Europarlamentarul Dragoș Benea spune că este necesară simplificarea legislației autohtone pentru a facilita absorbția fondurilor europene și corelarea dispozițiilor legale în vigoare astfel încât să avem coerență pe aceste pachete legislative și să reducem hățișul birocratic.

Regiunea Nord – Est a avut un grad de absorbție a fondurilor europene prin Programul Operațional Regional, în exercițiul financiar multianual 2007 – 2016 (principiul n+3), de aproximativ 90 la sută.

„Asta arată că administrațiile locale din Moldova, comunitățile și factorii decidenți, știu și pot să atragă bani europeni, fundamentali în reducerea decalajelor față de celelalte regiuni”, a declarat Dragoș Benea.

Din păcate, în prezentul exercițiu bugetar 2014 – 2020 pare să nu se profileze un succes similar în privința absorbției de fonduri europene nerambursabile.

„Știm că birocrația și inerția administrativă complică, nejustificat, drumul comunităților locale către aceste fonduri”, spune el.

De aceea, ca europarlamentar, susține simplificarea legislației autohtone pentru a facilita absorbția fondurilor europene, corelarea legilor, ghidurilor, regulamentelor și a altor dispoziții legale în vigoare astfel încât să existe coerență pe aceste pachete legislative și să fie redus hățișul birocratic. Europarlamentarul mai propune menținerea fondurilor de coeziune și dezvoltare, esențiale pentru reducerea decalajelor economice și sociale între regiuni dar și conectarea Moldovei de restul țării și de Europa de Vest printr-o autostradă fără de care nu putem concepe dezvoltarea pe viitor a Regiunii Nord – Est.

Din această lună, în Gara Bacău, au fost amplasate bănci noi, în toate spațiile de pe peron. Acțiunea, generalizată la nivelul întregii regionale CFR Iași, a presupus înlocuirea vechilor bănci (confecționate din plastic) cu altele din metal.

„Am insistat ca, în Bacău, să fie aduse 60 de bănci, un alt fel de model decât cel de până acum, aș zice, mai plăcut călătorilor care trec prin gara noastră. O să mai vină altele, asfel încât să ajungem la 100 de bucăți.”
Gheorghe Popoeag, șeful Gării Bacău

În plus, au mai fost schimbate și vechile coșuri de gunoi, din tot spațiul gării. Din păcate, aceste obiecte s-au dovedit a fi ținta predilectă a indivizilor certați cu legea, care ori de câte ori au avut ocazia le-au smuls din locul unde erau amplasate sau le-au distrus. „În plus, pentru unii, degeaba sunt coșuri, pentru că, practic, nu le folosesc. Aruncă hârtia de la ambalaj jos, chiar lângă coș, sau își lasă paharul de cafea pe pervaz, unde au băut-o. Am avut astfel de coșuri, inclusiv în pasajul subteran. Sperăm ca, odată cu introducea pazei, să nu mai avem astfel de cazuri”, mai spune șeful gării. Mai greu vor fi de educat cei care și-au făcut un obicei să-și facă nevoile în spațiul gării, mai ales în locurile ceva mai ferite de ochii lumii. Și asta deși în gară există toalete publice, inclusiv dușuri, special amenajate pentru călătorii aflați în tranzit prin Bacău. „Toaleta gării este în stare bună și, ceea ce nu găsiți peste tot, la noi nu se percepe taxe. Ne-am asumat acest risc, deși au fost vandalizate chiuvetele, robineții etc. Dar, am exclus taxa în ideeea de a permite accesul tuturor, astfel încât să nu-și mai facă nevoia pe stâlpi sau în toate colțurile”, a încheiat Gheorghe Popoeag, șeful gării din Bacău.

Problema care te framântă în fiecare sezon rece? Oare vei reuși să rămâi stylish după absolut toate suprapunerile pe care trebuie să le folosești împotriva frigului. Răspunsul este „DA, cu siguranță” și în toamna 2019. Trebuie doar să îți accesorizezi inteligent și curajos ținutele, să îți cumperi un palton cu personalitate și să alegi întotdeauna accesoriile potrivite.

