Cel de al doilea cinematograf al municipiului Onești, Cinema Oituz, dar și Stadionul Energia vor fi renovate și, astfel, readuse practic la viață, după circa 20 de ani de când au fost lăsate în uitare. Cinematograful a fost o mică bijuterie acum mai bine de 40 de ani, iar stadionul a găzduit multe competiții sportive. Primăria municipiului a găsit surse de finanțare la Compania Națională de Investiții București (CNI).

Finanțarea reabilitării cinematografului va fi făcută prin subprogramului național „Așezăminte culturale” de la CNI, unde Primăria Onești a depus proiectul „Amenajare centru multicultural în Municipiul Onești (Cinematograf Oituz)”.
Clădirea fostului Cinematograf „Oituz”, a fost deținută în ultima vreme de mai mulți proprietari privați, care n-au făcut însă nicio investiție pentru modernizarea și menținerea acesteia în circuitul civil și urbanistic. La un moment dat acolo a funcționat și un cochet club pentru tineret, tot în proprietate privată. „Motivat de aspectul neîngrijit și de lipsa de implicare a foștilor deținători – spune primarul Nicolae Gnatiuc -, Primăria a făcut demersurile necesare pentru a intra în posesia clădirii, aflată într-o avansată stare de degradare, având un impact negativ asupra întregii comunități locale. Apoi au fost identificate resursele financiare nerambursabile destinate reabilitării, consolidării și modernizării fostului cinematograf”.

Tot la CNI – mai informează primarul municipiului – a fost identificată și sursa de finanțare nerambursabilă pentru reabilitare, modernizare și dotare corespunzătoare a bazelor sportive din oraș, Astfel, a fost depusă o cerere de finanțare în subprogramul național „Complexuri sportive”, pentru aplicarea obiectivului investițional „Modernizarea stadionului de fotbal Energia”.

„Oneștiul – a opinat primarul Gnatiuc – a fost și va rămâne un izvor nesecat de talente în domeniul culturii și sportului. Aici s-au format și au făcut carieră sute de personalități sportive și artistice de talie națională și internațională, iar rolul administrației publice locale este acela de a le oferi celor ce îmbrățișează aceste cariere o infrastructură de specialitate bine administrată, modernizată și dotată corespunzător”.

Cinefilii din Moinești și din împrejurini se vor bucura de un festival care a avut anul trecut, la prima ediție, mare succes: „Film Bun la Moinești”. Evenimentul este organizat de primărie, care s-a îngrijit ca intrarea să fie gratuită. Festivalul se va desfășura la Centrul Cultural „Lira”, în perioada 25-27 octombrie, și va include filme cu temă socială, între care cele mai cunoscute pelicule ale regizorului Stere Gulea – „Moromeții 1” și „Moromeții 2” – și comedii precum „Nuntă în Basarabia”, „Afacerea Est” sau „Chuck Norris vs. Comunism”.

„Ne face o deosebită plăcere să anunțăm prezența, pe întreaga perioadă de desfășurare a festivalului, a câtorva invitați speciali, precum criticul de film Irina Margareta Nistor, care va prezenta și comenta filmele din cadrul festivalului, actorul Ion Sapdaru, care va interacționa cu publicul filmului «Afacerea Est», în care a interpretat rolul principal, Virgiliu Mărgineanu, co-producătorul comediei «Nuntă în Basarabia», și Vivi Drăgan Vasile, directorul de imagine al celor două pelicule «Moromeții»”, a declarat Valentin Vieru, primarul municipiului Moinești.

Trei zile frumoase pentru cinefili

Filmele au indicate în program și pe materialele de promovare tipul de rating. În funcție de acest lucru și de interesul pentru un subiect sau altul, pot participa adulți, dar și tineri de diferite vârste. Vineri, de la ora 16, va rula filmul „Moromeții 1”, regia Stere Gulea, iar de la ora 20, când va avea loc și deschiderea oficială, „Moromeții 2”, prezentate de criticul Irina Margareta Nistor.

