bun, care se odihneşte pe scaunul domnesc în Piaţa Revoluţiei, satuie în bronz a aceluiaşi Mircea Spătaru, dar şi pe arheologul Vasile Pârvan, “părintele” arheologiei româneşti, care se înalţă pe soclul din faţa Muzeului de Istorie (denumit în grabă şi emoţional “Iulian Antonescu”), bronz semnat de Alexandru Gheorghiţă şi dezvelit în 1998, avem o imagine a trecutului nostru, „scris” în bronz de artişti, la comanda autorităţilor locale.

De remarcat este faptul că toate cele patru statui au fost ridicate în timpul administraţiei Sechelariu, om cu dragoste de ţară, de oraş şi de credinţă, care a lăsat în urma sa patru statui de for public impresionante.

Lipsesc femeile de pe socluri

În afară de mesaj, menirea unei statui este şi acela de a integra frumosul în spaţiul public. Spaţiul urban, o spun specialiştii, dar şi artiştii, are o mare influenţă asupra oamenilor şi psihicului lor, declanşând energiile pozitive. Cu toate acestea, femeile sunt foarte rar reprezentate în arta monumentală din Bacău. Sunt câteva excepţii.

Femeia, corpul ei, a fost încastrat în bronz, sugerând concepte abstracte, în creaţii admirabile. “Ştiinţa” (bronz, autor Naum Concescu, 1969), “Arta” (bronz, autor Lelia Zuaf, 1969), ambele plasate pe lateralele Casei de Cultură. O realizare interesantă o găsim pe faţada Spitalului din Oneşti, denumită “Maternitate”, operă a sulptorului Ion Vlad (1965), dar şi Grupul Statuar al sculptorului băcăuan Gheorghe Zărnescu, amplasat în curtea Grădiniţei de la Agricola. Şi cam atât.

Să deschidem paginile de istorie literară, după ce le-am închis pe cele de glorioasă istorie medievală. Agatha Bacovia: poetă, soţia lui George Bacovia, femeie cu o voinţă extraordinară, care a contribuit decisiv la consolidarea personalităţii literare a poetului.

A trăit o scurtă perioadă în Bacău. Merită măcar un bust în Bacău. Elvira (Paloşanu) Enea, soţia pictorului Nicu Enea, profesoară, artistă, cea care s-a ocupat mulţi ani de memoria pictorului şi a donat statului casa în care a locuit împreună cu Nicu Enea, dar şi peste 100 de lucrări semnate de celebrul pictor. Ar putea fi ridicată şi ea pe un soclu. O personalitate marcantă a Bacăului a fost şi Georgeta Cancicov, soţia omului politic Mircea Cancicov. În parc ar putea fi ridicată o statuie întemeitorilor Spitalului oraşului, Pavel şi Ana Cristea. Nu avem în oraş busturile unor medici celebri, ale unor artişti, primari, arhitecţi, dascăli, pedagogi, cum ar fi Grigore Tabacaru, dar şi dramaturgul Ion Luca. Celebrul sculptor George Apostu are un singur bust, în grădina Centrului cu acelaşi nume. La fel şi pictorul Nicu Enea, cu un singur bust, mic şi nesemnificativ, din curtea muzeului „Nicu Enea”.

Cu ani în urmă se vorbea de un proiect care urma să prindă viaţă în Parcul Cancicov: o Alee a scriitorilor, una a foştilor primari ai Bacăului: Sachelarie (cel mai longeviv primar), Văgăunescu (primar erou, mutilat de război), Costache Radu etc. Nu se mai aude nimic. Se pare că primarii din acest secol se tem să nu fie acoperiţi de predecesori. Mulţi primari ai Bacăului au fost oameni de cultură, scriitori, os de domn, oameni de afaceri, adevărate personalităţi ale vremii. Au înfiinţat biblioteci, teatre, grădini publice, au introdus iluminatul public, canalizare, au trasat noua geometrie urbană, au ridicat edificii reprezentative pentru oraş.