Acum e momentul sa investesti in o serie de piese calduroase dar si elegante pentru sezonul rece: pulovere cu torsade, pulovere cu nasturi, camasi din bumbac, pantaloni din stofa de lana si accesorii pufoase. Carourile cu un mic accent de culoare te vor ajuta sa iesi din multime in aceasta iarna asa ca daca stii ca te avantajeaza investeste intr-un palton din lana cu carouri mici.

Astazi vorbim despre acea piesa iconica a toamnei, cea fara de care nu poti trai, care iti completeaza tinutele si care poate dezvalui multe lucruri despre stilul tau: paltonul.

Paltonul cu forma perfecta, ce iti atrage pe loc atentia, este insotitorul ideal pentru calatoriile lungi dar si pentru o zi de plimbare prin oras. In ton cu trendul minimalist, colectia de paltoane pentru barbati include prezinta modele care sunt atat de potrivite si pentru birou, dar fac minuni si in afara programului.

Te supara vantul? Si temperaturile extrem de scazute? Atunci adauga tinutei tale o vesta matlasata, pe care sa o porti sub paltonul clasic, si peste o camasa sau un pulover. O pereche de pantaloni cu talie perfecta contribuie din plin la nota de eleganta a tinutei, iar cureaua si rucsacul o duc spre perfectiune. Impreuna denota echilibru si confort. Fix ce iti trebuie in sezonul rece!

 Daca ar fi sa alegem culoarea unei tinute pentru barbati, cu siguranta am alege albastru. E o culoare in care barbatilor le sta foarte bine. De aceea, ne-am bucurat cand am descoperit piesele predominant in nuante de albastru din colectiile toamna-iarna pentru barbati.

Albastru royal, petrol, navy, denim… toate tentele de albastru sunt nelipsite din tinutele imaginate anul asta in stil clasic. Palton bleumarin si un costum gri, palton bleumarin si tinuta cu denim si o camasa alba, sunt doar doua optiuni pentru intalniri de afaceri! Daca albastrul nu este printre alegerile tale uzuale atunci o a doua optiune (in afara de clasicul negru) este o nuanta de maro camel, castaniu etc. Altfel de clasic, ce functioneaza chiar mai bine in contrast cu toate tinutele tale cu blugi, un pulover pufos si tenisi albi.

In curand temperaturile vor incepe sa scada simtitor si ne vom indrepta cu incredere catre hainele calduroase in fiecare dimineata. Si bineinteles, nu exista o varianta mai buna de a te acoperi in vesminte calduroase decat alegand piese de cea mai buna calitate: lana, casmir,

Cinci persoane au fost scoase de pompieri dintr-un beci din orașul băcăuan Comănești.

Două dintre acestea, în vârstă de 45 și 50 ani, au fost declarate decedate.

Două persoane conștiente, de 21 și 23 de ani, au fost transportate la spital de o ambulanță SAJ.

O altă persoană, de 46 de ani, în stare de inconștiență, a fost preluată la spital de către o ambulanță SAJ.

Se pare că cele cinci persoane s-au intoxicat cu bioxidul de carbon emanat în timpul fermentației vinului.

„Orașul-stațiune Slănic Moldova se află într-o situație financiară gravă” a anunțat primarul localității, Gheorghe Baciu într-o conferință de presă ținută în Bacău.În luna octombrie, primăria a găsit cu greu bani pentru salariile celor 38 de angajați, pe care le-a dat cu câteva zile întârziere. Probleme au fost însă și în lunile anterioare, iar primarul solicită un ajutor financiar de la Guvern și de la Consiliul Județean. „Fără acești bani – a precizat Gheorghe Baciu – nu vom reuși să închidem anul 2019 pe zero”. Iar orașul nu a primit niciun leu la recenta rectificare bugetară.