Invitat special va fi Vivi Drăgan Vasile, director de imagine. Sâmbătă, 26 octombrie, de la ora 16, poate fi vizionată comedia „Afacerea Est”, regia Igor Cobileanski (cu acordul părinților pentru copiii sub 12 ani), invitat Ion Sapdaru, actorul principal. De la ora 19 este programată comedia „Nuntă în Basarabia”, regia Nap Toader (AP12), invitat fiind Virgiliu Mărgineanu, co-producător. În fine, duminică, de la ora 12, la Centrul „Lira” va rula filmul „Chuck Norris vs. Comunism”, prezentat, la fel ca toate celelalte, de Irina Margareta Nistor.

Primul tur al alegerilor prezidențiale va avea loc pe 10 noiembrie și lucrurile au început să se precipite. Pe de o parte, autoritățile se străduiesc să se încadreze în calendarul aprobat de Guvern privind etapele pregătitoare, pe de altă parte se agită competitorii și formațiunile politice care îi susțin. Luni, în sala mare a Palatului Administrativ a avut loc prima instruire a operatorilor sistemului electronic de înregistrare, următoarele instruiri urmând să aibă loc la Centrul de Afaceri. Județul Bacău are 700 de operatori, care vor fi instruiți în serii de câte 40.

Urmează tragerea la sorți și instruirea membrilor și președinților secțiilor de votare, instruiri care vor avea loc în Moinești, Onești, Sascut și Bacău. Cum spuneam, și organizațiile politice sunt active. La Biroul Electoral Județean nr. 4 Bacău (BEJ) deja au fost primite trei sesizări, una de la un cetățean și două de organizațiile județene ale PNL și PSD.

Panouri lipsă și afișe prea mari

Pe scurt, PNL Bacău a reclamat că în comuna Letea Veche nu este amplasat niciun panou pentru afișajul electoral, fiind încălcat art. 41 din Legea 370, care stabilește că primarii sunt obligați să stabilească locuri speciale pentru materialele electorale. BEJ Bacău arată că, prin dispoziția 216 din 24 septembrie, primarul a stabilit spații pentru amplasarea afișelor: 3 în Holt, 4 în Letea Veche, 2 în Ruși Ciutea, una în Radomirești și 2 în Siretu.

Prin urmare, respinge sesizarea PNL ca nefondată. PSD a sesizat că în comuna Ștefan cel Mare este amplasat un banner cu sigla PNL și imaginea candidatului Klaus Iohannis, iar cetățeanul C.S. reclama că în comuna Sascut sunt amplasate bannere cu sigla PSD și imaginea candidatului Viorica Dăncilă. BEJ a constatat că materialele electorale din Ștefan cel Mare și Sascut depășeau dimensiunile prevăzute de lege (500 mm/350 mm), a admis sesizările, a dispus înlăturarea bannerelor și a anunțat AEP pentru a lua măsuri.

Membrii BEJ Bacău, cei care iau decizii legate de desfășurarea alegerilor prezidențiale, sunt judecătorii Paula Cristina Fesan, președinte, Mihaela Dabija, locțiitor, și Daniela Rusu-Donighevici, membru, Andreea Boboc – AEP, la care se adaugă reprezentanții partidelor/alianțelor care au candidați: Gabriela Țarălungă – PNL, Ciprian Popa – PSD, Cristian Dumitrescu – PMP, Gabriela Bejan – UDMR, Leonard Ioan Bulai – Alianța USR-PLUS, Maricica Luminița Coșa – Alianța „UN OM” și Andrei Pascal – PNR.

La data de 22 octombrie a.c., în jurul orei.00.10, poliţiştii rutieri din Bacău au depistat în flagrant un bărbat, de 46 de ani, din localitate, în timp ce conducea un autoturism, sub influenţa alcoolului.
Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest care a indicat valoarea de 1,39 mg/l alcool pur în aerul expirat şi i s-au recoltat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei.
Din verificările poliţiştilor s-a stabilit că, bărbatul în cauză nu deţine permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule, iar pentru autoturism, nu deţinea poliţă de asigurare civilă obligatorie şi nici inspecţie tehnică periodică valabilă.
Poliţiştii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe şi fără permis de conducere.