Istoria se învaţă şi din statui

Am menţionat cele mai frumoase şi reprezentative lucrări de artă de for public din Bacău. Ca notă definitorie, toate statuile au fost înghesuite în centrul oraşului, strivite de alte edificii. S-a afirmat că, în centru, sunt mai protejate, la periferie fiind în pericol de a fi distruse, vandalizate sau furate. Fals. Cel mai vechi bust din Bacău, cel al lui Mihail Kogălniceanu, a dispărut fără urmă din centrul oraşului, cum dispărut este şi Decebal. Oraşul mai are nevoie de statui, după cum afirmă băcăunii, artiştii, scriitorii, oamenii politici.

„Apariţia unei statui într-un spaţiu public creează un pol de interes în acea zonă, transformând-o în bine. Este loc de mai multe statui în Bacău cu condiţia ca ele să fie alese cu atenţie şi să fie amplasate în locurile cele mai potrivite”, declara în ziarul nostru cu ceva timp în urmă Iulian Bucur, critic de artă, iar arhitectul Constantin Amâiei are o opinie interesantă faţă de operele de artă din Bacău.

“Într-o discuţie cu artiştii, cu administraţia locală mi-am manifestat o nedumerire: de ce artiştii consideră că o statuie, o lucrare artistică destinată spaţiului urban trebuie să fie neapărat solemnă, uneori tristă. La fel cum spuneţi şi dumneavoastră, în străinătate am văzut statui, lucrări de for public, care reprezentau oameni obişnuiţi, aşezaţi acolo unde nici nu te aştepţi, pe o bancă, pe trotuar, în poziţii dintre cele mai năstruşnice. Cred că rolul artistului nu este numai să mă facă să fiu sobru, să duc mâna la chipiu, să fiu numai serios, ci uneori să mă facă şi să zâmbesc, să-mi stârnească curiozitatea, să mă bine dispună”, mai spune Constantin Amâiei.

Lăsaţi artiştii să creeze

O opinie interesantă are şi artistul plastic Dionis Puşcuţă: „Da, Bacăul are nevoie de statui. Până la lucrările urbane de care vorbeaţi, în Bacău avem nevoie de busturi şi statui mari ale unor personalităţi ale istoriei noastre, cum sunt Regina Maria, Regele Ferdinand, Regele Carol I, alţi domnitori, cum a fost Ioniţă Sandu Sturdza etc. Istoria se învaţă şi din statui, din lucrări de artă monumentală, după aceea putem amplasa în oraş şi lucrări de artă urbană, la sol.”

Lăsaţi artiştii să propună şi să creeze, aud tot mai des. În ei trebuie să avem încredere, pentru că artiştii au o fină cunoaştere a simbolului în artă. Este o invitaţie valabilă şi astăzi. Se vor găsi destui “specialişti” care să nu fie de acord cu cele afirmate aici: Ce ne trebuie nouă statui, când nu avem străzi asfaltate, apă sau curăţenie! Nu le vom avea niciodată pe toate, însă cu înţelegere şi o mai mare deschidere către nou, inedit şi frumos, putem să îndrăznim mai mult.

De câțiva ani, întregul sistem de sănătate publică funcționează pe baza cardului național de sănătate, care este unic pentru fiecare persoană ce are vârsta peste 18 ani. Astfel, fiecare om care se duce la un doctor, are nevoie de acest card de sănătate. De asemenea, dacă ai nevoie de medicamentele compensate prescrise printr-o rețetă, îți trebuie acest card, pentru a le primi. Sunt însă multe persoane care nu au card de sănătate! Și multe se întreabă „dacă nu am primit cardul, ce fac?”, „dacă mi-am pierdut cardul, ce fac?” sau „Dacă nu știu dacă am dreptul, ce fac?”.

Așa cum am mai prezentat în paginile cotidianului Deșteptarea, pentru persoanele care au card de sănătate emis, Guvernul a adoptat, încă de anul trecut, o hotărâre prin care a prelungit de la 5 la 7 ani termenul de valabilitate a cardurilor naționale de sănătate emise până la data de 31 iulie 2018 și a reglementat aceeași durată de valabilitate pentru toate cardurile ce sunt emise după această dată. Mai concret: actualele carduri de sănătate sunt valabile întrucât li s-a prelungit automat valabilitatea, chiar dacă pe ele este imprimată ca dată de expirare luna septembrie sau octombrie 2018.