„Pentru salariile din octombrie – a mai spus primarul – am luat bani de la obiectivele și nevoile sociale ale orașului. Sigur, putem lua bani și de la obiectivele comunitare, cele destinate problemelor orașului (drumuri, trotuare, iluminat public, gaze naturale etc.), dar am genera arierate. Dacă am lua de la investiții, am bloca, practic, dezvoltarea localității. Am dat salariile din bugetul de funcționare a orașului, dar pentru luna următoare nu mai avem de unde, nici pentru impozitele pe salarii, pentru contribuțiile CAS, tichetele de masă etc., toate fiind drepturi ale salariaților”.

Buget mai mic în acest an

Primăria Slănic Moldova are, anul acesta, un buget cu circa 2,3 milioane de lei mai mic față de anul precedent. În luna decembrie a primit un ajutor de la Guvern de 1,476 de milioane de lei pentru arierate și pentru echilibrare bugetară, bani care se regăsesc în bugetul pe anul 2018, dar în acest an astfel de bani nu au mai venit.
Slănic Moldova este o localitate săracă, dar o stațiune foarte căutată, de la care județul (și nu numai) are așteptări foarte mari. Toți cei care vin în stațiune vor să găsească acolo ceva nou, infrastructură mai bună, parcul îngrijit, zona izvoarelor minerale mai primitoare. Dar toate acestea costă din ce în ce mai mult. „Avem, în acest an, cheltuieli mai mari cu 35% numai pentru salarii, față de 2016 – a precizat Gheorghe Baciu. Iar plata impozitelor și a celorlalte asemenea nu pot ține acest pas”.

Bugetul local a mai fost echilibrat prin taxele speciale, plătite de turiști, de proprietarii de mașini, la parcare etc. De acolo se încasează banii pentru înfrumusețarea stațiunii, pentru întreținerea zonei izvoarelor, a parcului sau pentru evenimentele organizate pentru atragerea turiștilor. Bani care nu ajung în salariile angajaților primăriei, în buget fiind sume separate pentru fiecare capitol de cheltuieli.

„Dacă în 2016 am primit din TVA aproape 700.000 de lei, anul acesta am primit numai 43.000 de lei. Și din aceste cifre reiese că nu suntem ajutați. Împărțirea banilor se face, desigur, după anumite criterii, probabil chiar politice. Dar pentru funcționarea unei comunități ar trebui avută în vedere funcționarea ei. Într-o localitate totul costă. Numai să plătești un studiu de fezabilitate te costă mult”,spune primarul. La astfel de cheltuieli se mai adaugă și cele în caz de calamități naturale. Numai pentru ultimele inundații, s-au cheltuit 240.000 de lei. Pentru podul Dobru, care stă să cadă, s-au dat 364.000 de lei de la Guvern. Dar proiectul este mai mare de 1,2 milioane de lei și toate celelalte cheltuieli, pe studii de fezabilitate, proiect sau expertize trebuie plătite de la bugetul local.

Bani la buget mai ales din turism, dar cu țârâita

„Slănic Moldova – spune primarul – are peste 90% activitate în turism. Nu avem pădure, pășuni sau alte surse de venit. Iar a crește impozitele nu e o soluție. Am dat ajutor de minimis celor care vin să investească la noi, dar pentru alte «artificii» nu mai avem bani. Nevoile sunt foarte mari pentru educație, în școli, pentru situații de urgență (nu avem pichet de pompieri, de exemplu). În plus trebuie să punem în funcțiune anumite obiective care au fost construite mai demult, unele necesare, altele nu, dar care există ca o piatră de moară de gâtul localității (bazinul de înot, Casa de cultură de la Cerdac – unde avem de cofinanțat sume imense; numai la Casa de cultură aproape 2.5 milioane de lei estimate acum, iar la bazinul de înot circa un milion de lei). De unde, la un buget de opt milioane de lei pe an? Credite nu mai putem face, pentru există unul care trebuie achitat”.
Dar, la această oră primăria nu are datorii restante. Din 2016, de când actualul primar și-a început mandatul, a plătit peste 3,4 milioane de lei din datoriile vechi. A primit cele 1,476 de milioane de lei, dar diferența a achitat-o pentru că a economisit, a restructurat. Acum, însă, au crescut cheltuielile cu resursa umană, cu utilitățile și altele, care nu pot fi compensate.