La aceeaşi dată, în jurul orei 03.30, un echipaj de poliţie din Bacău au depistat în flagrant acelaşi bărbat, în timp ce conducea un autoturism, sub influenţa alcoolului.
Bărbatul a fost testat cu aparatul etilotest care a indicat valoarea de 1,42 mg/l alcool pur în aerul expirat şi i s-au recoltat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei.
Poliţiştii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe şi fără permis de conducere.

Notă: Facem precizarea că, în cazurile prezentate, efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Tudorița Lungu, deputat PNL, atrage foarte serios atenția asupra unui fenomen prea puțin combătut, acela al traficului de persoane care, în opinia sa, riscă să scape de sub control. Într-o declarație politică, deputatul liberal băcăuan vorbește despre lipsa acțiunilor preventive, deși ”Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane a elaborat proceduri noi, care au fost introduse din acest an.

Cu toate acestea, partea de prevenție se aplică încă prea puțin, iar ce se întâmplă ulterior cu victimele identificate este lăsat prea mult pe seama ONG-urilor, fără ca statul să asigure și o finanțare corespunzătoare. Este suficient să ne uităm că, atunci când victime ale traficului de persoane sunt copiii, aceștia sunt plasați, ulterior identificării, în instituții de protecție care nu furnizează și asistenţă specializată. Tot în sarcina ONG-urilor au ajuns și victimele din România aflate în străinătate, care au primit gratuit documente de călătorie emise de ambasadele noastre, dar guvernul nu a achitat și costurile de transport, lăsând acest lucru în seama organizațiilor neguvernamentale. Deși legea prevede îngrijire psihologică şi medicală pentru toate victimele, guvernul nu a oferit mai mult de o şedinţă de consiliere psihologică şi nu a acoperit costul serviciilor medicale necesare,de care s-au preocupat tot ONG-urile.

O chestiune atât de gravă este pasată de statul român în curtea asociațiilor și fundațiilor! Ne confruntăm, ca țară, cu o lipsă de coerență a instituțiilor statului român, dar și cu niște schimbări legislative care au avut efecte discutabile. Modificările Codului Penal au redus capacitatea poliţiei de a strânge dovezi în anchete penale legate de traficul de persoane, iar pensionarea anticipată a poliţiştilor a dus la scăderea cu 30% a efectivelor. Legea Recursului compensatoriu a dus la eliberarea anticipată din închisoare a peste 500 de traficanţi de persoane”.

Tudorița Lungu a accentuat și faptul că ”trăim într-un stat mai puțin sigur decât credeam și că fenomenul traficului de persoane este unul prezent și îngrijorător. Prima condiție pentru ca o problemă să fie rezolvată, total sau parțial, este ca aceasta să fie identificată și asumată. Altfel, poate scăpa de sub control, iar fenomenul poate deveni de neoprit. Într-un recent raport privind traficul de persoane în România, Ambasada Statelor Unite ale Americii la București constata că nu îndeplinim standardele în vederea eliminării traficului de fiinţe umane, deși există o strategie naţională pe cinci ani şi un plan naţional de acţiune. pentru intervalul 2018-2022. Accentul în acest plan este pus pe prevenirea traficului și pe protejarea victimelor. Numai că, aproape ca de fiecare dată, de la ce se întâmplă pe hârtie la ceea ce se aplică este un traseu lung și sinuos. Statul Român nu a alocat și resursele financiare necesare pentru activităţile de prevenție. Deși au existat programe de informare, în special în ceea ce privește munca forțată, problemele persistă, și pe fondul corupţiei și a complicităților unor funcționari din instituțiile publice”.

Semnalul de alarmă al deputatului Tudorița Lungu apare pe fondul organizării, la sfârșitul săptămânii trecute, în Bacău, a unei dezbateri pe tema traficului de persoane, la care au participat adolescenți din toate județele Moldovei. ”Nu este suficient să ne lamentăm, important este să găsim soluții. Avem nevoie de legi limpezi și de instituții ferme, care să nu stea la aceeași masă cu infractorii! Este nevoie de o finanțare predictibilă pentru ONG-urile care oferă servicii victimelor, dar și de polițiști pregătiți să lucreze cu victimele. Și, peste toate, este nevoie de educație, de informare, de prevenție. De implicarea fiecăruia dintre noi”, a conchis Tudorița Lungu.