Acest lucru a fost posibil deoarece certificatele digitale înscrise pe cipurile cardurilor naționale de sănătate au o valabilitate de 7 ani, ceea ce a permis Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) să recunoască valabilitatea cardurilor pentru un interval de încă doi ani după termenul inscripționat pe suprafața de plastic a documentelor emise anterior datei de 31 iulie 2018. Cele emise după această dată au din start valabilitate de 7 ani.

La vârsta de 18 ani, cardul se emite implicit

Persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani primesc aceste carduri direct la domiciliu (cu o valabilitate directă de 7 ani), fără a depune în prealabil vreun document la Casa de Sănătate de care aparține sau la medicul de familie.
Până la primirea cardului național, în situația în care au calitatea de asigurat, furnizorul de servicii medicale are obligația de a consulta sistemul informatic PIAS, de unde va tipări documentul care conferă pacientului dreptul la servicii medicale.

Pe card sunt vizualizate numele și prenumele asiguratului, codul unic de identificare în sistemul național de asigurări de sănătate, numărul de identificare al cardului și data expirării. Cardurile naționale sunt valabile numai pe teritoriul României.

IMPORTANT!

Precizări pentru persoanele fără card emis

Conform prevederilor legii 95/2006 republicată, HG 900/2012, cu modificările și completările ulterioare și ordin CNAS nr. 98/2015, cardurile naționale se tipăresc (emit) din oficiu prin extrageri periodice din registrul național de evidentă al asiguraților. Comenzile se dau centralizat, la nivel național, către Imprimeria Națională, iar personalizarea se face de către Centrul Naţional Unic de Personalizare a Paşapoartelor Electronice (Centrul Naţional Unic) din cadrul Direcţiei Generale de Paşapoarte (HG 900/2012) asigurații urmând a le primi prin intermediul serviciilor poștale.

Dacă sunteţi asigurat puteţi verifica dacă aveţi sau nu card de sănătate emis, accesând site-ul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, www.cnas.ro, la secţiunea verificare asigurat. Tot ce trebuie să faceţi apoi este să introduceţi CNP-ul şi un cod de verificare. În doar câteva momente, pe ecranul calculatorului va apărea un mesaj care vă va indica dacă a fost emis cardul dumneavoastră de sănătate sau nu.

481.487

Acesta este numărul de carduri naționale de sănătate active, în prezent, la nivelul județului Bacău.

„Cardul de sănătate se emite din oficiu conform contractului între Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Imprimeria Națională și nu există prevăzută în legislație procedura de emitere a cardului la cererea asiguratului. Procesul de emitere (tipărire) este continuu. Întrucât la ora actuală, la nivelul întregii țări mai există persoane care nu au cardul emis, CNAS a emis dispoziții conform cărora, în cazul în care o persoană asigurată nu are cardul emis, situație care se constată de furnizorii de servicii medicale prin interogarea paginii de web http://www.cnas.ro/ verificare-asigurat, aceștia au obligația de a-i acorda serviciile medicale fără card. Asigurații aflați în această situație așteaptă sosirea cardului prin poștă, la adresa de domiciliu.”
Dan Stoica, director executiv la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Bacău

Atenţie! Cardurile de sănătate nu se tipăresc la cerere. Pentru persoanele care împlinesc 18 ani şi pentru cele care dobândesc calitatea de asigurat, comanda de emitere va fi generată automat de sistem. După tipărirea cardului, acesta va fi trimis la domiciliul menţionat în cartea de identitate, prin serviciile poştale.

Ați pierdut cardul de sănătate? Se emite altul, dar contra-cost

Dacă v-aţi pierdut cardul de sănătate trebuie să depuneţi la CJAS Bacău următoarele documente:
• o cerere pentru eliberarea unui card duplicat
• o copie după actul dumneavoastră de identitate
• chitanţa care să ateste că aţi plătit contravaloarea emiterii unui nou card (15,5 lei – se plăteşte la casieria CJAS, unde depuneţi şi actele).
După ce veţi depune toate aceste documente, veţi primi o adeverinţă de înlocuire a cardului de sănătate, valabilă pentru 60 de zile. În termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii dumneavoastră veţi primi acasă noul card de sănătate. Dacă nu, se va emite o altă adeverință înlocuitoare.