Cine ar trebui să susțină «Perla Moldovei»

Stațiunea Slănic Moldova a fost supranumită „Perla Moldovei” și face fală județului. „Factorii decidenți ar trebui să înțeleagă acest aspect, dar și că stațiunea nu are potențial financiar. Conform legii, Guvernul poate da ajutor pentru diferite situații, dar mai întâi Consiliul Județean are obligația ca din banii pe care îi primește să distribuie ceva pentru «echilibrare și arierate». Noi nu avem voie să generăm arierate, pentru că am plăti penalități și nu trebuie să facem contracte pe care nu le putem acoperi. Pe astfel de probleme mai vechi, contul nostru a fost blocat la Fisc până în decembrie 2018.Am cerut în fiecare an bani de la Consiliul Județean. Dar te doare sufletul când vezi că o comună primește patru milioane de lei, iar Primăria Slănic Moldova numai 210.000 de lei.Așteptările mai mari sunt de la Consiliul Județean, pentru că județul utilizează stațiunea noastră ca promovare. Slănicul Moldovei este o emblemă a județului Bacău”. crede primarul Baciu.
Primăria are și de recuperat șapte milioane de lei, dar majoritatea datornicilor sunt în faliment sau în insolvență. O singură firmă are datorii de aproape 1,5 milioane de lei, dar pe care probabil nu-i va vedea niciodată.

„În toate solicitările pe care le-am făcut, la ministrul Finanțelor, la Consiliul Județean și la ANAF (care centralizează astfel de nevoi ale comunităților) am solicitat 2,35 de milioane de lei. Avem nevoie să punem în funcțiune și obiective de investiții făcute în urmă cu șapte și chiar cu nouă ani, la un bloc ANL cu 32 de apartamente finalizat, dar neracordat la rețelele de electricitate și de gaz metan, nefinalizat pe exterior. Acolo s-ar putea muta 32 de familii ale unor lucrători din oraș, care acum fac naveta”.Gheorghe Baciu, primarul orașului Slănic Moldova

Ce spune fostul primar al Slănicului despre criza financiară a Primăriei
Andrei Șerban, fost primar al localității Slănic Moldova timp de trei mandate, îi dă o replică pe Facebook actualului edil care se plânge de lipsa banilor și de faptul că Guvernul nu alocă bani pentru stațiune.

„De la Consiliul Județean Bacău și de la Guvern ți se alocă bani dacă faci dovada că ai în derulare investiții și proiecte, ceea ce la Slănic nu este cazul, pentru că de 3 ani ai ratat toate oportunitățile de finanțare. Cât am fost primar al Slănicului niciun funcționar n-a fost suspectat sau anchetat de către organele statului, însă, în doar 3 ani de când ai intrat în primărie, oamenii aceștia au devenit navetiști prin instanțele de judecată și pe la poliție, pentru că i-ai băgat în cele mai putregăioase situații, fără a-ți asuma nicio răspundere!”Andrei Șerban

Andrei Șerban mai precizează că în momentul în care a predat el mandatul în 2016, niciun cont al primăriei nu era blocat; stațiunea arăta impecabil iar pentru bazinul de înot din Cerdac, ANL și sălile de sport existau documentații valabile pentru branșarea la utilități. „Este penibil și rușinos să tot vorbești public de peste 3 ani de «greaua moștenire», când tu ți-ai bătut joc de banii bugetului local prin tot felul de bâlciuri inutile și cheltuind miliarde pe firme de consultanță și de proiectare prin care n-ai atras nicio finanțare nerambursabilă”, mai spune fostul edil.

