Proiectul viitoarei Legi a laptelui promisă de ministrul Petre Daea pune din nou pe jar organizațiile care și-au propus să se ocupe de protecția consumatorilor. S-a reluat campania pentru demascarea celor care scot pe piață produse falsificate, de această dată mai ales pe cele făcute din… „lapte sintetic”. Mai bine spus din înlocuitori ai laptelui sau din lapte în care se adaugă tot felul de chimicale și grăsimi hidrogenate.

E o nebunie, de pus în farfurie! Dar mai rău te simți când constați și că ac de cojocul falsificatorilor nu prea se găsește, deși mai multe legi date până acum la noi în acest sens prevăd și sancțiuni drastice.

Când intri în magazin te uiți (sau ar trebui să te uiți!) la calitatea mărfurilor, dar ochești și prețurile. Dacă te împinge păcatul să cumperi brânză ieftină, dai sigur de un produs falsificat. Culmea e că la produse vrac, neîmpachetate, pe etichete vezi doar denumirea produsului și prețul, eventual și cam de unde provine. Dar ce are în el nu mai știi. Poți gusta, poți mirosi, însă aud că sunt destule substanțe care dau brânzeturilor sau laptelui și gust de oaie și de capră și de vacă. Și nu doar de lactate e vorba, ci cam de tot ce se mănâncă.

În anul 2018 s-a constatat că 74% din agenții economici controlați din zona patiseriilor, cofetăriilor și restaurantelor utilizau grăsimi hidrogenate în locul produselor lactate, însă fără a informa consumatorii.

Mai nou, tot acum auzim că în fructele de mare și în peștele congelat procentul de metale grele e spre limita periculoasă. N-au atins-o, dar vorba unui medic: calculează de câte ori mănânci așa ceva și înmulțește cu anii pe care îi mai ai. Devii un depozit de metale.

Ce înseamnă să mâncăm des astfel de produse? Ne tot spun medicii și nutriționiștii: boli cardiovasculare, cancer și câte altele.