Managerul spitalului buhușean, ing. Constantin Poiană, ne spune: ,,Instalația de tratare specială a aerului cu filtre HEPA și/ sau filtre cu penetrare ultra-ușoară (Ultra-Low Penetration-ULPA), pentru Blocul Operator Chirurgie sector septic/ aseptic, este gata.

Astfel, Blocul Operator Chirurgie va beneficia de condiții optime pentru efectuarea intervențiilor chirurgicale.

Nu cu mult timp în urmă, acest proiect părea a fi un vis, dar totul a devenit realitate, prin investițiile realizate de Consiliul Județean Bacău și Consiliul Local Buhuși / Primăria Buhuși, instituții cărora le mulțumim pentru implicare.

Deviza noastră – «Totul pentru siguranța pacienților și efectuarea de servicii medicale de calitate!» – are un nou argument”.

Valoare investiției este de 420.000 lei. Probele instalației au fost realizate. Oficial, aceasta va fi pusă în funcțiune la sfârșitul acestei luni.

Dezbaterea și aprobarea Taxei speciale de salubrizare aplicabilă în anul 2019 în municipiul Onești a stârnit un dialog deschis între consilierii locali și primarul Nicolae Gnatiuc. Acesta a menționat că ”din ianuarie 2019 persoanele fizice din Onești vor plăti taxa de salubrizare în valoare de 14.27 lei lunar iar pentru persoanele juridice taxa va fi de 14.99 lei lunar pentru fiecare salariat al societăților comerciale din raza municipiului.

Ne asumăm această responsabilitate pentru a putea merge în continuare cu colectarea gunoiului menajer din municipiu! Avem responsabilitatea ca să nu ne trezim cu gunoiul din Onești neridicat!”. Nicolae Gnatiuc, edilul – șef al municipiului a evidențiat faptul că ”începând cu 1 ianuarie 2019 vom plăti operatorului exclusiv cantitatea de gunoi luată de la Onești” .

Consilierul local Gheorghe Ene (de la PNL), a declarat:”Este destul de mult atât pentru persoanele fizice cât și pentru persoanele juridice pentru a achita gunoiul. Trebuie ca să votăm această taxă dar am făcut o înțelegere între noi, consilierii locali, ca în momentul în care vom avea date certe asupra cantității de gunoi care se ridică din Onești, a numărului de locuitori plătitori ai acestei taxe să încercăm să o micșorăm! Chiar de nu avem o hârtie scrisă, este o înțelegere între noi, consilierii!” Tot din partea PNL consiliera Elena Pașcu Apăvăloaie a menționat:

”Să insistăm la ceea ce înseamnă colectarea selectivă a gunoiului, pentru a fi eficient și acest lucru întrucât sunt niște diferențe semnificative la tona de gunoi colectat”. În timp ce Nicolae Gnatiuc a menționat că ”taxa de salubrizare din acest an este cu 40 la sută mai mare și pentru a nu pune sistemul în dificultate voi solicita o creștere a frecvenței ridicării gunoiului din municipiul Onești”, consilierul social – democrat Emil Lemnaru a subliniat necesitatea ca ”ambele părți, atât Primăria municipiului Onești cât și Romprest SA să caute măsuri de reducere a costurilor și a acestei taxe.

Primăria trebuie să facă acea inventariere a populației pentru ca oamenii să știe că cei care plătesc, ei plătesc și pentru cei ce nu-și achită taxa de salubrizare!” .

În finalul dezbaterii acestui proiect de hotărâre la care consilierii locali au votat uninominal primarul Oneștiului, Nicolae Gnatiuc a anunțat că ”aderă” la înțelegerea consilierilor cu spertanța ca în 4 – 6 luni această taxă să scadă. Menționăm că proiectul de hotărâre a fost aprobat cu ”o majoritate fragilă”, consilieriii de la PSRO abținându-se la vot.

Cine trece prin zona Autogării, poate vedea peste drum ruinele unor clădiri vechi. Până acum câțiva ani, clădirile erau întregi. Ele au fost demolate cărămidă cu cărămidă de persoane rămase necunoscute, pe care autoritățile nu au făcut eforturi să le identifice.