Petru Done
Răzvan Bibire

Ultima zi, vineri, 18 octombrie, a Simpozionului Naţional de Estetică, ediţia cu numărul 24, şi-a desfăşurat lucrările la Centrul de Cultură „George Apostu”, începând cu ora 17.00, în sala Muzeului de Artă Contemporană. După o trecere în revistă a activităţilor din zilele precedente, care a aparţinut directorului centrului de cultură, Geo Popa, a urmat lansarea volumului II din cartea de studii şi analize „O istorie a opiniilor privind filosofia lui Eminescu”, semnat de prof.univ.dr. Ştefan Munteanu. Prezentat de prof. Dan Petruşcă, volumul se înscrie în seria de scrieri ale universitarului băcăuan, preocupat de mai bine de 25 de ani de poetica şi filosofia lui Eminescu, abordată, de-a lungul anilor, de la Maiorescu, până în zilele noastre, Ştefan Munteanu şi-a ales ca, mai întâi, să studieze tot ce au scris cei peste 30 de critici despre Eminescu, ca, în final, afirmă autorul, după acoperirea întregului material, asta înseamnă încă 2-3 volume, să-şi formuleze propriile opinii. O carte scrisă cu seriozitatea omului de la catedră, cu metodele ştiinţifice ale zilei, ce a presupus un extraordinar efort de acumulare, sinteză şi aşezare în pagină. Spre surprinderea cititorului şi a criticului, aceste două volume se citesc cu mare plăcere, autorul conducându-ne cu ştiinţă, dar şi cu talent, în alte epoci, reliefând esenţialul, obiectiv, din scrierile criticilor pro şi contra creaţiei eminesciene. Întrebarea pe care şi-a pus-o de la început Ştefan Munteanu a fost una clasică oricărei polemici: Eminescu a fost numai poet sau şi poet şi filosof? Pornind de la afirmaţiile lui Titu Maiorescu şi, mai ales, George Călinescu, autorul s-a hotărât „să nu mai şadă comod doar în Călinescu”, ci să caute, să caute, pentru a demonstra că unul în parte şi celălalt în totalitate s-au înşelat. Şi nu numai cei doi, cât şi alţi „comentatori” care nu l-au studiat pe Eminescu, nu l-au înţeles sau din rea voinţă au pus etichete.

Dacă în zilele anterioare a fost vorba de literatură, filosofie, estetică, teatru, muzică, dans, a venit şi rândul artei plastice, pentru a închide cercul Dialogului artelor.

Pe simezele Muzeului de Artă contemporană a expus artista Ecaterina Ajder, din Chişinău, pictură, textile, artă cu un puternic accent pe tradiţiile populare, pe tehnicile moştenite şi învăţate din filonul creaţiei tradiţionale. Cel care ne-a dezvăluit esenţa şi conţinutul creaţiilor artistei din Republica Moldova a fost prof.univ.dr. Petru Bejan, de la Universitatea „Al.I. Cuza” Iaşi, după care a fost lansat şi ultimul număr al Revistei „Vitraliu”, editată de Centrul de Cultură „George Apostu”. Am spus ultimul număr nu în sensul apariţiilor, ci efectiv va fi ultimul număr, după cum a afirmat Geo Popa. Despre revistă şi despre ecourile acestei ediţii, care a pregătit-o pe cea de-a 25-a a Simpozionului Naţional de Estetică, cât şi un interviu cu acad. Alexandru Boboc, în edițiile următoare ale ziarului Deşteptarea.

Una dintre cele mai importante instituţii de cultură şi învăţământ, Şcoala Populară de Arte şi Meserii Bacău, a împlinit 65 de ani de activitate. De-a lungul anilor, aici au predat numeroşi profesori, adevăraţi artişti ai disciplinelor care s-au predat şi se predau în continuare, la fel cum, din sălile de studiu, de pe scenele de concurs au plecat viitori artişti sau oameni care şi-au definitivat o pasiune, au ales să meargă mai departe în carieră sau pur şi simplu şi-au dorit să-şi perfecţioneze o înclinaţie, un talent. Şcoala Populară de Arte şi Meserii pregăteşte copii, tineri şi maturi, la disciplinele canto muzică uşoară, populară, are clase pe diferite instrumente, dar şi de arte plastice, actorie, design vestimentar, iconografie etc.
Evenimentul a fost marcat prin organizarea şi desfăşurarea, sâmbătă, 19 octombrie, şi duminică, 20 octombrie, la Sala Ateneu, a ediţiei a II-a a Festivalului Artelor: „Armonii în timp”., spectacol şi concurs de interpretare, cu particiaprea unor solişti şi grupuri de muzică uşoară şi populară, din toate judeţele Regiunii Nord-Est.

Sorin Braşoveanu nu a uitat că a fost elev al Şcolii Populare de Arte

La deschiderea festivalului a participat şi Sorin Braşoveanu, peşedinte al Consiliului Judeţean, consilieri judeţeni, foşti şi actuali profesori şi elevi ai şcolii, colaboratori, directori ai unor şcoli similare din mai multe judeţe, printre care Cluj, Brăila, Suceava, Botoşani etc.
Sorin Braşoveanu, absolvent al Şcolii Populare de Arte şi Meserii, cu mulţi ani în urmă, a împărtăşit celor prezenţi momente frumoase, experienţa dobândită, aducând un omagiu foştilor lui profesori, printre care Gheorghe Pătrar şi Florin Zăncescu. „Aveţi o misiune plăcută, în acelaşi timp şi foarte importantă, de pregătire, de perfecţionare şi valorificare a talentelor, fie ei copii, tineri sau maturi. Sunt bucuros să mă aflu astăzi aici şi să vă transmit cele mai frumoase urări şi să vă felicit pe toţi, profesori şi elevi deopotrivă”, a spus emoţionat Sorin Braşoveanu, şi pentru a arăta că perioada cât a fost cursant i-a folosit, a recitat o poezie de Ion Minulescu, fiind aplaudat de publicul prezent. În semn de preţuire şi apreciere, a înmânat directorului acestei instituţii, Olguţa Pâţu, Diploma de Excelenţă a Consiliului Judeţean, cu ocazia împlinirii a 65 de ani, pentru întreaga activitate. La rândul ei, Olguţa Pâţu i-a acordat preşedintelui Consiliului Judeţean Diploma şi placheta aniversară, pentru sprijinul permanent acordat acestei instituţii de învăţământ şi cultură, împreună cu mici obiecte de artă realizate de elevii şcolii, cât şi o ie foarte frumoasă, operă a artistului popular Marian Lungu, pe care, Sorin Braşoveanu, în aplauzele publicului, a şi îmbrăcat-o pe scenă.

Elevi ai şcolilor de arte din Regiunea Nord-Est au intrat în concurs

Au mai fost acordate diplome şi plachete aniversare unor colaboratori ai instituţii, Ana Marchiş, Carmen Mihalache, Florin Zăncescu, directorilor şcolilor invitate la festival.
A urmat un spectacol aniversar, la care au participat profesori ai şcolii de la clasele de canto, de instrumente, printre care Maria Şalaru, care a dat cititre şi Imnului Şcolii Populare de Arte, compus de artistă, care va fi cântat pentru prima oară duminică, la festivitatea de premeire, Vasilica Tătaru şi mulţi alţii.
În partea a doua a Festivalului Aniversar a avut loc concursul propriu-zis, prima zi fiind alocată muzicii uşoare, iar duminică muzicii populare, urmând ca, la sfârşitul zilei de duminică, să aibă loc festivitatea de premiere a câştigătorilor.

1 de 8