Cum, aceleași autorități, nu au făcut nici un efort să protejeze clădirile. Dezastrul s-a petrecut înainte de 2016, în vremea când în acel loc, prin 2013, își instalase cartierul general o firma care se ocupa de pusul de pavele prin oraș. Terenul și clădirile aparțineau de Ministerul Educației și erau administrate de Colegiul Anghel Saligny. Aprobarea pentru amplasarea organizării de șantier a fost dată de Primărie. Inspectoratul Școlar se declara și el de acord, deși nu e proprietarul clădirii.

Firma ocupă terenul, își face treaba, însă, în paralel încep problemele: clădirile sunt jefuite fără că nimeni să ia măsuri. Așa s-a ajuns în situația în care unele corpuri de clădire au dispărut iar din altele au mai rămas doar bucăți.

Acolo a fost școală de Arte și Meserii

În „Bacăul din trecut și de azi”, monografie a urbei întocmită de Grigore Grigorovici la 1934, se spune că, pe bulevardul Carol I, lângă podul de fier peste Bistrița se află Școală de Arte și Meserii. „La 1899 d-rul Constantin Istrati, fiind ministrul lucrărilor publice, înființează la atelierul circumscripției VII-a a orașului, o școală practică de arte și meserii”, scrie în monografie.

„Școala de meserii are următoarele secțiuni: tâmplărie, rotărie, ferarie, tinichigerie, lăcătușerie-mecanică și sculptură. În vara anului 1932, prin stăruință d-lui director Gh. Vanghelescu, s-a construit în curtea școlii, cu puțină cheltuiala, un spațios local de zidărie, destinat pentru internatul elevilor acestei școli, din județul nostru și din alte localități, cari până atunci era într-un local închiriat”. Școală a funcționat sub această titulatura pâna în septembrie 1936, când a devenit liceu industrial. Din 1942, a devenit școală industrială de grad I, cu durata de școlarizare de 6 ani.

În 1944 a recăpătat formă de liceu, iar în 1948 s-a desființat. După 1950 a fost pe rând, școală de științe comerciale, de drumuri și poduri, de construcții, Grup Școlar Profesional și Tehnic sau Complex Școlar de Construcții. În anii ’80, s-a numit Liceul industrial nr. 5. După 1990 a primit numele de Grup Școlar Industrial „Anghel Saligny”, pentru că în anul 2001 să primească numele de «Colegiul Tehnic „Anghel Saligny”».

„Nu știm, n-am văzut”

În 2016, Deșteptarea a publicat un documentar cu privire la dezastrul de lângă Autogară. Autoritățile au deplâns problema, unii au vărsat lacrimi de crocodil, alții s-au învârtoșat dar nu am auzit să se fi făcut nici o anchetă serioasă care să ducă la aflarea celor vinovați de faptul că, la câteva sute de metri de centrul orașului, niște clădiri au fost demolate de persoane necunoscute care au furat cărămizile și alte materiale de construcție. Cei care au gestionat problema s-au acoperit de acte și s-a pus cruce.

Punct. Și de la capăt

Pe locul fostelor ateliere ale Colegiului Tehnic Anghel Saligny din apropierea Autogării Bacău ar urmă să se ridice o parcare supraterană. Clădirile nu mai pot fi salvate, construirea altora ar costa și nu se știe la ce ar putea fi folosite. Municipalitatea s-a gândit să construiască o parcare supraterană, pentru a contribui la descongestionarea orașului. Bacăul este considerat cel mai motorizat oraș din zona de NordEst, cu un număr de 390 de mașini la mia de locuitori, foarte aproape de indicele de motorizare pentru București, dar fără a avea infrastructură de transport în comun a Capitalei: metrou, tramvai, troleibuz.

Nici la capitolul parcări nu stăm bine: doar o mașînă din patru are locul asigurat. Municipalitatea consideră că, amplasată în acel loc, parcarea ar contribui la decongestionarea oraşului, deoarece şoferii care întră în Bacău cu treburi şi-ar lăsa maşinile acolo şi apoi ar merge pe jos sau cu un mijloc de transport în comun prin oraş.

Deocamdată, Ministerul Educației a respins solicitarea Primăriei de schimbare a destinației terenului. Primarul Cosmin Necula a declarat pentru Deșteptarea că municipalitatea a trimis documentația din nou spre avizare la Ministerul Educației cu toate documentele solicitate, inclusiv o expertiză și așteaptă răspunsul.

Sâmbătă, 5 ianuarie, stațiunea Slănic-Moldova a fost gazda Festivalului ,,Datini și Obiceiuri de iarnă după Ritul Vechi”, aflat la cea de a treia ediție, în organizarea Primăriei și Consiliului Local.

O plăcută surpriză și pentru localnici, dar mai ales pentru cele câteva sute de turiști sosiți din Republica Moldova, care își păstrează credința pe stil vechi și sărbătoresc în aceste zile Crăciunul și Revelionul.

Manifestarea a devenit o tradiție și adună în fiecare an cete de urși, mascați și formații de colindători de pe Văile Slănicului și Trotușului.

Evenimentul din acest an a inclus un spectacol în aer liber, plin de sunet și culoare, susținut cu măiestrie de Ansamblul ,,Mugurașii de la Agăș”, Ansamblul ,,Cununa Muntelui” din orașul Comănești, Ansamblul ,,Banda lui Bujor” din comuna Asău (cu o inedită piesă de teatru popular), Urșii de la Dofteana și Dărmănești și Capra de la Cerdac (Slănic-Moldova).

1 de 19

Astfel, toți cei prezenți au avut posibilitatea de a admira și a cunoaște datinile, tradițiile și obiceiurile strămoșești din zona Moldovei, care trebuie menținute, promovate și transmise mai departe generațiilor viitoare, ele fiind un simbol al identității naționale.

Romulus-Dan Busnea, Petru Done

În contextul premiselor creşterii volumului de masă monetară tranzacţionată în perioada sărbătorilor de iarnă, respectiv a amplificării riscului criminogen în manipularea, depozitarea şi transportul de valori monetare, poliţiştii au intensificat activităţile în scopul prevenirii şi combaterii infracţionalităţii specifice şi derulării operaţiunilor cu numerar în condiţii de siguranţă.

În perioada sarbatorilor de iarnă, la nivelul judeţului Bacău, au fost efectuate, zilnic, verificări la obiectivele vizate, pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor contra patrimoniului.

Astfel, au fost verificate 128 unităţi care depozitează, manipulează şi transportă valori monetare şi 23 de autovehicule de transport valori monetare.

Ca urmare a neregulilor constatate, poliţiştii au aplicat 7 sancţiuni contravenţionale în valoare de 4.000 lei.

Cu ocazia verificărilor au fost efectuate şi instruiri ale personalului însoţitor al transporturilor de valori monetare pentru respectarea consemnelor, pentru sesizarea oricăror aspecte care ar putea împiedica buna desfăşurare a transportului de valori monetare.

Poliţiştii vor continua desfăşurarea de activităţi preventive în vederea derulării operaţiunilor cu numerar în condiţii de siguranţă.

La data de 05 ianuarie a.c., o patrulă de poliţie din Buhuşi, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, a depistat în flagrant, un conducător auto în vârstă de 44 de ani, din comuna Blăgeşti, care conducea un autoturism sub influenţa alcoolului.

Conducătorul auto a fost testat cu aparatul alcooltest Drager, rezultatul fiind de 0,89 mg/l alcool pur în aerul expirat, fapt pentru care a fost condus la spital, unde i-au fost recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

Din verificări a rezultat că bărbatul în cauză nu deţinea permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului şi fără permis de conducere.

Pe îndragitul cântăreț de muzică lăutărească Nelu Ploieșteanu l-am întâlnit prima dată în septembrie 2017, cu ocazia unui concert în Bacău.

Am vorbit despre multe lucruri atunci și îmi amintesc că spunea că îi place foarte mult zona noastră, pentru că aici sunt locuri frumoase și oameni buni.

Nu a trecut foarte mult timp de atunci și iată că maestrul Nelu Ploieșteanu a ales să se stabilească în județul nostru, mai precis, la Slănic Moldova.

“Am fost fermecat de plaiurile Slănicului”, ne-a spus telefonic Nelu Ploieșteanu care a povestit că totul a pornit dintr-o glumă.

“În luna august, anul trecut, am avut două concerte la Slănic Moldova și atunci am avut câteva discuții în glumă. Apoi, de Revelion, la Comănești, am bătut palma cu un patron din Slănic Moldova.

Practic, acum am un contract pe viață cu restaurantul Cascada din Perla Moldovei”, ne-a mărturisit Nelu Ploieșteanu care a precizat că a primit și o locuința în Slănic, iar în perioadă imediat următoare trebuie să se mute și soția sa.

Cei care vor să-l asculte acum live pe Nelu Ploieșteanu o pot face în fiecare seară de la ora 20.00 până la miezul nopții la restaurantul Cascada din Slănic Moldova.

Și uite așa, mai în glumă, mai în serios, Nelu Ploieșteanu a devenit Nelu…Slăniceanu.

La data de 03 ianuarie a.c., o patrulă de poliție rutieră, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, au depistat un tânăr de 30 de ani, din Bucureşti, în timp ce conducea un autoturism pe DN 2, în localitatea Gheorghe Doja cu viteza de 145 km/h.

Din verificările poliţiştilor a rezultat că bărbatul în cauză avea suspendat dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui autovehicul de către o persoană a cărei exercitare a dreptului de a conduce a fost suspendată.

La data de 03 ianuarie a.c., polițiștii din cadrul Postului de Poliţie Bereşti- Tazlău au soluţionat un eveniment rutier soldat cu pagube materiale, produs pe fondul consumului de alcool.

Astfel, în timp ce un bărbat de 29de ani, din localitate, conducea un autoturism pe direcţia Floreşti către Sănduleni, a pierdut controlul asupra direcţiei de mers şi a intrat în coliziune cu un stâlp din beton ce susţine reţeaua electrică.

În urma testării conducătorului auto cu aparatul etilotest a rezultat o concentrație de 0,62 mg/l alcool pur în aerul expirat, fapt pentru care a fost condus la spital şi i s-au recoltat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului şi distrugere din culpă.

Poliţiştii au identificat şi reţinut patru tineri care, în dimineaţa zilei de 23 decembrie 2018 ar fi agresat o persoană, pe drumul comunal din Luizi Călugăra.

La data de 23 decembrie 2018, poliţiştii din Luizi Călugăra au fost sesizaţi de un localnic de 24 de ani, cu privire la faptul că, în dimineaţa aceleaşi zile, patru persoane necunoscute l-ar fi agresat pe drumul comunal.

În urma activităţilor de cercetare şi investigare efectuate, poliţiştii au stabilit că, patru tineri, 20 şi 21 de ani s-ar fi întâlnit cu victima pe drumul sătesc şi l-ar fi agresat, fiind ulterior găsit de fratele său, căzut pe drumul public.

Poliţiştii îi cercetează pe cei patru bănuiţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de lovire sau alte violenţe şi tulburarea ordinii şi liniştii publice.

Tinerii au fost reţinuţi de poliţişti pentru o perioadă de 24 de ore şi ulterior, prezentaţi Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău care a dispus măsura controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.

Începând cu 5 ianuarie 2019, prețurile biletelor se modifică conform Hotărârii Consiliului Local Bacău din 21.12.2018, după cum urmează:

tarife pentru biletul de spectacol:

– preșcolari, elevi, studenți – 8,5 lei
– însoțitori preșcolari – 13 lei
– adulți sala Teatru – 31 lei
– adulți loje – 36 lei
– pensionari – 15 lei
– adulți sala Petru Valter – 20 lei

* copilul cu handicap și însoțitorul beneficiază de gratuitate

* adultul cu handicap grav sau accentuat și însoțitorul beneficiază de gratuitate

* adultul cu handicap mediu și ușor beneficiază de bilete în aceleași condiții ca pentru elevi și studenți

* asociațiile persoanelor cu dizabilități reprezentative, în limita posibilităților și a calendarului, pot, o singură dată pe an, accesa Teatrul de Vară și teatrul Bacovia pentru desfășurarea unor activități, cu plata sumei de 100 de lei.

tarife pentru închiriere:

sala Teatrului Municipal Bacovia – 456 RON/oră, dar nu mai puțin de 2 ore

*ONG-urile care desfășoară activități culturale (spectacole de teatru și activități asemănătoare) plătesc 100 de lei / oră